Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 23/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.23/ DOSAR NR-
Ședința publică din 06 aprilie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Mihaela Alexandru
JUDECĂTOR 2: Manuela Barbu
JUDECĂTOR 3: Alexandru Vasiliu
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 02 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul inculpat, apărător din oficiu, avocat, pentru recurentul inculpat, apărător ales, avocat .
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Examinarea recursurilor declarate de către inculpați se face în temeiul dispozițiilor art. 159 alin.4 Cod procedură penală, având în vedere că ambii inculpați sunt internați în Spitalul Penitenciar Jilava pentru efectuarea expertizei medico legale psihiatrice obligatorie.
Întrebate fiind, părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de judecată și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită în temeiul dispozițiilor art.385 ind.15 alin.2 lit.d Cod procedură penală raportata l art. 155 - 159 Cod procedură penală admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii de ședință din 02 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și pe cale de consecință, rejudecând să se dispună respingerea cererii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de către parchet.
Scopul măsurii arestării preventive prev. de dispozițiile art. 136 Cod procedură penală este acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal, de a împiedica sustragerea de judecată sau de la urmărirea penală a inculpatului.
Apreciază că nicio ipoteză nu se găsește în cauza de față, având în vedere că inculpatul a înțeles să de-a declarații în cauză, a recunoscut faptul că a aplicat lovituri împreună cu ceilalți inculpații, că dorește să participe la toate etapele de cercetare și că nu dorește să se sustragă de la urmărirea penală.
Din actele dosarului nu sunt probe din care să reiasă că ar vrea să se sustragă de la cercetarea penală sau de la judecată. Instanța trebuie să facă o apreciere a nivelului de pericol concret pentru ordinea publică existent în cauză, aspect care poate influența cuantumului perioadei de arest preventiv, apreciind că timpul scurs de la luarea acestei măsurii și-a pierdut din intensitatea pe care a avut-o la momentul luării acestei măsurii. Toate acestea ducând la concluzia că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii s-au schimbat.
Consideră că măsura arestului preventiv reprezintă excepția de la regula de bază iar de principiu inculpatul trebuie să se judece în stare de libertate și doar în cazuri deosebit de grave în stare de arest preventiv.
Cu privire la dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, pericolul public fiind o componentă a pericolului social, nu tot ce prezintă pericol social prezintă și pericol public, prin urmare nu întotdeauna ceea ce prezintă pericol social concret prezintă și pericol public concret iar pentru infracțiunile unde pericolul social generic diferă de pericolul pentru ordinea publică este necesar ca pericolul concret pentru ordinea publică să fie probat prin alte probe decât cele pe care se probează infracțiunea în dosarul cauzei pe tot parcursul menținerii acestei măsurii a arestului preventiv. Este adevărat că infracțiunile pentru care este acuzat inculpatul sunt grave însă arestarea preventivă și durata ei sunt condiționate numai în măsura în care poate servi scopului legii, ori se poate observa că în cauză s-a solicitat prelungirea măsurii arestului preventiv pentru ca organele de urmărire penală să atașeze la dosarul cauzei anumite acte medicale, acte ce nu implică și nu necesită prezența inculpatului și implicit starea de deținere sau privarea de libertate a acestuia.
A se avea în vedere că în cauză majoritatea martorilor au fost audiați, declarațiile acestora aflându-se în dosarul de urmărire penală, aceste acte procedurale ce urmează a fi depuse, inculpatul nu își poate aduce vreo contribuție în sensul de a denatura adevărul cu privire la acestea. În ceea ce privește starea de fapt și împrejurarea comiterii faptelor solicită să se observe că lipsește intenția inculpatului de a ucide victima și de aot âlhări și la acest moment lipsesc probele care să incrimineze în mod concret comiterea infracțiunii de tâlhărie cu atât mai mult cu cât la fața locului conform procesului verbal de cercetare la fața locului încheiat cât și a planșelor existente la dosarul cauzei, la față locului s-a găsit telefonul mobil al părții vătămate iar la inculpatul minor s-au găsit pantofii părții vătămate. Suma de bani și alte bunuri pe care partea vătămată le reclamă, nu incriminează, în baza probelor existente, săvârșirea infracțiunii de tâlhărie de către inculpatul
Solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatului - acesta este minor, nu are antecedente penale, beneficiază de sprijinul familie, a recunoscut comiterea faptei și regretă săvârșirea acesteia.
De asemenea, în temeiul art. 139 alin.1 raportat la art. 145 Cod procedură penală, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, având în vedere că inculpatul se va conform tuturor dispozițiilor date de instanță.
Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și pe cale de consecință rejudecând să se respingă cererea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului formulată de către parchet.
Apreciază că la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii. În ceea ce privește dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală, este îndeplinită numai prima teză, iar a II a teză referitoare la pericolul public nu este îndeplinită. Potrivit dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală scopul măsurii arestării preventive est acela de sigura buna desfășurare a procesului penal și de a împiedica sustragerea inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată. Ori din actele dosarului nu sunt date că inculpatul odată pus în stare de libertate s-ar sustrage de la urmărire penală sau de la judecată. Solicită a se avea în vedere declarația dată de către inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați și menținerea încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, ca legală și temeinică, având în vedere că și în prezent subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii. Pe de altă parte urmărirea penală nu a fost finalizată, mai trebuie administrate probe, astfel că apreciază că se impune în continuarea prelungirea măsurii arestării preventive.
CURTEA
1. Constată că, prin încheierea de ședință din 2 aprilie 2009, pronunțată
de Tribunalul pentru minori și familie Brașov, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și, pe o durată de 30 de zile, cu motivarea că au fost administrate numai o parte din probe, inculpații au recunoscut faptele, iar infracțiunile săvârșite prezintă un pericol social ridicat din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
2. Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații și au solicitat
respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive întrucât nu sunt probe din care să reiasă că ar vrea să se sustragă de la cercetarea penală sau de la judecată. Timpul scurs de la luarea acestei măsurii a dus la pierderea intensității pericolului pentru ordinea publică existent la momentul luării măsurii.
3.Recursurile sunt nefondate.
Inculpații au fost arestați preventiv întrucât din probele administrate până în prezent rezultă presupunerea că sunt autorii infracțiunilor de tâlhărie, în formă calificată și omor deosebit de grav, constând în aceea că au urmărit și acostat pe victima pe care au lovit-o cu pumnii, cu picioarele și cu un par, în scopul deposedării de bunuri. Victima a decedat în urma loviturilor primite. Inculpații au deposedat victima de un telefon mobil, 350 lei și o pereche de pantofi pe care îi avea în picioare.
Faptele, în conținutul lor concret, prezintă un pericol social deosebit de ridicat, iar lăsarea în liberate a inculpaților, la scurt timp după comiterea faptelor, este de natură să afecteze grav ordinea publică și să creeze un acut sentiment de insecuritate pentru comunitatea din care aceștia fac parte.
Datele personale care caracterizează pe inculpați și împrejurarea că
inculpatul este minor nu sunt de natură să justifice lăsarea în libertate a inculpaților.
Temeiurile pe care s-a bazat luarea măsurii arestării preventive continuă să fie prezente, iar prelungirea măsurii este necesară pentru efectuarea tuturor actelor de urmărire penală și pentru buna desfășurare a procesului penal.
4. Așa fiind, în temeiul art. 38515cpt.1 lit.b) Cod procedură penală recursurile inculpaților vor fi respinse.
5. Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor fi suportate de către inculpați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și - împotriva încheierii de ședință din 2 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Obligă pe inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul de 100 lei pentru apărătorul din oficiu, care se va avansa din fondurile, iar pe inculpatul - la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
pt. - - - - - -
aflată în concediu legal
semnează
Președinte instanță
Grefier,
- -
red./24.04.2009
dact.G/28.04.2009
4 exemplare
jud fond/
Președinte:Mihaela AlexandruJudecători:Mihaela Alexandru, Manuela Barbu, Alexandru Vasiliu
