Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 403/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (2816/2009)
ÎNCHEIERE NR. 403R
Ședința publică de la 07 decembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Cioată- - -
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Lucia Rog
GREFIER - - -
Cu participarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursurilor declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 04.12.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/07.12.2009, atașată la fila 4/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, solicită admiterea propriului recurs, casarea încheierii de ședință atacată și pe fond admiterea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive pentru o durată de 30 de zile, măsura fiind necesară pentru efectuarea actelor de urmărire penală descrise în referatul întocmit de către parchet, respectiv identificarea tuturor participanților la comiterea faptelor penale cercetate, identificarea și audierea de noi martori, ridicarea de la de la Camera Deputaților a declarațiilor de avere și interese ale inculpatului, precum și a fișei de cazier judiciar depusă de acesta, obținerea în întregime a cazierului judiciar din partea autorităților israeliene, până în prezent rezultând doar numărul condamnărilor suferite de inculpat, identificarea de noi părți vătămate, având în vedere actele existente la dosar, efectuarea de constatări tehnico-științifice, verificarea instrumentelor bancare utilizate de firma inculpatului, obținerea răspunsurilor privind verificările financiare, luarea unor măsuri asigurătorii, reaudierea inculpatului și finalizarea urmăririi penale.
Având în vedere complexitatea cauzei și actele care au fost solicitate și urmează a fi depuse la dosar, consideră că durata de 20 de zile că este insuficientă.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul asupra recursului Ministerului Public, solicită respingerea acestuia, considerând că în mod greșit și tendențios s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive în condițiile în care au fost luate declarațiile de la primul termen. Mai mult decât atât, de la emiterea ordonanței de reținere parchetul nu a depus nici o diligență pentru efectuarea actelor de urmărire penală la care a făcut referire în referatul întocmit. Inculpatul s-a prezentat de la început și a pus la dispoziție toate actele necesare, apărarea practic conducând ancheta în acest caz. Mai mult decât atât, inculpatul ține legătura cu și pentru recuperarea prejudiciului, însă câtă vreme inculpatului i se îngrădește libertatea de mișcare nu poate proceda ca în perioada anterioară arestării preventive. În cele 50 de zile de când inculpatul se află în stare de arest preventiv nu s-au efectuat acte de urmărire penală și deși reprezentantul Ministerului Publica afirmat că prelungirea acestei măsuri se impune pentru primirea fișei de cazier judiciar de la autoritățile israeliene pentru cele 95 de infracțiuni săvârșite de inculpat asupra celor 95 de părți vătămate, apărarea consideră că organele judiciare ar trebui să se raporteze mai întâi la infracțiunea săvârșită de inculpat pe teritoriul României, urmând ca ulterior să se depună și această fișă de cazier de la autoritățile judiciare israeliene, inculpatul neavând posibilitatea să influențeze în vreun fel aceste autorități în situația în care ar fi cercetat în stare de libertate. Din actele existente la dosar nu rezultă împrejurarea că inculpatul a exercitat manopere dolosive pentru influențarea martorilor, astfel că referatul nu are substanța necesară pentru a cere și impune prelungirea măsurii arestării preventive cu încă 30 de zile.
Mai mult decât atât, apărarea arată că s-a dispus începerea urmării penale față de inculpat pentru încheierea a trei contracte, dar numai unul cu garanție imobiliară, contract care însă nu se află la dosar întrucât el nu a fost încheiat, inculpatul notificând părțile că nu mai dorește cumpărarea acestui imobil. La momentul de față celelalte contracte nu există, fiind anulate garanțiile ipotecare.
În circumstanțiere, arată că inculpatul are o familie și un fiu în vârstă de 20 de ani, soția fiind singura care îl poate susține financiar.
Se invocă dispozițiile art. 155 și urm. din Cod procedură penală potrivit cărora este necesară existența unor indicii temeinice în sensul art. 68/1 Cod procedură penală și dacă la momentul arestării preventive ele au existat, la acest moment acele indicii nu mai subzistă și nu au apărut indicii noi care să justifice prelungirea acestei măsuri pentru încă 30 de zile.
Totodată, solicită să se aibă în vedere și împrejurarea că în favoarea inculpatului operează prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive.
Față de poziția sa procesuală de care a dat dovadă până la acest moment inculpatul, prezintă suficiente garanții că lăsat în libertate nu va mai săvârși alte fapte de natură penală și nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Mai decât atât, în stare de libertate inculpatul va avea posibilitatea să demonstreze că va acoperi prejudiciul cauzat părților vătămate și că va sta în fața instanței cu demnitate ca un adevărat cetățean român.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea propriului recurs, urmând să se constate că în situația în care inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate nu ar avea posibilitatea să prejudicieze în vreun fel urmărirea penală.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul asupra recursului inculpatului, solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Arată că, referitor la susținerea apărării în sensul că nu sunt indicii temeinice noi care să justifice prelungirea măsurii arestării preventive va face o distincție, în sensul că acele indicii trebuie constituie acel minim de probe care să ateste că inculpatul s-ar face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care s-a solicitat o măsură preventivă.
Astfel, consideră că din actele dosarului aceste indicii există.
Temeiul în baza căruia s-a dispus arestarea inculpatului este cazul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică. Or, acest temei este în continuare incident, urmând să se aibă în vedere multitudinea faptelor de înșelăciune săvârșite, chiar dacă s-a susținut astăzi că este vorba doar despre niște contracte, un contract încheiat cu cântăreț, care ulterior a fost reziliat, sau niște contracte imobiliare, parchetul se raportează la fapta de înșelăciune prin activitatea de inducere în eroare pe care a desfășurat-o inculpatul prin prezentarea unor aparențe, respectiv prin prezentarea sa ca un potent om de afaceri și prin prezentarea acelui rucsac plin cu bani, care în realitate conținea niște bancnote specimen.
În raport de aceste împrejurări, consideră că în ipoteza în care ar fi achitat prejudiciile reclamate de către părțile vătămate, infracțiunea de înșelăciune rezidă la momentul inducerii în eroare a părților vătămate și crearea pagubelor la acel moment.
Pentru aceste considerente, apreciază recursul ca nefondat.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, consideră că măsura arestării preventive luată față de acesta este o jignire întrucât a fost adus în fața instanței într-o zi de vineri când poporul său cinstește această zi.
Cu privire la susținerea reprezentantului Ministerului Public în sensul că ar avea o asemenea fișă de cazier judiciar, din care rezultă multitudinea de infracțiuni comise pe teritoriul Statului, arată că susținerea nu este reală pentru că într-o asemenea situație nu ar fi putut primi cetățenia română niciodată.
CURTEA
Președinte:Andreea CioatăJudecători:Andreea Cioată, Silvia Cerbu, Lucia Rog
