Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 300/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 2086/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR. 300
Ședința publică din data de 4 septembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 2: Damian Dolache
JUDECĂTOR 3: Corina Ciobanu
GREFIER: - -
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - este reprezentat prin procuror
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol se află recursurile declarate de recurenții - inculpați și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 28 august 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția Ia P enală, în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurentul inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales;
și - recurentul inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Părțile întrebate fiind de către instanță declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului inculpat critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică.
Consideră că instanța de fond a săvârșit o eroare întrucât nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Pe situația de fapt probatoriul administrat arată că există dubiu și cu privire la prejudiciul creat. profită inculpatului.
Subliniază că nu sunt probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 148 lit. Cod procedură penală. Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului inculpat critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică. Solicită să se constate că nu sunt probe din care să rezulte că lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Subliniază conduita sinceră a inculpatului și circumstanțele sale personale în sensul că are o vârstă de 21 de ani, provine dintr-o familie d e oameni cumsecade și este student. Își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond corect a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art. 143 Cod procedură penală în sensul că sunt indicii temeinice care justifică presupunere a rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele penale pentru care sunt cercetați și, totodată, sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 148 lit. Cod procedură penală. Solicită să fie respinse recursurile și inculpații să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul inculpat solicită să fie judecat în stare de libertate. Subliniază faptul că de 3 luni nu s-a făcut nici un act procedural în ceea ce-l privește și, că nu s-a cunoscut cu coinculpatul înainte de a fi fost arestat.
Recurentul inculpat aderă la concluziile apărătorului ales.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din ședința Camerei de Consiliu din data de 28.08.2009, Tribunalul București - Secția I-a Penală a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, pe o perioadă de 30 de zile, de la 04.09.2009 până la 03.10.2009, inclusiv.
În baza aceleiași încheieri, instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau cu măsura obligării de a nu părăsi țara, precum și cererea formulată în același sens de inculpatul, respectiv cererea de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța astfel, astfel, Tribunalul a reținut că rin p. propunerea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală la data de 27.08.2009, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Structura Centrală a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, pe o perioadă de 30 de zile de la 06.09.2009 până la 05.10.2009, inclusiv, și a inculpatului, pe o perioadă de 30 de zile de la 04.09.2009 până la 03.10.2009, inclusiv, motivat de faptul că măsura este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, menținându-se temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă, prelungirea arestării preventive impunându-se și pentru finalizarea urmăririi penale, întrucât sunt necesare a fi efectuate următoarele acte: audierea celorlalte părți vătămate păgubite de membrii celor trei grupări infracționale; finalizarea perchezițiilor în sisteme informatice și valorificarea informațiilor obținute (în acest sens s-a obținut autorizația nr. 301/27.07.2009); reaudierea inculpaților în legătură cu rezultatul perchezițiilor informatice; confruntarea inculpatului cu învinuiții și; audierea învinuiților, și, persoane în contul cărora au fost transferate fraudulos sumele de bani de membrii grupării O; prezentarea materialului de urmărire penală inculpaților cercetați în stare de arest și învinuiților membrilor acelorași grupări infracționale; întocmirea rechizitoriului și disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor membrilor grupărilor care au desfășurat atacul tip "pshiningasupra Bank România.
S-a arătat că inculpații, și sunt cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpații au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, inculpații au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpatul, împreună cu inculpatul și învinuiții, -, - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, online(o)rzb.ro. adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008, inculpatul împreună cu învinuiții și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fără consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, și art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
In fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpatul împreună cu inculpatul și învinuitul au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fără consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpații, au fost arestați pe o perioadă de 29 de zile de la 10.04.2009 până la 8.05.2009 inclusiv, în baza nr. 93-98//10.04.2009, emise de către Tribunalul București - Secția I Penală, reținându-se a fi întrunite condițiile art. 143, art. 148 lit. f Cod procedură penală și art. 1491Cod procedură penală, măsura arestării preventive fiind prelungită în mod succesiv, cu câte 30 de zile.
Inculpatul a fost arestat pe o perioadă de 29 de zile de la 8.05.2009 până la 6.06.2009 inclusiv, în baza nr. 124//8.05.2009, emis de către Tribunalul București - Secția I Penală, reținându-se a fi întrunite condițiile art. 143, art. 148 lit. f Cod procedură penală și art. 1491Cod procedură penală, măsura arestării preventive fiind prelungită în mod succesiv, cu câte 30 de zile.
S-a arătat, în susținerea propunerii de prelungire a arestării preventive a inculpaților, că la data de 15.12.2008, Bank România, prin reprezentanții săi legali, au sesizat -. cu privire la constituirea unui grup infracțional specializat în crearea unor pagini de internet false, identice cu pagina web a Bank și prin care clienților băncii le erau solicitate datele de acces în cadrul aplicației on-line (aplicația de internet-banking), respectiv: codul d e utilizator, parola, numărul cârdului bancar sau grupuri de cifre din numărul cârdului bancar.
Astfel, utilizând programe speciale (gen - program ce permite transmiterea automată de mesaje unui număr foarte mare de adrese de e-mail) și folosind adrese de e-mail asemănătoare adreselor oficiale ale băncii, autorii fraudei transmit mesaje electronice în masă (spam) către un număr nedeterminat de adrese de e-mail prin care, sub diverse pretexte, solicită destinatarilor, potențiali clienți Bank, să-și declare datele personale de acces la aplicația on-line.
In cuprinsul mesajelor de tip "pam", autorii fraudei fac referire la un " (legătură către pagina web contrafăcută) care, odată accesat, redirecționează utilizatorul către o pagină web contrafăcută, încărcată pe un server localizat de regulă în străinătate și care este similară cu pagina oficială a băncii.
După introducerea datelor de autentificare în cadrul formularului on-line, acestea sunt transmise în mod automat fie către o adresă de e-mail controlată de autorii fraudei (de ex. cards.post(a)gmail.com), fie sunt stocate într-un fișier și ulterior accesate de către aceștia:
Ulterior, folosind datele de autentificare obținute în modul descris mai sus, autorii "phishingului" au accesat neautorizat conturile clienților băncii și au efectuat transferuri frauduloase către alte conturi Bank sau ale altor instituții bancare din România, banii fiind ulterior retrași de către titularii acestor conturi fie direct de la ghișeele băncii, fie de la -uri folosind cârdurile proprii.
Astfel, pe baza denunțurilor formulate de către reprezentanții Bank, corespondenței electronice purtate cu aceștia, solicitărilor adresate instituțiilor bancare și Internet -ilor, interceptarea convorbirilor telefonice și a traficului informațional (Internet), s-a stabilit că atacurile de tip "phishing" care au avut ca Ť. clienții Bank au fost inițiate de către 3 grupuri infracționale localizate în județele B (Mun. O) și C (Mun. C și Nord).
Până în prezent, în urma activităților infracționale au fost păgubite peste 200 de persoane, clienți Bank, suma totală transferată din conturile acestora fiind de aproximativ 1.000.000 lei (RON).
Gruparea Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Municipiului C acționat grupul infracțional organizat compus din inculpații, -, și, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
În cadrul grupului fiecare membru avea un rol bine stabilit. Astfel, inculpatul, care a inițiat constituirea grupului, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale a transmis un număr nedeterminat de mesaje,"spam" către potențiali clienți ai băncii. Ulterior, a apelat la inculpatul -, care a creat o adresă de e-mail destinată colectării datelor furnizate de clienții Bank care au răspuns mesajelor frauduloase.
Totodată, inculpatul - mai avea sarcina de a colecta adrese de e-mail către care urma să fie transmise mesajele "spam".
În cadrul activității infracționale, inculpatul - a realizat transferurile neautorizate din conturile clienților fraudați în conturile sale sau ale unor "săgeți", având înțelegerea să împartă pe J câștigul cu inculpatul.
Inițial, inculpatul a fost racolat de inculpatul pentru a-l ajuta să retragă banii transferați fraudulos.
Ulterior, inculpatul a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate sume de bani din conturile clienților fraudați.
De asemenea, a realizat împreună cu inculpatul - transferuri frauduloase, folosind conexiunea de internet de la domiciliu.
Relevant este faptul că în urma perchezițiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la cei trei inculpați s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (usere, parole), ceea ce denotă că toți trei aveau acces la conturile bancare fraudate.
Inculpatul era în legătură cu inculpatul, la solicitarea căruia a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate fraudulos sume de bani, primind în schimb o cotă-parte din produsul infracțional. In acest sens sunt declarațiile inculpatului și ale învinuiților - și, precum și conținutul convorbirilor telefonice interceptate.
Pe de altă parte, în urma efectuării percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la acesta au fost găsite programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri tip "phishing". Prin urmare, inculpatul avea atât cunoștințe tehnice, cât și mijloacele necesare de a iniția astfel de activități infracționale, nefiind doar un simplu "racolator".
Gruparea. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza orașului Nord a acționat grupul infracțional organizat compus din inculpatul și învinuiții -, -, -, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
Inculpatul, care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe specia le a transmis un număr nedeterminat de mesaje,yspam" către potențiali clienți ai băncii.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților -, -, -, a intrat în posesia sumelor de bani transferate fraudulos din conturile clienților băncii.
Relevant este faptul că în urma perchezițiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la inculpatul - s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (user-e, parole), ceea ce denotă că acesta se ocupa efectiv de declanșarea atacurilor de tip "phishing" și efectuarea transferurilor frauduloase.
Gruparea Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Mun. Oaa cționat grupul infracțional organizat compus din inculpații - și - și învinuiții și -, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
Inculpații - și - au contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale au transmis un număr nedeterminat de mesaje "spam" către potențiali clienți ai băncii.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților -, -, au intrat în posesia sumelor de bani transferate fraudulos din conturile clienților băncii.
Cu ocazia efectuării perchezițiilor asupra sistemelor informatice aparținând inculpatului și la care avea acces și inculpatul, au fost identificate atât programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", cât și date referitoare la conturile fraudate (user-c, parole).
Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 155 alin. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 143 alin. 1 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că în cauză se mențin temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, iar aceste temeiuri impun în continuare privarea lor de libertate.
A apreciat Tribunalul că se conturează indicii temeinice, astfel cum sunt definite acestea de art. 681Cod procedură penală, ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, aspect ce reiese în urma coroborării mijloacelor de probă.
Totodată, s-a constatat că sunt îndeplinite în continuare și cerințele reglementate în art. 148 lit. f Cod procedură penală, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică având în vedere elemente precum: modalitatea și împrejurările concret de săvârșire a faptelor, premeditat, prin constituirea unui grup infracțional organizat, modul de operare, stabilirea de sarcini și roluri precise fiecărui membru al rețelei, luarea măsurilor de precauție în scopul îngreunării desfășurării și tragerii la răspundere, multitudinea faptelor comise, cuantumul foarte ridicat al prejudiciului cauzat, numărul mare de părți vătămate, precum și numărul mare de persoane atrase în activitatea infracțională în conturile cărora s-au efectuat transferurile frauduloase.
În fine, Tribunalul a considerat că pericolul concret pentru ordinea publică rezidă și din starea de insecuritate generată de atentarea inculpaților la siguranța folosirii instrumentelor de plată electronice, iar pe de altă parte, buna desfășurare a procesului penal, din perspectiva complexității cauzei, impune prelungirea arestării preventive a inculpaților, lipsa antecedentelor penale și poziția socială a acestora neputând constitui criterii care să determine schimbarea temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii privative de libertate.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a reținut că inculpatul, prin apărătorul său, că în cauză nu sunt respectate condițiile art. 155 alin. 1 Cod procedură penală, iar organele de cercetare penală au dat dovadă de pasivitate, în condițiile în care inculpatul nu a mai fost solicitat pentru efectuarea vreunui act de urmărire penală în cauză. În plus s-a invocat în fața Curții că activitatea infracțională a acestuia inculpat este mult mai redusă, ca întindere în timp, comparativ cu cele reținute de referatul Parchetului, iar situația personală a inculpatului nu evidențiază că lăsarea sa în libertate ar crea și dezvolta pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul, prin apărătorul său, a solicitat Curții să constate că motivele de prelungire a măsurii arestării preventive menționate de Parchet sunt identice cu cele formulate la prelungirea anterioare și că în cauză nu se conturează o finalizare corespunzătoare și în termenul legal a urmăririi penale, mai ales că în fapt nu s-a înregistrat vreun progres în efectuarea actelor de urmărire penală, cu excepția realizării unor percheziții în sisteme informatice.
În fine, inculpatul a mai susținut că s-ar impune desfășurarea urmăririi penale cu lăsarea sa în libertate și, din perspective faptului că nu prezintă antecedente penale, este student.
Examinând recursurile formulate de către cei doi inculpați împotriva încheierii din 28.08.2009 a Tribunalului București Secția I-a Penală, în raport cu motivele invocate ce se vor analiza prin prisma dispozițiilor art. 3851alin. 2 Cod procedură penală, Curtea constată recursurile nefondate în virtutea considerentelor ce urmează:
Potrivit art. 155 alin. 1 Cod procedură penală, arestarea preventivă dispută de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile ce au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi ce să justifice această măsură.
Art. 5 paragraful 1 lit. c din CEDO prevede că arestarea preventivă se poate dispune atunci când există motive verosimile de bănuială că persoana a săvârșit o infracțiune.
Este evident că art. 148 lit. f Cod procedură penală instituie o garanție în plus în favoarea inculpatului, care nu poate fi arestat preventiv pentru săvârșirea oricărei infracțiuni, chiar dacă există indicii temeinice, ce numai atunci când pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Se poate spune astfel că prevederile din dreptul român în materia arestării preventive sunt mai restrictive decât cele din CEDO.
În speța de față, Curtea constată că temeiurile ce au fost avute în vedere de instanță la luarea inițială a măsurii restrictive de libertate privind pe recurenții inculpați și, și ulterior la prelungirea acestei măsuri, subzistă și în prezent, în cauză identificându-se elemente suficiente în justificarea pericolului concret pentru ordinea publică prin lăsarea celor doi inculpați în libertate.
Pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, însă aceasta nu înseamnă că aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută prin abstracție de la gravitatea.
Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, din însăși pericolul social al infracțiunilor de care sunt acuzați cei doi recurenți inculpați, de reacția publică la comiterea unor astfel de fapte, de posibilitatea săvârșirii unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori.
Curtea analizează aceste temeiuri - prevăzute de art. 143 - art. 148 Cod procedură penală - prin raportare la probele administrate prin intermediul mijloacelor de probă respectiv: documente bancare, procese verbale de redare a convorbirilor telefonice, interceptarea traficului informațional (internet), procesele verbale de percheziție, declarațiile martorilor, cele ale inculpaților.
Așadar, în cauză există indicii temeinice, astfel cum le definește art. 681Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.
Curtea își însușește susținerea Tribunalului potrivit cu care există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar din acest punct de vedere, apreciază drept corectă analiza efectuată asupra modalității și împrejurărilor concrete de săvârșirea a infracțiunilor, premeditat, prin crearea unui grup infracțional în cadrul căruia fiecare avea sarcini și roluri precis stabilite, ceea ce demonstrează un grad ridicat de periculozitate infracțională, multitudinea actelor ilicite comise, valoarea ridicată a pagubei create, numărul mare de părți vătămate, dar și numărul mare de persoane atrase în activitatea infracțională, în fapt o rețea.
În ceea ce privește, cererile formulate de cei doi inculpați vizând înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara, respectiv localitatea, Curtea urmează să aprecieze că, de asemenea, soluția dispusă de Tribunal este legală și temeinică.
Astfel, potrivit art. 139 alin. 1 și alin. (35) Cod procedură penală măsura arestării preventive se înlocuiește cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, când s-au schimbat temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Recurenții inculpați au invocat în fața Curții că durata arestării lor preventive se apropie de limita maximă a arestării preventive în cursul urmăririi penale, iar aceasta nu poate depăși un termen rezonabil, și nu mai mult de 180 zile, astfel cum dispozițiile art. 159 (13) Cod procedură penală, prevăd.
Curtea consideră că durata arestării preventive nu constituie un temei de înlocuire al acestei măsuri preventive, dacă se constată că temeiurile ce au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate ori există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, această durată având relevanță conform art. 140 Cod procedură penală, numai sub aspectul încetării de drept a măsurii arestării preventive.
În speță, temeiurile ce au constituit fundamentul luării măsurii preventive de privare de libertate nu s-au schimbat, ci au fost confirmate.
Prin urmare, Curtea concluzionează că măsura arestării preventive a inculpaților și, a fost prelungită cu respectarea dispozițiilor legale în materie și este în continuare necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, și în acord cu Convenția și jurisprudența CEDO, prin aplicarea și interpretarea art. 5.
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală la data de 28.08.2009, în dosarul penal nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurenții inculpați la câte 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. -
Dact./14.09.2009
Ex.2
Red A / Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Magdalena IordacheJudecători:Magdalena Iordache, Damian Dolache, Corina Ciobanu
