Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 318/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 318/

Ședința publică din 26 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Florin

GREFIER:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și, împotriva încheierii penale pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 09.03.2009 în dosarul nr- din 29.12.2008.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații recurenți și, în stare de arest, asistați de avocat din oficiu din cadrul Baroului

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul fin oficiu al inculpaților-recurenți, avocat, solicită admiterea recursurilor formulate de inculpați și judecarea acestora în stare de libertate.

Procurorul solicită respingerea recursurilor, întrucât nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați.

Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate.

Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală din data de 11.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 300 indice 2.C.P.P. rap. la art. 160 indice b C.P.P. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților:

-, fiul lui și, născut la data de 28.08.1968 în, jud. T, domiciliat în nr. 796, jud. T, CNP - -, cetățenie română, studii 5 clase, căsătorit, 3 copii, stagiul militar satisfăcut, ocupație -agricultor, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 55/2008 emis de Tribunalul Timiș;

-, fiul lui și, născut la data de 07.08.1988 în Sânnicolau M, jud. T, domiciliat în nr. 244, jud. T, CNP - -, cetățenie română, studii 4 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, ocupație -agricultor, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 56/2008 emis de Tribunalul Timiș;

-, fiul lui și, născut la data de 17.04.1989 în, jud. T, domiciliat în nr. 96, jud. T, CNP - -, cetățenie română, studii 7 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, ocupație - munctior, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 57/2008 emis de Tribunalul Timiș,urmând ca legalitatea acestei măsuri să fie analizată înainte de expirarea termenului legal de 60 zile.

În baza art. 139 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 145 indice 1.C.P.P. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de apărătorul ales al inculpatului.

Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timiș, deliberând asupra stării de arest preventiv a inculpaților, a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a acestora subzistă și în prezent, aceștia fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni referitor la care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai M de 4 ani, și lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura infracțiunii, respectiv infracțiune de pericol prin aceea că se aduce atingere relațiilor sociale referitoare la integritatea și demnitatea persoanei, dar și din aceea că inculpații au acționat racolând nu număr M de persoane, împreună cu alți participanți, în condițiile în care, de la ultima verificare a legalității măsurii arestării preventive și până în prezent, temeiurile în baza cărora a fost luată măsura nu s-au schimbat și nu au apărut temeiuri noi care să justifice punerea în libertate a inculpaților, susținerile apărătorilor inculpaților urmând a fi analizate de instanță în timpul administrării probatoriului, respectiv a audierii inculpaților și a părților vătămate, prin urmare, temeiul art. 300 indice 2.C.P.P. rap. la art. 160 indice b C.P.P. a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive și a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, și.

Pentru considerentele expuse mai sus, apreciind că nu s-au schimbat temeiurile în baza cărora a fost luată măsura arestării preventive, Tribunalul Timișa respins ca neîntemeiată, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 145 indice 1.C.P.P. cererea apărătorului ales al inculpatului, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 09.03.2009 în dosarul nr- din 29.12.2008 au declarat recurs inculpații și -, înregistrate pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția Penală sub nr- din 23.03.2009.

Recursurile nu au fost motivate în scris.

Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu, Curtea constată că recursurile declarate sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează.

Prima instanță a făcut o justă apreciere a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive față de inculpații și -.

Instanța de recurs constată că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Tribunalul reținând corect că persistă presupunerea că inculpații au săvârșit o faptă gravă, periculoasă pentru libertatea cetățenilor, valoare socială fundamentală apărată de legea penală.

Se observă atât pericolul social al faptei reținute în sarcina inculpaților recurenți (trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1 și alin. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001), cât și pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a acestora (față de numărul de persoane implicate în activitatea infracțională - 3 inculpați; numărul persoanelor vătămate - 22; modul și mijloacele de săvârșire a faptei - prin înșelăciune, amenințări cu fapte violente).

Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit o infracțiune care este pedepsită de legea penală cu închisoare mai M de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate a acestora reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul în care inculpații recurenți și-au desfășurat activitatea infracțională, la numărul M de persoanelor vătămate, la numărul de persoane implicate în activitatea infracțională și amploarea acesteia.

Curtea apreciază că scopul procesului penal și buna lui desfășurare justifică menținerea măsurii arestării preventive față de inculpații recurenți.

În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților recurenți, în sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, starea de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, prin raportare la jurisprudența CEDO, instanța de recurs reține că aprecierea necesității luării și prelungirii unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai M decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului, pe de altă parte.

În condițiile de față, Curtea apreciază că la acest moment procesual interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților recurenți de a fi cercetați în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește o faptă gravă și că această faptă are un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le generează.

De asemenea, instanța apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților recurenți ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al populației și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitivă de a adopta o legislație penală, dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, capabilă să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol libertatea cetățenilor.

Totodată, se constată că menținerea măsurii arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale în cursul judecății.

Față de cele reținute, se apreciază și că lăsarea inculpaților recurenți în libertate ar încuraja săvârșirea unor fapte similare celei imputate prin actul de inculpare.

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpații și - împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 09.03.2009 în dosarul nr- din 29.12.2008.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 și ale art. 189 alin. 1.pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 38515pct. 1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și - împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Timiș la data de 09.03.2009 în dosarul nr- din 29.12.2008.

În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen. obligă pe fiecare inculpat recurent la plata a câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red. /02.03.2009

Dact. 2.ex./02.03.2009

Prima inst. - jud. - Tribunalul Timiș

Președinte:Codrina Iosana Martin
Judecători:Codrina Iosana Martin, Anca Nacu, Florin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 318/2009. Curtea de Apel Timisoara