Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 32/2008. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.32//2008
Ședința publică din 22 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela JUDECĂTOR 2: Soane Laura
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Judecător: - -
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 11.09.1988, din Arestul IPJ B, împotriva încheierii penale nr.27 din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Arestul IPJ B, asistat de apărător ales avocat, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar și interpretul de limba maghiară.
HGProcedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Potrivit dispozițiilor art.140/3 alin.3 din Codul d e procedură penală, se procedează la ascultarea inculpatului prin intermediul interpretului, declarația acestuia fiind consemnată în procesul-verbal separat atașat la dosar.
Nefiind alte cereri sau excepții prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului cu care a fost legal investită.
Apărătorul inculpatului recurent avocat solicită admiterea recursului și potrivit dispozițiilor art.140/3 alin.7 din Codul d e procedură penală, solicită revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, arătând că încheierea de arestare este nelegală, iar o măsură preventivă dispusă cu încălcarea legii nu poate fi prelungită și în consecință menținută. Astfel, se arată că măsura arestului este nelegală întrucât la dosar există ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită la data de 03.04.2008, iar inculpatul a fost reținut la data 02.04.2008 și în data de 03.04.2008 a fost arestat în calitate de inculpat. Se mai arată că, atât reținerea cât și arestarea inculpatului este nelegală deoarece în mod greșit s-a început urmărirea penală împotriva acestuia prin rezoluția dată la 04.04.2008, astfel că începerea urmăririi penale este ulterioară reținerii și arestării. Față de ordonanța privind îndreptarea erorii materiale din 18.04.2008 susține că nu poate fi vorba de o eroare materială ci este vorba de o nulitate absolută ce nu poate fi acoperită în nici un mod. Pe de altă parte, se invocă dispozițiile art.6 din Codul d e procedură penală și se face referire la alte texte de lege care garantează dreptul la apărare, învederând că inculpatul trebuia încunoștințat că are acest drept ceea ce nu s-a întâmplat, la data de 2.04.2008 neaducându-i-se la cunoștință învinuirea. Inculpatul a fost arestat în calitate de făptuitor, calitate ce nu permite potrivit legii nici reținerea și nici inculparea, iar actele de urmărire penală efectuate nu i-au fost prezentate în calitatea acestuia de învinuit.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică. Se apreciază că măsura preventivă a fost luată în mod legal, inculpatul fiind audiat în calitate de învinuit la data de 2.04.2008 și s-a făcut mențiunea că punerea în mișcare a acțiunii penale a avut loc tot la aceeași dată.
Pe fondul cauzei, apreciază că măsura preventivă a fost prelungită în mod legal, inculpatul fiind cercetat pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor calificat și este oportun ca acesta să fie judecat în stare de arest preventiv.
Apărătorul inculpatului avocat, în replică, arată că inculpatului nu i s-a adus la cunoștință învinuirea, că în data de 2.04.2008 i s-a luat declarație în mod nelegal, spunându-i-se că este doar cercetat.
Procurorul, în contrareplică, susține că nu s-a făcut mențiunea în procesul-verbal că nu i s-a adus la cunoștință învinuirea și că inculpatul a avut apărător ales cu ocazia luării declarației la data de 2.04.2008.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr.27 din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și în consecință:
În baza art.155 și următoarele Cod procedură penală, a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 11.09.1988 în loc. județul B, CNP - aflat în Arestul IPJ B, măsură dispusă prin încheierea nr.14/2008 a Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.15/2008, pe o durată de 30 zile începând cu data de 23.04.2008 până la 22.05.2008. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că împotriva inculpatului s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a luat măsura arestării preventive a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, faptă prev și ped. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 - 175 lit.i Cod penal.
Instanța a constatat că motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat. Astfel, în ceea ce privește pericolul social concret al faptei, acesta se menține prin sentimentul de insecuritate pe care comiterea unei astfel de fapte îl generează în rândul societății.
privind săvârșirea faptei de către acesta nu au dispărut deși în cauză se fac în prezent cercetări de natură a se stabili împrejurările concrete ale comiterii faptei.
Pe de altă parte, măsura arestării preventive se impune a fi prelungită în scopul bunei desfășurări a procesului penal, potrivit dispozițiile art. 136 Cod procedură penală.
Față de critica formulată de apărătorul inculpatului privind nelegalitatea arestării preventive a inculpatului, aceasta dispunându-se anterior începerii urmăririi penale, tribunalul a apreciat că este neîntemeiată.
Examinând actele din dosarul de urmărire penală s- constatat că rezoluția de începere a urmăririi penale față de inculpat poartă data de 04.04.3008, ora 11,00. Din succesiunea cronologică a actelor de la dosar, această chestiune este evident o eroare materială. Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor la data de 01.04.2008, existând o declarație de învinuit datată 02.04.2008. Este adevărat că în această declarație nu se face mențiunea expresă că s-a adus la cunoștința inculpatului demersul procesual al începerii urmăririi penale, însă i s-a făcut cunoscut faptul că este cercetat pentru comiterea unei infracțiuni de tentativă la omor. S-a pus în vedere inculpatului faptul că are dreptul să nu dea nici o declarație, precum și aspectul asistării sale de către un apărător ales sau din oficiu. De altfel, declarația de învinuit a fost dată de inculpat asistat de apărător ales și interpret de limbă maghiară. Ulterior, pe un alt exemplar înseriat și numerotat, s-a luat o declarație de inculpat la data de 03.04.2008, fiind pusă în mișcare acțiunea penală în data de 03.04.2008. În esență, instanța a apreciat că este vorba de o eroare materială fiind respectate dispozițiile procesuale privind momentul începerii urmăririi penale, precum și ulterior, cel al punerii în mișcare a acțiunii penale, respectiv audierea în calitate de învinuit și inculpat a făptuitorului.
Față de cele mai sus menționate, instanța a constatat că prelungirea măsurii arestării preventive în cazul de față se impune pentru necesități de ordine publică, urmând ca organele de urmărire penală să depună diligențele necesare pentru definitivarea cu celeritate a urmăririi penale în cauză, astfel că, în baza art.155 și următoarele Cod procedură penală, a admis propunerea formulată și a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o durată de 30 zile începând cu data de 23.04.2008 până la 22.05.2008.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea hotărârii atacate în sensul de a se dispune respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, cu consecința punerii sale în libertate.
Inculpatul susține, în esență că măsura arestării preventive este nelegală, fiind luată cu încălcarea legii, întrucât actul prin care s-a început urmărirea penală este ulterior luării măsurii reținerii și arestării preventive și, prin urmare, măsura luată fiind nelegală, nu se poate dispune prelungirea acesteia.
Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2 combinat cu art.385/9 Cod procedură penală, art.159 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală, instanța de control judiciar constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul formulat de inculpatul este neîntemeiat și în consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pt.1 lit.b combinat cu art.159 alin.8 Cod procedură penală va fi respins ca atare.
Criticile formulate de inculpat sunt nefondate.
Din actele și lucrările aflate la dosar, rezultă că prin rezoluția din 2.04.2008 emisă în dosar nr.333/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihors -a început urmărirea penală față de inculpatul, dată la care a fost audiat în prezența avocatului ales ( a se vedea împuternicirea avocațială nr.2/2.04.2008 ) și a interpretului ( a se vedea declarația cu seria A nr.- ) și i s-a adus la cunoștință învinuirea, drepturile procesuale pe care le are, precum și faptul că urmează să fie reținut pe o durată de 24 ore ( a se vedea ordonanța de reținere din 2.04.2008 în care se inserează că "văzând actele de urmărire penală privind pe învinuitul față de care s-a început urmărirea penală la data de2.04.2008, ora 11. constatând că împotriva sa sunt probe și indicii temeinice de vinovăție. dispune reținerea, începând de la data de 2.04.2008, ora 12"). La data de 3.04.2008 procurorul a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale în cauză ) a se vedea ordonanța din 3.04.2008 ), aducând-i la cunoștință inculpatului acest fapt ( a se vedea declarația inculpatului, cu seria A nr.- ) și potrivit dispozițiilor art.149/1 alin.1 Cod procedură penală combinat cu art.236 Cod procedură penală a formulat referat cu propunere de arestare preventivă, prin care a propus Tribunalului Bihor arestarea pe o durată de 29 zile a inculpatului pentru infracțiunea prev. și ped. de art.20 Cod penal raportat la art.174-175 lit.i Cod penal.
Instanța legal investită cu soluționarea propunerii de arestare preventivă ( art.149/1 alin.2 Cod procedură penală combinat cu art.27 pct.1 lit.a Cod procedură penală ) prin încheierea nr.14/3.04.2008 a admis propunerea parchetului și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe 29 zile, cu începere de la 3.04.2008 până la 22.04.2008 pentru infracțiunea prev. și ped. de art.20 raportat la art.174-175 lit.i Cod penal, invocând ca temei al arestării preventive dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală ( a se vedea mandatul de arestare preventivă nr.15/3.04.2008 ).
Instanța a reținut că, la data de 24.03.2008, orele 13,30 inculpatul în cadrul altercației avute cu victima a lovit-o în zona capului cu o bucată de fier, aceasta necesitând pentru vindecarea leziunilor 70 zile îngrijiri medicale.
Din aspectele reliefate rezultă că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea normelor legale naționale care guvernează această materie, neîncălcându-se nici prevederile art.5 din Convenția d l Strabourg.
Prin referatul cu propunere de prelungire a arestării emis la data de 17.04.2008 în dosar nr.333/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, procurorul a solicitat conform art.155 și urm. Cod procedură penală prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatul, întrucât, în cauză, la cererea inculpatului s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, nefinalizată și este necesară testarea inculpatului la poligraf.
În mod corect, instanța de fond a inserat în conținutul hotărârii recurate că subzistă și în prezent condițiile reglementate de art.148 lit.f Cod procedură penală. Astfel, fapta de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prev. de art.20 Cod penal raportat la art.174-175 lit.i Cod penal de care este acuzat inculpatul este gravă, pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. În speță, pericolul pentru ordinea publică rezidă din natura și gravitatea infracțiunii de care este acuzat inculpatul, urmările faptei și rezonanța negativă produsă în comunitate, raportat și la persoana inculpatului - persoană fără ocupație și loc de muncă. Deși este un element tânăr, cu nivel de instrucție scăzut, a recunoscut că sub imperiul stării de nervozitate a lovit victima cu o bucată de fier în zona capului.
Potrivit dispozițiilor art.155 alin.1 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat, dacătemeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertatesau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Instanța de fond, în mod judicios, a apreciat nu numai faptul că se menține temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive - art.148 lit.f Cod procedură penală -, dar și împrejurarea că în cauză urmărirea penală nu a putut fi finalizată din motive obiective, respectiv pentru că nu s-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiză medico-legală care să releve mecanismul de producere a leziunilor cauzate victimei și numărul de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecarea leziunilor suferite de aceasta ( victima fiind și în prezent în stare gravă, internată în spital ).
În consecință, neexistând motiv de reformare a hotărârii atacate, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală combinat cu art.159 alin.8 și urm. Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, menținându-se ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală combinat cu art.159 alin.8 Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent din Arestul IPJ B, născut la 11 septembrie 1988 împotriva încheierii penale nr.27 din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 aprilie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.dec./-
În concept - 24.04.2008
Jud.fond/
Tehnored.dec./
2 ex./24.04.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
Din 8 septembrie 2008
Către,
CURTEA DE APEL ORADEA
Serviciul Economico Financiar
Vă facem cunoscut că în dosarul penal cu numărul de mai sus, având ca obiect recursul penal declarat de inculpatul recurent împotriva încheierii penale nr.27 din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, domnul HG- traducător autorizat de limba maghiară, telefon nr.0727/-, a prestat serviciul de interpret în dezbateri la termenul din 22 aprilie 2008 pe durata a 2 ore.
În consecință, vă solicităm să procedați la achitarea contravalorii serviciului prestat potrivit legislației în vigoare.
Președinte, Grefier,
- -
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela, Soane Laura, Sotoc Daniela