Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 221/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
1507/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
Încheierea nr.221
Ședința publică din data de 26 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Vasile
GREFIER: -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - este reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 23.VI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul-inculpat - -, personal, în stare de arest preventiv, și asistat juridic de apărător ales -, cu împuternicirea avocațială nr.38.688/26.VI.2009 depusă la dosar, astfel că încetează delegația nr.021.399/25.VI.2009 a apărătorului din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că mediul social și atitudinea procesuală sinceră nu constituie argumente suficiente pentru respingerea, ca neîntemeiată, a propunerii de prelungire a arestului preventiv, astfel că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc reținută în sarcina sa, determinat de ușurința cu care a pus în vânzare o cantitate importantă de, iar calitatea sa de student la drept ar fi trebuit să-l determine să conștientizeze gravitatea acțiunii sale, cu efecte negative asupra sănătății publice, care, de altfel, nu este singulară, ci de mai lungă durată, atâta timp cât a primit plata inclusiv pentru vânzări anterioare, după cum s-a consemnat în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. De asemenea, prelungirea stării de arest preventiv este necesară pentru efectuarea, în bune condiții, a actelor de urmărire penală enumerate. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, rejudecând pe fond, admiterea propunerii de prelungire a arestului preventiv, formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București.
Intimatul -inculpat, prin apărător ales, arată că, potrivit art.5, paragraful 1, litera c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în situația unei lipse de conformitate a susținerilor Ministerului Public cu legislația internă sau internațională, MINISTERUL PUBLIC trebuie sancționat de către instanța de judecată, prin respingerea cererii, după cum, spre exemplu, s-a stabilit prin Hotărârea din data de 10.VI.2008, în cauza Tase contra României, prin care România fost sancționată într-un caz de prelungire a măsurii arestării preventive, deoarece nu a existat o conformitate a hotărârilor judecătorești cu legislația internă și internațională. Arată că la art.155, Cod procedură penală sunt stabilite condițiile în care se acordă prelungirea arestului preventiv, însă lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere circumstanțele sale personale, printre care lipsa antecedentelor penale, și atitudinea procesuală sinceră, precizând faptul că, potrivit practicii judiciare a Înaltei curți de Casație și Justiție, nu este suficient ca MINISTERUL PUBLIC să afirme pericolul concret pentru ordinea publică, ci trebuie să-l dovedească în mod concret, prin probele administrate. De asemenea, nu a fost dovedit caracterul necesar al prelungirii arestului preventiv, invocând Hotărârea din data de 10.VI.2008 pronunțată în cazul Galiani contra României, cu atât mai mult cu cât urmărirea penală este finalizată, iar Curtea de APEL BUCUREȘTIa stabilit anterior, în mod definitiv, că este suficientă perioada de 20 zile pentru sesizarea instanței de judecată, obligație pe care procurorul trebuia să o respecte. Solicită respingerea, ca nefondat, a recursului declarat de MINISTERUL PUBLIC.
Reprezentantul Ministerului Public, în replică, învederează faptul că procurorul nu a putut finaliza urmărirea penală, deoarece după luarea arestării preventive s-au formulat mai multe denunțuri de către ceilalți coinculpați.
Intimatul-inculpat, personal, arată că regretă săvârșirea faptei penale, pe care a comis-o pe fondul unui anturaj necorespunzător.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 23.VI.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a respins, ca neîntemeiată, propunerea de prelungire a stării de arest preventiv a inculpatului - -, formulată de MINISTERUL PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București.
În motivare, instanța de fond a arătat că nu mai sunt îndeplinite nici cea de-a doua cerință prevăzută de art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului nu mai prezintă categoric un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere împrejurările că are un domiciliu, provine dintr-o familie organizată, nu are antecedente penale și a avut o atitudine procesuală sinceră, și nici condiția necesității prelungirii stării de arest preventiv, în raport cu actele de urmărire penală care urmează a fi efectuate, precum identificarea persoanelor de la care au cumpărat droguri coinculpații, precum și a persoanelor care au cumpărat droguri de la coinculpați, verificarea apărărilor unora dintre coinculpați, care nu impun prezența inculpatului.
În termen legal, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bucureștia declarat recurs, pentru netemeinice.
În motivarea orală a recursului, s-a arătat că mediul social și atitudinea procesuală sinceră nu constituie argumente suficiente pentru respingerea, ca neîntemeiată, a propunerii de prelungire a arestului preventiv, astfel că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din gradul ridicat de pericol social al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc reținută în sarcina sa, determinat de ușurința cu care a pus în vânzare o cantitate importantă de, iar calitatea sa de student la drept ar fi trebuit să-l determine să conștientizeze gravitatea acțiunii sale, cu efecte negative asupra sănătății publice, care, de altfel, nu este singulară, ci de mai lungă durată, atâta timp cât a primit plata inclusiv pentru vânzări anterioare, după cum s-a consemnat în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. De asemenea, a arătat că prelungirea stării de arest preventiv este necesară pentru efectuarea, în bune condiții, a actelor de urmărire penală enumerate.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, rejudecând pe fond, admiterea propunerii de prelungire a arestului preventiv, formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivelor de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 10.VI.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus, în temeiul art.143, alin.1, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului - -, zis "", pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, reținându-se în sarcina sa că pe data de 9.VI.2009 a vândut martorului-denunțător cantitatea de 63,39 grame de, cu suma de 800 Euro.
Curtea constată că instanța de fond, grăbindu-se să motiveze lipsa pericolului concret pentru ordinea publică și a necesității, a omis să facă referire la cerința prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală, care, în aprecierea Curții, este îndeplinită, în sensul că există probe că inculpatul a comis fapta penală reținută în sarcina sa, și anume denunțul și declarațiile coinculpatului, potrivit cărora a început să vândă, împreună cu inculpatul, încă din toamna anului 2008, procesul-verbal din data de 9.VI.2009 privind înserierea bancnotelor componente ale sumei de 800 Euro și de constatare a infracțiunii flagrante, cu declarațiile martorului-asistent -, conform cărora asupra inculpatului, la percheziția corporală, a fost găsită suma de 800 Euro, compusă din bancnotele anterior înseriate, procesul-verbal din data de 9.VI.2009, privind transcrierea interceptărilor audio-video din mediul ambiental referitoare la prinderea în flagrant, procesul-verbal din data de 11.VI.2009, privind transcrierea datelor din agenda telefonului mobil al inculpatului, printre care se află o fotografie reprezentând, așezat pe pungi din plastic, adresa nr.523.624/9.VI.2009 a Laboratorului Central de Analiză și Profil ale Drogurilor, care atestă că punga înmânată de inculpat conține cantitatea de 63,39 grame de, punându-se în evidență.
De asemenea, Curtea apreciază că este îndeplinită inclusiv cea de-a doua condiție cumulativă prevăzută de art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, respectiv lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică. În mod eronat și neconvingător, judecătorul fondului a motivat dispariția periculozității inculpatului prin existența unui domiciliu, a unei familii organizate, lipsa antecedentelor penale și atitudinea procesuală sinceră, însă toate aceste elemente au existat și au fost avute în vedere la luarea măsurii de arest preventiv, astfel că nu au un caracter de noutate și, în plus, nu au forța de a demonstra că inculpatul nu mai este periculos pentru societate. Dimpotrivă, la vârsta sa de 20 de ani și la calitatea de student la Facultatea de Drept a Universității " ", ar fi trebuit să conștientizeze efectul distructiv al acțiunilor sale, inclusiv asupra propriei persoane, atâta timp cât este consumator de de aproximativ 2-3 luni, potrivit propriilor declarații. În aceste condiții, se poate susține că inculpatul manifestă un interes aparent, de suprafață în a dobândi o educație superioară, mai ales într-un domeniu care privește ocrotirea relațiilor sociale, atâta vreme cât adevărata și constanta sa preocupare o constituie activitatea infracțională, situată la polul opus față de știința socială pe care a arătat că o studiază. Pe lângă toate acestea, Curtea are în vedere inclusiv procesul-verbal din data de 10.VI.2009, întocmit de -, însoțit de declarațiile coinculpatului, potrivit cărora i-a telefonat un, care a spus că este tatăl inculpatului și care l-a amenințat că-i taie gâtul, lăsând să se înțeleagă că mama inculpatului este avocat, iar acesta este o persoană influentă din administrația publică. Ori, existența acestor date ar fi trebuit să convingă pe judecătorul fondului să renunțe la argumentul unui mediu familial sănătos, de altfel lipsit de relevanța juridică necesară asupra stării de arest preventiv.
De asemenea, atitudinea procesuală sinceră a inculpatului constituie o circumstanță atenuantă judiciară, după stabilirea vinovăției, astfel că nu poate fi avută în vedere la stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică, evaluat în funcție de datele ce caracterizează pe inculpat.
În egală măsură, potrivit art.136, alin.1, Cod procedură penală, Curtea apreciază că prelungirea duratei stării de arest preventiv este necesară, pentru desfășurarea, în bune condiții, a procesului penal.
În consecință, Curtea, în art.385/15, pct.2, lit.d, Cod de procedură penală, va admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 23.VI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, pe care o va casa, în întregime, și, în fond, rejudecând, în temeiul art.155 și urm. Cod procedură penală, va admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și, în consecință, va dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului - - pe o perioadă de 30 zile, respectiv 30.VI.2009-29.VII.2009, inclusiv, urmând ca, în temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, să constate că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta, iar onorariul parțial al apărătorului din oficiu, în sumă de 25 lei, va fi suportat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art.385/15, pct.2, lit.d, Cod de procedură penală, admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 23.VI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
Casează, în întregime, încheierea de ședință recurată și, în fond, rejudecând:
În temeiul art.155 și urm. Cod procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și, în consecință, prelungește măsura arestării preventive a inculpatului - - pe o perioadă de 30 zile, respectiv 30.VI.2009-29.VII.2009, inclusiv.
În temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul parțial al apărătorului din oficiu, în sumă de 25 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 26.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
-
Red. și dact.: jud.
- Secția a II-a penală:.
2 ex.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Carmen Veronica Găină, Vasile
