Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 43/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 43/2008
Ședința publică de la 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de inculpații și împotriva încheierii penale nr. 46 /17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații recurenți și personal în stare de arest din Arestul Poliției Municipiului D, asistați de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care nefiind cereri prealabile, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpaților solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale recurate și rejudecând, respingerea sesizării Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara privind prelungirea arestării preventive a inculpaților și punerea acestora de îndată în libertate susținând că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acesteia.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursurilor formulate de cei doi inculpați ca nefondate și menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și în continuare, privarea lor de libertate impunându-se și pentru finalizarea urmăririi penale.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită admiterea recursului și punerea sa în libertate.
Inculpata solicită punerea sa în libertate invocând și motive de ordin familial.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 46/17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și, pe o perioadă de 30 de zile cu începere de la data de la 21 2008 și până în data de 20 octombrie 2008.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele:
Din actele dosarului de urmărire penală s-a reținut că există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit infracțiunile prev. de art. 189 alin.1 și 2 Cod penal și tentativă la infracțiunea de omor prev. de art.20 rap. la art.174 Cod penal, constând în aceea că În noaptea de 18/19 iulie 2008 au lipsit- de libertate, în mod ilegal pe partea vătămată, supunându- unor suferințe fizice grave și psihice, dimineață partea vătămată reușind să scape sărind de la etajul doi al blocului.
Prin încheierea nr. 423 din 24 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Petroșani în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 149/1 Cod pr. pen. rap. la art. 148 lit. f Cod pr. pen. arestarea preventivă a inculpaților.
Măsura arestării preventive a fost întemeiată pe faptul că există temeiuri că inculpații au comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, materializat în împrejurările și modalitatea comiterii faptei de lipsire de libertate în mod ilegal și vătămare corporală gravă.
Prin ordonanța de declinare din 30 iulie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani în dosar nr.2669/P/2008 a fost declinată competența materială a soluționării cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara reținându-se că în speță se conturează săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor care atrage competența materială parchetului de pe lângă tribunal.
În cauză nu s-a finalizat urmărirea penală deoarece se impune efectuarea unei expertize medico-legale și a unei expertize medico-legale psihiatrice.
Împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoara au declarat recurs inculpații și.
Recursurile au fost declarate în termen.
În motivarea recursurilor inculpații au susținut că nu subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive.
Deoarece prezentul recurs nu este limitat la motivele de casare prev. de art. 385/9 Cod pr. pen. instanța înafara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurenți va examina cauza sub toate aspectele.
Din această perspectivă recursurile declarate de inculpați sunt nefondate din următoarele considerente:
În mod corect Tribunalul Hunedoara a stabilit că sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 Cod pr. pen. și cazul prev. de art. 148 lit. f Cod pr. pen. existând presupunerea că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Încheierea pronunțată de Tribunalul Hunedoara prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 155 al. 1 Cod pr. pen. și art. 159 Cod pr. pen. în cauză fiind necesară efectuarea a două expertize: una medico-legală și una psihiatrică.
Conform art. 5 paragraful 4 din, orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deținere are dreptul să introducă un recurs în fața unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalității deținerii sale și să dispună eliberarea sa dacă deținerea este ilegală.
Dacă instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În cazul în care instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, prelungește măsura arestării preventive pentru cazuri bine justificate.
Cât privește legalitatea măsurii arestării preventive, din examinarea actelor dosarului rezultă că, în conformitate cu prevederile art. 5 paragraful 1 lit. c) din, inculpații au fost inițial arestați în vederea aducerii lor în fața autorității judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că au săvârșit o infracțiune.
Revenind la cauză, se reține că, măsura arestării preventive a fost luată de judecător în condițiile art. 149/1 din Codul d e procedură penală, cu asigurarea drepturilor și garanțiilor procesuale instituite pentru, persoanele private de libertate, legalitatea și temeinicia măsurii fiind examinată de instanța de control judiciar.
Cât privește temeinicia măsurii arestării preventive, din examinarea actelor dosarului rezultă că, la luarea acestei măsuri, instanța învestită cu soluționarea propunerii procurorului a reținut că se impune arestarea preventivă a inculpaților fiind întrunite condițiile prevăzute în art. 143 din Codul d e procedură penală, precum și cazul prevăzut de art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală, respectiv inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar prin modalitatea de săvârșire a acestora inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică.
Curtea constată că, pentru infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată legea prevede pedepse cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate ar crea un sentiment de insecuritate în rândul comunității și un pericol pentru ordinea publică, astfel că, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au schimbat ele subzistând în continuare, în cauză urmând a se efectua o expertiză medico-legală și o expertiză psihiatrică.
Prima instanță a dat eficiență dispozițiilor art. 136 alin. 1 Cod pr. pen. prin arestarea preventivă asigurându-se buna desfășurare a procesului penal. Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 385/15 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. instanța va respinge ca nefondate recursurile inculpaților.
Conform art. 192 alin. 2 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpații recurenți.
Pentru aceste motive
În numele legii
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale nr. 46 din 17.09.2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Obligă pe fiecare recurent să plătească statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului numit din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.09.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier
- -
Red.
Dact. 2 ex/25.09.2008
Președinte:Stanca Ioana MarcuJudecători:Stanca Ioana Marcu, Tiberiu Peter, Oana Maria Călian
