Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 533/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 533/
Ședința publică din 18 mai 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din data de 27.04.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent personal, în stare de arest, asistat de avocat ales din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat solicită admiterea recursului formulat de inculpat, casarea încheierii Tribunalului Timiș și în rejudecare să se dispună punerea în libertate a inculpatului, nemaisubzistând temeiurile de la arestarea preventivă. Susține că la data de 27.04.2009 inculpații au fost audiați, inculpatul a dat declarație și s-au lămurit toate aspectele, nefiind dovezi noi în privința vinovăției acestuia, astfel că se impune revocarea măsurii arestării preventive. Acest inculpat este acuzat doar de un alt coinculpat, declarația acestuia din urmă stând și la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpatul, însă din declarație rezultă că acest coinculpat minte, și o singură declarație împotriva unui inculpat nu poate răsturna prezumția de nevinovăție. În încheierea atacată se arată că se impune necesitatea arestării preventive întrucât inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În opinia apărătorului inculpatului, hotărârea este nemotivată întrucât nu se arată pentru fiecare inculpat în parte pericolul concret pentru ordinea publică. De asemenea, din nici o probă a dosarului nu rezultă acest pericol pe care inculpatul l-ar prezenta pentru ordinea publică, întrucât acesta are probleme familiale și nu s-a sustras de la cercetarea judecătorească chiar dacă în alt dosar i s-a revocat măsura arestării preventive, ceea ce reprezintă indicii că acesta se va prezenta în fața instanței.
Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpat și menținerea încheierii Tribunalului Timiș ca temeinică și legală, impunându-se menținerea stării de arest a acestuia. Din probele dosarului rezultă vinovăția inculpatului, precum și faptul că acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere modul de săvârșire a infracțiunii.
Inculpatul recurent se declară de acord cu cele susținute de apărătorul său ales, arată că nu a făcut parte dintr-un grup organizat, el cunoscându-l doar pe și solicită să fie pus în libertate, susținând că nu se va sustrage de la judecată.
C A,
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 27.04.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-, s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților, și
În baza art. 3002.C.P.P. rap.la art. 160 s C.P.P.-a menținut starea de arest a inculpaților, -, și, fiul lui - și, născut la data de 13.03.1982, în T, jud. T, cu domiciliul în T, str. -,. 11,. E,. 6.. 20, posesor al seria -, nr. -, CNP: -, cetățean român, studii 7 clase, muncitor, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv data 25.06.2009.
În baza art. 139 al. 1.C.P.P. s-a respins cererea inculpatei de revocare a măsurii arestării preventive.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa apreciat, având în vedere natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților prin rechizitoriu, gravitatea acestor infracțiuni, modalitatea de săvârșirea a faptelor, că temeiurile care au justificat luarea acestei măsuri privative de libertate subzistă și impun în continuare cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv, pentru aflarea adevărului în cauză și pentru o bună desfășurare a procesului penal.
Având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale precum și declarațiile inculpaților date în fața instanței de judecată, din care rezultă suficiente indicii rezonabile referitoare la posibilitatea ca inculpații să fie implicați în comiterea a unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu s-au modificat, justificând în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Așa cum a subliniat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Kemmache împotriva Franței, în situația în care măsura arestării preventive a fost dispusă pentru protejarea ordinii publice, aceasta este legitimă doar atâta timp cât ordinea publică este efectiv amenințată.
Noțiunea de "probe" că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, nu poate fi interpretată în sensul că ar avea ca obiect împrejurări petrecute sau pe cale să se petreacă cu certitudine, care duc la dovedirea vinovăției într-un proces penal.
Această noțiune prevăzută de art. 148 lit. f C.P.P. are în vedere datele existente în dosarul cauzei, care permit a se trage concluzia că inculpați, cercetați în stare de libertate, ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, pericol ce poate să se concretizeze nu doar în vreo atitudine violentă sau potențial infracțională pe viitor a inculpaților, ci și în starea de nesiguranță, de neliniște ce s-ar putea crea în conștiința socială prin lăsarea acestora în stare de libertate.
Aceasta este interpretarea dată și de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în jurisprudența ei (Letellier contra Franța), unde se arată că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor sau prin efectul pe care îl au asupra opiniei publice, pot crea în cadrul societății o reacție de nesiguranță, de revoltă, care să permită cel puțin o perioadă de timp arestarea preventivă a celor acuzați.
În cauză, tribunalul a avut în vedere gravitatea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, și, numărul persoanelor implicate, modalitatea în care aceștia au acționat, urmarea care s-a produs și care s-ar fi putut produce, atingerea gravă adusă relațiilor de încredere în autenticitatea și valabilitatea monedei naționale, care sunt tot atâtea elemente ce indică starea de temere și nesiguranță ce s-ar crea pentru societate în cazul cercetării acestora în stare de libertate.
S-a mai reținut că până la acel moment procesual nu au intervenit temeiuri noi care să justifice cercetarea inculpaților în stare de libertate, iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă.
Atitudinea sinceră a inculpaților, și și faptul că aceștia nu au antecedente penale, sunt împrejurări ce urmează a fi avute în vedere la individualizarea pedepsei, ele nefiind suficiente pentru a ajunge la concluzia că lăsarea in libertate a inculpaților nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, infracțiunea săvârșită de aceștia fiind de un pericol ridicat, tulburarea pentru ordinea publică fiind gravă prin amploarea și consecințele pe care circulația bancnotelor falsificate le produce în rândul populației.
Având în vedere că subzistă pericolul concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților, și tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a menținut starea de arest a acestora, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile, respectiv data 25.06.2009.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, recursul nefiind motivat în scris ci doar oral în ziua judecății de către apărătorul ales al acestuia, care a solicitat admiterea recursului, punerea în libertate a inculpatului, deoarece nu mai subzistă temeiurile care au condus la luarea acestei măsuri și că lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp. art. 3856alin. 3.C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.
Astfel, instanța apreciază că în continuare subzistă temeiurile care au condus la luarea, prelungirea și apoi menținerea stării de arest a inculpatului, fiind îndeplinite în continuare condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. f C.P.P. fiind indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele penale reținute în sarcina sa, pentru care a fost trimis în judecată, care sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura, modalitatea, gravitatea faptelor de care este acuzat, aceea că prin modalitatea cu care a acționat împreună cu alte persoane s-a produs și s-ar fi putut produce o atingere gravă relațiilor de încredere a persoanelor în autenticitatea monedei naționale.
Curtea apreciază că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru buna desfășurare a procesului penal, această măsură fiind una necesară, nefiind suficientă aplicarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, astfel că hotărârea Tribunalului Timiș este corectă, fiind prioritară apărarea interesului general de asigurare a ordinii publice față de interesul particular al inculpatului de a fi judecat în stare de libertate.
Având în vedere că nu au fost invocate motive de natură să conducă la punerea în libertate a inculpatului, neexistând temeiuri în acest sens raportat la probațiunea administrată până în prezent, instanța va menține soluția adoptată de către Tribunalul Timiș cu privire la menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, constatând că aceasta este legală și temeinică, și în consecință va respinge ca nefondat recursul formulat de către inculpat.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din data de 27.04.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Rujița Rambu
G - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Gh./28.05.2009
Tehnored./2 ex./28.05.2009
Prima instanță:
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- 22 mai 2009
CĂTRE,
TRIBUNALUL TIMIȘ
Vă restituim alăturat dosarul dvs. nr-, privind pe inculpatul, nemaifiindu-ne necesar.
Vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 533/R din 18.05.2009, definitivă, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. de mai sus, a fost respins ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 27.04.2009 a Tribunalului Timiș.
Dosarul, cusut și numerotat, conține 115 file numerotate + 25 file nenumerotate și are atașat dosarul de urmărire penală nr. 21/D/P/2008 al DIICOT T - vol. I - 187 file; vol. II - 262 file; vol. III - 323 file.
Menționăm că dosarul are termen de judecată la ribunalul Timiș la data de 29 mai 2009.
PREȘEDINTE SECȚIE, GREFIER,
- -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 533/
Ședința publică din 18 mai 2009
În baza art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din data de 27.04.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G - - - - -
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Florin Popescu, Rujița Rambu
