Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 317/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(2266/2009)
ÎNCHEIEREA NR. 317/
Ședința publică de la data de 29 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 3: Petre Popescu
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror .
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 18 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II- Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: recurentul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;
Întrebat fiind recurentul inculpat arată că este de acord cu asistența juridică din oficiu, își menține declarația dată și nu dorește să mai facă alte precizări.
Apărătorul recurentului inculpat, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri care relevă situația personală a inculpatului, precum și împrejurări în care a fost adoptată această măsură preventivă, respectiv denunțarea efectuată de.
Reprezentantul Parchetului, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Curtea, încuviințează proba cu înscrisuri pe situația personală a inculpatului și pe situația de fapt, ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, continuarea urmării penale cu acesta în stare de libertate.
Apreciază că, nu există indicii temeinice care să ducă la presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat așa cum prevede art.143 alin. 1 și art.68/1 Cod procedură penală, singura probă este o declarație a denunțătorului care cunoscut ca cel care se ocupă de efectuarea vânzărilor și care semnează toate actele de vânzare - cumpărare, inculpatul fiind doar un intermediar. Mai arată că în ceea ce privește situația personală a inculpatului a depus înscrisuri din care rezultă că acesta are o fiică care necesită îngrijiri speciale, mama sa este bolnavă, iar tatăl său a decedat în cursul zilei de ieri.
În subsidiar, dacă se consideră necesar aplicarea unei măsuri preventive, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură mai puțin restrictivă, aceea cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului inculpatului, ca fiind nefondat și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.
Astfel, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului se mențin și de asemenea, există temeiuri noi care justifică privarea de libertate. Din probele administrate în cauză rezultă că în sarcina sa urmează a se reține săvârșirea altor fapte, în formă consumată, respectiv de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, având același obiect tranzacții imobiliare cu acte false săvârșire în același scop de obținere a unor sume importante de bani prin înșelarea unor părți vătămate. Toate aceste fapte sunt deosebit de grave care reliefează o periculozitate sporită a inculpatului și pentru o bună desfășurare a urmăririi penale în mod justificat instanța de fond a apreciat că se impune prelungirea măsurii arestării preventive.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, solicită cercetarea sa în stare de libertate, se consideră nevinovat și se raliază la concluziile puse de apărătorul său.
CURTEA
Asupra recursului penale de față:
Prin încheierea de ședință din 18.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr- a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, iar în temeiul art.155 și urm. Cod procedură penală a fost dispusă prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților și, pe o durată de 26 zile, de la 28.09.2009 până la 23.10.2009, inclusiv și, pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 2409.2009 până la 23.10.2009, inclusiv.
A fost respinsă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de inculpatul.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați. A reținut că inculpatul este cercetat pentru infracțiunea de tentativă la înșelăciune, faptă prevăzută de art.20 raportat la art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal, în fapt, s-a reținut că împreună cu alți învinuiți în cauză, a falsificat actul de identitate al proprietarului imobilului situat în B,-, sector 1, și printr-o persoană interpusă a încercat vânzarea acestui imobil, valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 300.000 euro.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care a criticat hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și respingerea propunerii parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive.
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
În acord cu prima instanță și Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.155 alin.1 din Codul d e procedură penală, iar prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului se impune, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a acestuia.
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune, prev.de art.20 raportat la art.215 alin.1,2,3 Cod penal, reținându-secă împreună cu alți învinuiți în cauză, a falsificat actul de identitate al proprietarului imobilului situat în B,-, sector 1, și printr-o persoană interpusă a încercat vânzarea acestui imobil, valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 300.000 euro.
Analizând actele și lucrările dosarului și Curtea reține că în acest moment procesual, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 coroborat cu art. 681Cod procedură penală raportat la art.148 lit. f Cod procedură penală.
În cauză există indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele menționate anterior, iar pe de altă parte, pedepsele prevăzute de lege pentru respectivele infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește datele care justifică presupunerea că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat, Curtea reține în primul rând plângerile părților vătămate, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului (vol. II filele 38 și urm.) coroborat cu declarațiile martorilor, ale coinculpaților și, înscrisuri.
Cât privește pericolul pentru ordinea publică, Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunilor presupus comise de inculpat, modalitatea concretă în care acesta a acționat, aspecte care denotă periculozitate și conduc la concluzia că inculpatul prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, iar cercetarea acestuia în stare de libertate, ar crea un sentiment de insecuritate și teamă în rândul societății civile.
Curtea mai are în vedere și faptul că prelungirea duratei măsurii arestării preventive este necesară cu următoarele mijloace de probă: procesele-verbale întocmite de organele de poliție cu ocazia sesizării, procesele-verbale de redare a înregistrărilor în mediul ambiental, procesele-verbale de recunoaștere din planșele fătă, procesele-verbale de percheziție, declarațiile martorilor, precum și celelalte acte și înscrisuri aflate la dosarul cauzei din care reies împrejurările în care faptele au fost comise și modalitatea de săvârșire constând în falsificarea cărții de identitate a proprietarului imobilului situat în B,-, sector 1 și printr-o persoană interpusă au încheiat o procură notarială prin care mandatau un terț să vândă imobilul respectiv, valoarea prejudiciului cauzat fiind de aproximativ 328.000 lei.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 18.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./7.10.09
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru, Petre Popescu
