Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 4/

Ședința publică din 04 ianuarie 2010

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Ion Dincă

JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoaraa fost reprezentat de procuror.

Pe rol este judecarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale de ședință nr. 1/CC din 2 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpații recurenți și, în stare de arest preventiv, asistați de apărător din oficiu - avocat din cadrul Baroului T; inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărător din oficiu - avocat din cadrul Baroului

Procedura completă.

După referatul cauzei făcut de către grefierul de ședință, după care instanța a luat declarație inculpaților, consemnate în scris și atașate separat la dosar.

Nemaifiind alte probe de administrat ori cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Apărătorul din oficiu al inculpaților și, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și cercetarea inculpaților în stare de libertate, întrucât nu există temeiuri noi care să mai justifice menținerea măsurii arestării preventive.

Apărătorul din oficiu al inculpatului, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate, sau înlocuirea cu o altă măsură aceea de a nu părăsi țara sau localitatea, întrucât inculpatul nu se face vinovat se săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. f C.P.P. și nu există temeiuri noi care să mai justifice menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, menținerea ca temeinică și legală a încheierii recurate, arătând că prelungirea stării de arest se impune raportat și la gravitatea infracțiunii, și la gradul de pericol social pe care l-ar prezenta punerea inculpaților în stare de libertate.

Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea în stare de libertate.

Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea în stare de libertate.

Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea în stare de libertate.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală de ședință nr. 1/CC din 2 ianuarie 2010, dată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 23 al. 5 din Constituție rap. la art. 155 și la art. 159.pr.pen. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților:

- - minor, fiul lui și, născut la data de 28.08.1994 în A, jud. A, domiciliat în comuna, sat, nr. 182, jud. B, CNP - -, în prezent deținut în Arestul J T în baza mandatului de arestare preventivă nr. 103/09.12.2009 emis de Tribunalul Timiș, pe o perioadă de 15 zile, cu începere de la data de 05.01.2010 până la data de 19.01.2010 inclusiv;

- - minor, fiul lui și, născut la data de 18.12.1991 în M, jud. B, domiciliat în comuna, sat, nr. 182, jud. B, CNP - -, în prezent deținut în Arestul J T în baza mandatului de arestare preventivă nr. 101/09.12.2009 emis de Tribunalul Timiș, pe o perioadă de 20 zile, cu începere de la data de 15.01.2010 până la data de 03.02.2010 inclusiv;

-, fiul lui și, născut la data de 02.01.1986 în Sânnicolau M, domiciliat în sat nr. 284, jud. T jud. T, CNP - -, în prezent deținut în Arestul J T în baza mandatului de arestare preventivă nr. 102/09.12.2009 emis de Tribunalul Timiș, pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 10.01.2010 până la data de 08.02.2010 inclusiv.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a constatat următoarele:

Prin referatul nr. 2085/P/2009 din 29.12.2009 al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 29.12.2009 sub număr dosar -, s-a solicitat prelungirea arestării preventive față de inculpatul cu 15 zile, de la data de 05.01.2010 până la data de 19.01.2010, față de inculpatul cu 20 zile, de la data de 15.01.2010 până la data de 03.02.2010 și față de inculpatul cu 30 de zile, de la 10.01.2009 până la 08.02.2010.

În motivarea propunerii s-a arătat că în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26.Cod Penal raportat la art. 211 alin. 1 și 2 lit. b și alin. 21lit. a și b cu Cod Penal aplicarea art. 99.Cod Penal și în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. b și art. 21lit. a și b cu Cod Penal aplicarea art. 99.Cod Penal, iar în sarcina inculpatului a reținut săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. b și art. 21lit. a și b și alin. 3.pen. constând în aceea că în data de 5/6.10.2009, inculpații, și au pătruns prin efracție, în incinta barului SC SRL din, ocazie cu care a agresat pe numitul care a decedat în urma agresiunii.

De asemenea, s-a mai arătat că inculpații minori au fost arestați pe o perioadă de 14, respectiv 19 zile, iar pe numele acestora au fost emise mandatele de arestare preventivă nr. 103 și nr. 101 de către Tribunalul Timiș, iar inculpatul major a fost arestat în lipsă pe o perioadă de 30 de zile, emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 102 de către Tribunalul Timiș

Organele de urmărire penală au apreciat că prelungirea arestării preventive se impune întrucât pentru finalizarea cercetărilor mai sunt necesare: examinarea neuro - psihiatrică a inculpaților minori; testarea inculpaților cu aparatul poligraf, efectuarea de confruntări, audieri de martori, examinarea bio-criminalistică a obiectelor și probelor biologice ridicate de la fața locului, reaudierea inculpaților, prezentarea materialului de urmărire penală și emiterea unei soluții în cauză, iar raportat la gravitatea faptei săvârșite, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală nr. 2085/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș (atașat), instanța a reținut următoarele:

Prin ordonanța nr. 2085/P/2009 din data de 09.12.2009 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b și alin. 3 Cod penal. Prin ordonanța cu același număr din aceeași dată a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul minor pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal, iar prin ordonanța cu același număr din aceeași dată a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul minor, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de tâlhărie prevăzute de art. 26 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, b Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal, în sarcina inculpaților reținându-se, în fapt, că în data de 5/6 octombrie 2009, împreună, s-au deplasat cu bicicletele în localitatea din județul T, cu scopul de a sustrage bunuri de la SC SRL, unde era paznic numitul. Inculpatul avea asupra sa un levier metalic. Ajunși la barul respectiv, l-a imobilizat pe și l-a tras în spatele barului, într-o grădină, lovindu-l cu pumnii și legându-l la nivelul gurii cu jacheta pe care o purta. I-a legat mâinile la spate cu șiretul pantofului victimei. În acest timp inculpatul a forțat ușa barului cu levierul și a sustras din interior mai multe bunuri și bani. Inculpatul a rămas de pază în fața terasei barului. În urma agresiunilor suferite, victima a decedat în noaptea respectivă. Cei trei inculpații au părăsit locul faptei, iar inculpații și au plecat de la locul de reședință, loc., cu mașina unui prieten fiind depistați în data de 09.12.2009, iar inculpatul a părăsit teritoriul României, aflându-se în Germania.

Prin încheierea penală nr. 154/CC/09.12.2009 a Tribunalului Timișs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului minor pentru o perioadă de 19 zile, de la 09.12.2009 până la 27.12.2009, emițându-se mandatul de arestare preventiva nr. 101/09.12.2009 și a inculpatului minor pentru o perioadă de 14 zile, de la 09.12.2009 până la 22.12.2009, emițându-se mandatul de arestare preventiva nr. 103/09.12.2009, iar pentru inculpatul major pe o perioadă de 30 de zile începând cu data prinderii, inculpatul fiind arestat în lipsă. Prin încheierea din 13.12.2009 a fost confirmat mandatul de executare nr. 102/02.12.2009 și s-a dispus punerea în executare a acestui începând din data de 12.12.2009, până la data de 10.01.2010 inclusiv.

Inculpații, in vârstă de 15 ani, si, în vârsta de 17 ani (la data comiterii faptei), sunt frați si locuiesc in localitatea, jud În aceeași localitatea locuiește si inculpatul care este unchiul lor. În urma unei înțelegeri cei trei s-au hotărât sa se deplaseze în localitatea cu scopul de a sparge un magazin care aparținea SC SRL de unde urmau sa sustragă bunuri precum țigări, alcool, dulciuri pe care urmau sa le vândă.

Inculpatul s-a înarmat cu un levier pentru a sparge lacătul de la intrarea in magazin. Au ajuns in localitatea in jurul orelor 23 00, si-au lăsat bicicletele undeva in câmp. În fata localului au remarcat pe numitul, o persoana in vârsta care pazea imobilul.

În timp ce inculpatul s-a postat intr-un loc cu vizibilitate pentru a asigura paza, inculpatul s-a apropiat de paznic si prinzându-l de după cap a încercat sa-l îndepărteze de ușa de la intrare. In acest timp, inculpatul a spart lacătul si a intrat in magazin, adunând toate mărfurile care existau, țigări, dulciuri, băuturi intr-un sac pe care îl luase de acasă.

Întrucât paznicul care supraveghea localul a încercat sa strige, inculpatul l-a strâns mai tare de gat si s-a deplasat cu el undeva, in gradina din spatele barului unde l-a legat de mâini si de picioare. Potrivit susținerilor inculpatului, la un moment dat, inculpatul a venit in magazin si i-a spus acestuia ca l-a legat pe si a plecat înapoi în spate, probabil cu scopul de a vedea daca acesta nu se dezlegase sau pentru a se asigura ca nu va scăpa. Inculpatul si inculpatul au observat ca unchiul lor s-a întors fără geaca pe care o avea pe el, dar susțin ca nu l-au întrebat ce s-a întâmplat cu acest obiect vestimentar si nici nu au cunoștință ce au făcut cu ea. Imediat după acest moment, inculpatul a luat sacul plin cu bunurile sustrase si toți trei au parasit locul faptei, s-au deplasat pe câmp unde le-au împărțit. Inculpatul arată ca l-a întrebat pe inculpatul ce s-a întâmplat cu paznicul si daca nu ar trebui sa-l elibereze, dar nu s-a întors din drum pentru ca ii era teama de a nu fi prins. In ziua următoare, victima a fost găsita cu mâinile legate, cu fata înfășurată cu o jacheta si fiind decedat. Ulterior, inculpații si s-au deplasat in localitatea A, la locuința martorului, căruia i-au dat de inteles ca se ascundă de politie. Acest martor, în declarația data la fila 82 dup, susține ca inculpații aveau asupra lor țigări pe care le-au vândut la diverse persoane cu un preț sub valoarea lor. Faptul vânzării țigărilor este confirmat si de alte persoane audiate de procuror, care susțin ca au cumpărat cartușe de țigări de la inculpatul.

Ulterior a fost depistat și inculpatul, care, audiat cu ocazia confirmării mandatului de arestare preventivă a declarat că cel care a imobilizat victima a fost inculpatul

Examinând materialul existent până în acest moment la dosarul de urmărire penală, instanța a constatat că există indicii, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpații au săvârșita faptele pentru care sunt cercetați.

Potrivit dispozițiilor art. 155.C.P.P. în cursul urmăririi penale arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în caz de necesitate și motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice o asemenea privare de libertate.

Raportându-se la materialul de urmărire penală, instanța a apreciat că subzistă temeiurile pentru care a fost luată măsura arestării preventive față de inculpați, măsură preventivă luată în condiții de legalitate și temeinicie, existând date suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că fapta susceptibilă a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie a fost săvârșită de către inculpați, fiind deci îndeplinite condițiile impuse de art. 143 Cpp.

De asemenea, sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit o infracțiune care este pedepsită de legea penală cu închisoare mai M de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în raport de persoana inculpaților (care au comis o faptă cu violență), modul și mijloacele de săvârșire.

În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților, în sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, stare de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, prin raportare la jurisprudența CEDO, tribunalul a reținut că aprecierea limitelor rezonabile ale unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai M decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor.

În condițiile de față, tribunalul a apreciat că la acest moment procesual, interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatei de a fi judecat în stare de libertate. Astfel, s-a reținut că presupunerea rezonabilă privește o faptă gravă de un impact social deosebit, viața omului și proprietatea fiind cele mai importante valori sociale protejate de legea penală și Constituția României.

Totodată, s-a constatat că prelungirea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale indicate în cuprinsul propunerii, precum și, rezultând din probatoriul existent că se impune confruntarea inculpaților și testarea cu aparatul poligraf, deoarece până în această fază a procesului penal, cei doi inculpați minori au declarat că inculpatul este cel care a imobilizat și lovit victima, în vreme ce inculpatul, audiat cu ocazia confirmării mandatului de arestare preventivă a declarat că inculpatul a suprimat viața victimei.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere că actele de urmărire penală învederate în propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive sunt necesare pentru finalizarea urmăririi penale, instanța, în baza dispozițiilor art. 23 al. 5 din Constituție rap. la art. 155 și la art. 159 Cod procedură penală, tribunalul a admis propunerea și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 05.01.2010 până la data de 19.01.2010 inclusiv, a inculpatului pe o perioadă de 20 zile, începând cu data de 15.01.2010 până la data de 03.02.2010 inclusiv și a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10.01.2010 până la 08.02.2010.

Împotriva încheierii penale nr.1/CC/2.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- au declarat recurs inculpații, și, în termen legal, recursuri înregistrate la Curtea de Apel Timișoara la data de 4.01.2010.

Recursurile nu a fost motivat în scris, ci cu ocazia susținerii orale a acestora.

Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că în mod judicios s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpaților, și în deplină concordanță cu dispozițiile art. 159. precum și art. 5 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, recursurile fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Din probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual se constată că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați continuă să subziste, acestea nefiind înlăturate de actele depuse la dosar și declarațiile martorilor. Pe de altă parte, instanța de recurs reține și că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpaților, iar față de probatoriul administrat până în acest moment nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpați ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia. Totodată, împotriva inculpaților continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală (acuzele ce planează asupra acestora vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai M de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunii, circumstanțele personale ale inculpaților).

În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai M decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acesteia. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi puși în stare de libertate.

Astfel fiind, în baza art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge recursurile declarate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 1/CC/02.01.2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.-.

Văzând dispozițiile art. 192 alin. 2.proc.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELELEGII,

DECIDE:

În baza art. 38515, pct. 1, lit. b C.P.P. respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr. 1/CC/02.01.2010 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

În baza art. 192 alin.2 C.P.P. obligă pe inculpatul la 100 lei, iar pe ceilalți inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției și a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocați din oficiu către Baroul Timiș.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 04 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - G -

GREFIER,

- -

Red. AN /05.01.2010

Tehnored. AA

2 ex./06.01.2010

Primă instanță - Tribunalul Timiș - jud.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 4/

În baza art. 38515, pct. 1, lit. b C.P.P. respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr. 1/CC/02.01.2010 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

În baza art. 192 alin.2 C.P.P. obligă pe inculpatul la 100 lei, iar pe ceilalți inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției și a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu avocați din oficiu către Baroul Timiș.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 04 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - G -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR- din 07 ianuarie 2010

Către,

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

TRIBUNALUL TIMIȘ

Alăturat vă restituim dosarul. nr. 2085/P/2009 privind pe inculpații, întrucât nu ne mai este necesar.

Dosarul cusut și numerotat conține - 176 file.

Prin decizia penală nr. 4/R din 04.01.2010, s-a respins ca nefondate recursurile formulate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr. 1/CC/02.01.2010 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

GREFIER,

- -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR- din 07 ianuarie 2010

Către,

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

TRIBUNALUL TIMIȘ

Alăturat vă restituim dosarul. nr. 2085/P/2009 privind pe inculpații, întrucât nu ne mai este necesar.

Dosarul cusut și numerotat conține - 176 file.

Prin decizia penală nr. 4/R din 04.01.2010, s-a respins ca nefondate recursurile formulate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr. 1/CC/02.01.2010 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

GREFIER,

- -

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Ion Dincă, Gheorghe Bugarsky

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 4/2010. Curtea de Apel Timisoara