Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 399/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR. 46783/3/2009

2769/2009

ÎNCHEIEREA NR. 399 /

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 02.12.2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Cristina Rotaru

JUDECĂTOR 2: Luciana Mera

JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL B - a fost reprezentat prin procuror.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații, împotriva încheierii de ședința din 26.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut in ședința publică răspund: recurentul inculpat in stare de arest si asistat de avocat ales, in stare de arest si asistat de avocat ales, in stare de arest si asistat de avocat ales si in stare de arest si asistat de avocați aleși și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul de către grefierul de ședința, după care,

În temeiul disp.art.140/3 alin.3 Cpp Curtea procedează la ascultarea recurenților inculpați aceștia declarând că mențin declarațiile date pana in prezent si nu au nimic de adăugat acestora, ori alte precizări de făcut.

Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Apărătorul ales al recurentului inculpat, avocat invocă încetarea de drept a măsurii arestării preventive, aceasta expirând in data de 1.12.2009, fata de disp.art.159 alin.8 Cpp și Decizia 25/2008 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, publicată in Monitorul Oficial 372, in care se precizează ca recursul împotriva prelungirii arestării preventive se judeca înainte de expirarea măsurii arestării. In cauza s-a pronunțat încheierea de ședința la 26.11.2009, măsura arestării a expirat la 1.12.2009, recursul nu s-a judecat pana la aceasta data, normele prevăzute de Decizia 25./2008 fiind imperative, iar decizia obligatorie pentru instanțele de judecată, coroborând si art.414 alin.3 Cpp, art.185 Cpp, art.197 alin.1 Cpp, care prevede ca încălcarea dispozițiilor legale atrage nulitatea actelor efectuate, apreciază ca măsura arestării a încetat de drept, ca arestarea in acest moment este ilegală, si solicita punerea in libertate, de îndată, a inculpaților, dacă nu sunt arestați in alta cauza.

Apărătorii aleși ai recurenților inculpați se raliază acestei excepții.

Reprezentantul parchetului susține ca obiectul prezentului recurs este încheierea de ședința din 26.11.2009, prin care s-a prelungit măsura arestării preventive a celor patru inculpați de la 2.12.2009 la 31.1.2009, astfel ca dispozițiile legale invocate nu sunt operabile si solicita respingerea excepției încetării de drept a măsurii arestării preventive, ca nefondata.

Apărătorul ales al recurentului inculpat, in condițiile in care instanța nu acceptă excepția invocata, solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii de ședință din data de 26.11.2009 si pe fond, rejudecând, respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive și cercetarea acestuia în stare de libertate. Susține ca nu au exista si nu exista temeiuri pentru arestarea preventiva, pentru prelungirea arestării preventive, pentru reținerea art.148 lit.b si f Cpp, respectiv nu sunt administrate probe din care sa rezulte ca ar zadarnici aflarea adevărului, ca judecarea acestuia in stare de libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. In cauza probatoriul este aproape finalizat, astfel că nu exista riscul influențării acestuia, a încercat să acopere prejudiciul prin oferirea cardului de salariu, si nu exista infracțiunea premisa pentru a se putea retine infracțiunea de mărturie mincinoasa.

Invoca art.136 alin.8 Cpp si precizează ca inculpatul, in vârsta de numai 23 ani nu este cunoscut cu antecedente penale, a dat declarații sincere.

In subsidiar, solicita înlocuirea măsurii arestării cu obligarea de a nu părăsi localitatea, in temeiul art.145 Cpp.

Apărătorul ales al recurentului inculpat se raliază excepției invocate de colega sa, și în subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, rejudecând, cercetarea acestuia in stare de libertate. Precizează ca in dosarul de urmărire penală sunt reținute trei infracțiuni de complicitate la înșelăciune, însă pentru primele doua fapte autorii sunt necunoscuți, iar pentru a treia, autorul este cercetat in stare de libertate. Din probele administrate, respectiv perchezițiile efectuate, probele testimoniale, nu rezulta vinovatia acestuia. Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, era încadrat in muncă, nu cunoaște nimic despre fapte, acesta doar sunând la o firma de asigurare pentru cumnatul sau.

Apărătorul ales al recurentului inculpat se raliază excepției invocate de colega sa, și în subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, rejudecând, revocarea arestării și cercetarea acestuia in stare de libertate. Precizează ca inculpatul este vinovat doar pentru ca a schimbat datele de pe o copie a unei act de identitate, pe care a comunicat-o prin fax. In tot dosarul de urmărire penală nu exista o proba privind vinovăția acestuia, pericolul pe care l-ar prezenta cercetarea acestuia in stare de libertate, in cauza fiind încălcate disp.art.5 CEDO cu privire la posibilitatea aplicării unei masuri alternative, respectiv înlocuirea măsurii arestării cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Precizează ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale si beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Apărătorul ales al recurentului inculpat subliniază faptul ca sintagma "judecarea recursului se face înainte de expirarea arestării", prevăzuta in Decizia nr.25/2008invocată, are caracter imperativ, nu de recomandare, instanțele de judecata având practica neunitară in privința aplicării acestei decizii obligatorii. Solicită a se constata încetată de drept măsura arestării, invocând disp. art.159.i8 Cpp, art.197 alin.1 Cpp

În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, rejudecând, revocarea arestării și cercetarea acestuia in stare de libertate. Precizează ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut si regreta comiterea faptelor, nu va împiedica aflarea adevărului si buna desfășurare a procesului penal.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursurilor, ca neîntemeiate, încheierea de ședința fiind legala si temeinica, in mod corect fiind prelungita măsura arestării preventive, existând indicii temeinice din care rezulta presupunerea rezonabila ca acesta au savarsit infracțiunile de fals in înscrisuri sub semnătura privată, fals in înscrisuri oficiale, complicitate la înșelăciune, complicitate la trafic de influenta, complicitate la uz de fals, in forma continuata, fapte confirmate prin materialul probator administrat, constând in procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, procesele-verbale de percheziție, verificările la trezoreriile locale. In cauza nu este finalizata urmărirea penala, insa fata de numărul mare de infracțiuni reținute in sarcina acestora, fapte de o gravitate deosebita, limitele de pedeapsa care indica gravitatea lor, faptul ca nu s-au modificat in nici un fel temeiurile avute in vedere la data arestării, respectiv disp.art.143, art.148 lit. C si f fata de inculpații, si art.148 lit.b si f Cpp față de inculpatul apreciază ca se impune a fi prelungita starea de arest, in interesul finalizării urmăririi penale.

Consideră că judecarea acestuia în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura infracțiunilor, gravitatea deosebită a acestora, atitudinea inculpaților, care nu recunosc faptele.

Cu privire la excepția invocata, susține ca a precizat anterior punctul de vedere, in sensul ca obiectul prezentului recurs este încheierea de ședința din 26.11.2009, prin care s-a prelungit măsura arestării preventive a celor patru inculpați de la 2.12.2009 la 31.1.2009, astfel ca dispozițiile legale invocate nu sunt operabile si solicită respingerea excepției încetării de drept a măsurii arestării preventive, ca nefondata.

In ultimul cuvânt, recurenții inculpați, declară că sunt de acord cu concluziile apărătorilor aleși.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față, deliberând constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 26.11.2009, dată în Camera de consiliu, Tribunalul București - secția a II-a penală, a dispus în baza art.155 și urm. Cod procedură penală, admiterea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, prelungindu-se pe o durată de 30 de zile, cu începere de la 2.12.2009 până la 31.12.2009 inclusiv, arestarea preventivă a inculpaților, și.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut în esență că:

- măsura arestării preventive a inculpaților s-a luat cu respectarea condițiilor cumulative prevăzute de lege (art.143 Cod procedură penală);

- există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă în sensul că inculpații sunt în mod justificat cercetați pentru infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social (înșelăciune, fals, tăinuire, trafic de influență, mărturie mincinoasă și altele);

- de la data luării măsurii arestării preventive nu au intervenit elemente noi, de natură să îi infirme utilitatea;

- lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs cei patru inculpați, solicitând casarea ei și punerea în libertate. Ei au susținut, în esență cu aceleași argumente, că:

- nu există probe certe privind săvârșirea faptelor, dubiul profitându-le acestora, în condițiile în care prezumția de vinovăție nu a fost înfrântă;

- lăsarea inculpaților în libertate nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, astfel că prelungirea duratei arestării preventive nu se justifică;

- măsura arestării preventive a încetat de drept la data de 1 decembrie 2009, fiind incidentă interpretarea dată prin decizia în interesul legii nr.25/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Examinând actele și lucrările dosarului în contextul criticilor formulate, Curtea reține următoarele:

Excepția invocată este neîntemeiată.

Într-adevăr, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.25/2008, dată în interesul legii, interpretând prevederile art.159 alin.8 teza a II-a Cod procedură penală, a stabilit că prelungirea duratei arestării preventive trebuie să aibă loc înainte de expirarea perioadei stabilite prin încheierea anterioară. În speță însă, prin încheierea din 26.11.2009, durata arestării preventive s-a prelungit pe perioada 2 decembrie 2009 - 31 decembrie 2009 inclusiv, astfel încât nu se poate reține încetarea de drept a măsurii arestării preventive.

În ceea ce privește legalitatea și temeinicia măsurii, Curtea constată că tribunalul a apreciat în mod corect, inclusiv prin prisma art.5 din CEDO și a jurisprudenței relevante, că prelungirea duratei arestării preventive, ca măsură excepțională, este justificată în acest stadiu procesual. Luarea măsurii preventive s-a făcut în mod legal la data de 3.11.2009 și de la acel moment nu au intervenit elemente noi, de fapt și de drept, care să o infirme.

În privința celorlalte susțineri ale recurenților inculpați, privind fondul cauzei și circumstanțele lor personale favorabile, acestea constituie aspecte ce nu pot fi evaluate în acest cadru și moment procesual.

În fine, pericolul social concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta punerea în libertate a inculpaților a fost corect apreciat de către tribunal, astfel încât încheierea atacată este legală și temeinică sub toate aspectele iar recursurile vor fi respinse ca nefondate, conform art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și dispozițiile art.192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 26.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare recurent inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

a

Red.

Dact. 2 ex./7.01.2010

Președinte:Cristina Rotaru
Judecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera, Viorica Costiniu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 399/2009. Curtea de Apel Bucuresti