Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 262/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
1885/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIERE NR. 262
Ședința publică din data de 05 august 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Sofica
JUDECĂTOR 2: Panioglu Daniela
JUDECĂTOR 3: Piciarcă Dumitrița
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de recurenții-inculpați, și împotriva Încheierii din data de 30.07.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-inculpați, personal, în stare de arest și asistați de apărător ales, substituient al avocatului și pentru care a răspuns apărător ales,.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales solicită proba cu înscrisuri pentru inculpatul reprezentând dovada că inculpatul este înscris la facultatea de urmând să susțină examenul de licență, respectiv extrase de cont pentru a dovedi că alta este perioada de săvârșire a faptei.
Curtea, încuviințează și administrează proba cu înscrisuri.
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul ales, solicită admiterea recursurilor, formulate împotriva Încheierii din data de 30.07.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală, în dosarul nr- și revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că nu mai există niciun motiv pentru menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, urmărirea penală nu se va sfârși în 60 de zile, urmând a se desfășura acte de urmărire penală, fiind de audiat peste 200 de părți-civile.
Inculpatul a avut un grad redus de participare, a recunoscut fapta și a dat detalii în vederea descoperirii altor inculpați, din aceste motive rezultă că nu se mai impune măsura arestării preventive.
Să se aibă în vedere că inculpații sunt înscriși la liceu, respectiv Facultatea de, având șansa să-și susțină examenul de licență.
Apărătorul critică încheierea primei instanțe, considerând-o netemeinică și nelegală, având în vedere că nu există indici temeinice care să dovedească pericolul concert pentru ordinea publică.
Pentru motivele arătate solicită admiterea recursurilor, casarea Încheierii Tribunalului București și revocarea măsurii arestării preventive.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii din data de 30.07.2009 pronunțată de Tribunalul București ca fiind netemeinică și nelegală, având în vedere că având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă iar pericolul concret pentru ordinea publică nu este dovedit în accepțiunea art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului, considerând că nu se mai justifică menținerea stării de arest preventiv, având în vedere că temeiurile inițiale nu mai subzistă.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursurilor formulate de către recurenții-inculpați ca nefondat, considerând Încheierea Tribunalul București ca fiind legală și temeinică.
Având în vedere activitatea infracțională a fiecărui inculpat, raportat la art. 143, art. 68 ind. 1 și 148 lit. f Cod procedură penală, rezultă pericolul concret pentru ordinea publică, impunându-se în continuare menținerea stării de arest.
Împrejurarea că inculpații sunt studenți și că ar fi prevalați de dreptul de a-și susține examenele, excede dispozițiilor legale, întrucât aceste aspecte trebuiau analizate înainte de luarea hotărârii de a săvârși fapte penale.
În mod legal s-a stabilit că există pericolul concret pentru ordinea publică, impunându-se menținerea stării de arest a inculpaților.
Pentru aceste motive solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
Recurentul-inculpat solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.
Recurentul-inculpat arată că este de acord cu apărătorul ales.
Recurentul-inculpat solicită judecarea în stare de libertate.
Recurentul-inculpat solicită admiterea recursului fiind de acord cu apărătorul ales.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de la 30.07.2009, Tribunalul București - Secția I-a Penală, a dispus în baza art. 155 și urm. Cod procedură penală prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților, și pe o perioadă de 30 de zile, de la 07.08.2009 până la 05.09.2009, inclusiv, precum și a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, de la 05.08.2009 până la 03.09.2009, inclusiv.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpatul, prin apărător.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că inculpații, și sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 48 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. 1 și 2 Cod penal și art. 27 alin. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, reținându-se în sarcina acestora că începând cu luna decembrie 2008, inculpatul împreună cu inculpații, și au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008 - aprilie2009, inculpații, după ce în prealabil au falsificat pagina web originală a Bank România, au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam) aparent de la adrese generice asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, inculpații au accesat on-line site-urile mai multor clienți ai băncii și fără consimțământul acestora au transferat diverse sume de bani în conturile unor membrii au grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeul băncii.
În sarcina inculpatului se reține că începând din luna decembrie 2008, împreună cu învinuiții și au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008 - aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina web originală a Bank România aceștia au trimis mai multe e-mailuri pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și au transferat diverse suma de bani în conturile unor membrii ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Reține de asemenea instanța de fond că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 155 Cod procedură penală cu referire la art. 143 și art. 148 lit.f Cod procedură penală, respectiv se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie motivând că în mod greșit instanța de fond a admis propunerea Parchetului de prelungire a duratei arestării preventive fără a ținea seama de faptul că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, sens în care solicită admiterea recursurilor și cercetarea lor în stare de libertate.
Arată de asemenea inculpații că nu există probe care să justifice temerea că ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică dacă ar fi puși în libertate.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât și din oficiu conform art.3856alin. 3 Cod procedură penală sub toate celelalte aspecte, Curtea apreciază că recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează:
În mod corect a reținut instanța de fond că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la arestarea inițială și impun în continuare prelungirea duratei arestării preventive fiind întrunite în cauză condițiile prev. de art. 155 și urm. Cod procedură penală, art. 143 și art.148 lit. f Cod procedură penală.
Curtea reține că măsura arestării preventive este legală și temeinică fiind luată în conformitate cu dispozițiile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, în mod corect apreciind instanța de fond că este în interesul procesului penal de a fi menținută în continuare starea de arest a inculpaților.
Curtea reține că sunt îndeplinite în cauză condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală existând la dosar indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele reținute în sarcina lor.
În condițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt îndeplinite cumulativ în cauză atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și sub aspectul pericolului pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, pericol analizat în raport de gravitatea faptelor comise, modalitatea de comitere a faptelor, respectiv inculpații constituind grupuri infracționale pentru a asigura "buna desfășurare" a activității infracționale, perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională ca și valoarea mare a prejudiciilor produse părților vătămate.
Faptele comise de inculpați conduc la scăderea încrederii societății civile în sistemul bancar și în folosirea instrumentelor de plată electronică, împrejurări ce pot influența mediul bancar și economic, așa încât se impune o reacție mai fermă a autorităților pentru stoparea acestui fenomen infracțional.
Circumstanțele personale ale inculpaților invocate susținerea recursurilor vor fi avute în vedere la procesul de individualizarea a pedepselor în cazul unei eventuale condamnări.
Având în vedere considerentele arătate, Curtea apreciază că nu se impune în acest moment procesul lăsarea în libertate a inculpaților, sens în care urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, să respingă recursurile inculpaților ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art. 38515, pct. 1, lit. b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați, și, împotriva Încheierii de ședință din data de 30.VII.2009 a Tribunalului București - Secția I-a Penală, din dosarul nr-.
În temeiul art. 192, alin.1 și alin. 4, Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05.VIII.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact./21.08.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Dumitrașcu SoficaJudecători:Dumitrașcu Sofica, Panioglu Daniela, Piciarcă Dumitrița
