Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 56/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- Încheiere nr. 56/
Ședința publică din 12 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 3: Marioara
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin procuror .
S-a luat în examinare, recursul declarat de recurentul, fiul lui și, născut la data de 27.05.1983, în Izvoru, jud. A, domiciliat în com., jud. A, nr.739, CNP -, în prezent aflat în arestul J A împotriva încheierii nr. 64/ pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns:recurentul-inculpat în stare de arest, asistat de avocat ales în baza delegației de la dosar cu nr. 56/2008.
Procedura, este legal îndeplinită.
S-a procedat la înregistrarea ședinței cu mijloace tehnice audio, potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, potrivit art. 172 al. 7 Cod procedură penală, apărătorul a luat legătura cu recurentul-inculpat.
Curtea, aduce la cunoștința inculpatului că are dreptul de a nu da nici o declarație dacă nu dorește.
Inculpatul precizează că este de acord să dea declarație.
Curtea, în baza disp. art.1403alin.3 Cod procedură penală, procedează la audierea inculpatului, depozițiile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Se motivează că prelungirea duratei măsurii arestării preventive nu se impune, deoarece nu există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat. În cauză urmează a se întocmi raportului de constatare bio-criminalistică genetică (ADN) ce urmează a fi efectuat de specialiști din cadrul INML" Minovici", precum pentru stabilirea existenței profilului genetic al inculpatului pe îmbrăcămintea purtată de victimă. faptul că singura probă care-l incriminează pe inculpat este declarația fratelui său, cu care acesta are o relație conflictuală. De asemenea arată că nu există la dosar raportul de necropsie al victimei și că se opune prelungirii duratei măsurii arestării preventive.
În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 148 lit.b) Cod procedură penală în cauză nu s-a făcut nici o dovadă că inculpatul ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor. De asemenea precizează că testul poligraf, în opinia sa, nu constituie probă.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere recursului formulat de inculpat ca nefondat și menținerea încheierii recurate ca legală și temeinică. Precizează că se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat și solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Constată că, prin încheierea nr.64/CC 11 2008, Tribunalul Argeș a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 27.05.1983, în Izvoru, jud. A, domiciliat în com., jud. A, nr. 739, CNP - cu încă 30 de zile, începând cu data de 13.09.2008 și până la 12.10.2008 inclusiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că inculpatul, a fost arestat preventiv conform încheierii nr. 60/CC din 15.08.2008 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr- pe o perioadă de 29 de zile începând cu 15.08.2008, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art. 174 p, reținând că există indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este urmărit penal.
S-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit.f pr.penală.
Conform disp.art.155 Cod.pr.penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță, poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Instanța a reținut că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. și de art. 174 Cod Penal, constând în aceea că la data de 08.08.2008, pe fondul unui conflict spontan, inculpatul i-a aplicat victimei, de 53 de ani din com., jud A, mai multe lovituri cu picioarele în zona toracelui, provocându-i leziuni ce au cauzat decesul acestuia, survenit în aceiași zi.
Tribunalul a mai reținut că singurul criteriu legal de apreciere asupra oportunității prelungirii arestării preventive este cel prev. de art.155 pr.penală.
S-a constatat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și în această fază ( existența cazului prev. de art.148 alin 1 lit.f pr.penală ), totodată fiind necesară prelungirea duratei arestării preventive întrucât nu a fost întocmit și înaintat raportul de constatare bio-criminalistică genetică (ADN) ce urmează a fi efectuat de specialiști din cadrul INML Minovici, referitor la stabilirea pofilelor genetice ale victimei și inculpatului, precum și existența profilului genetic al inculpatului pe îmbrăcămintea purtată de victimă în dimineața zilei de 08.08.2008. De asemenea, se arată că nu au fost finalizate audierile persoanelor care au cunoștință despre comiterea infracțiunii de omor, prev de art 174.
Cod PenalCu privire la îndeplinirea condițiilor prev de art 148 alin 1 lit f s C.P.P.-a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modalitatea săvârșirii faptei, din gravitatea acesteia și din urmările produse.
Decizia a fost recurată de petentul, solicitând casarea încheierii și cercetarea sa în stare de libertate.
otivează că prelungirea duratei măsurii arestării preventive nu se impune, deoarece nu există probe sau indicii temeinice că a săvârșit fapta pentru care este cercetat.
Curtea apreciază nefondat recursul inculpatului.
Conform art.148 pct.1 Cod procedură penală arestarea inculpatului poate fi dispusă dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, în cazurile precizate expres în textul de lege citat de la a-
În același sens, sunt dispozițiile art.5 paragraful 1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stabilesc coordonatele privării de libertate a persoanei ce se poate realiza atunci când există motive verosimile de a bănui că persoana respectivă a comis o infracțiune.
Recurentul-inculpat face obiectul cercetărilor penale în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de omor, incriminată de art.174 Cod penal, constând în aceea că în dimineața zilei de 8.08.2008, i-a aplicat victimei de 53 de ani, din comuna, județul A, mai multe lovituri cu picioarele, provocându-i leziuni care au condus la deces.
Așa cum indică cercetările preliminare efectuate în cauză, declarațiile martorilor, concluziile medico-legale provizorii și ale textului poligraf efectuat la 14.08.2008, inculpatul este persoana asupra căreia în acest moment planează motive verosimile că a comis fapta pentru care este cercetat.
Din actele de urmărire penală precizate, se conturează date și indicii privind comiterea acestui omor, aspecte sincere și autentice ce pot convinge un observator independent că persoana inculpatului este posibil să fi comis respectiva infracțiune.
Dintr-o altă perspectivă, așa cum s-a pronunțat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele și art.5 paragraful 1 lit.c din Convenție, nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru formula acuzații încă din momentul arestării, rolul acestei măsuri de prevenție fiind acela de a permite clarificarea sau dimpotrivă înlăturarea suspiciunilor.
În legătură cu pericolul pentru ordinea publică, temei al detenției preventive, curtea subliniază încă odată că el reprezintă ceea ce se reflectă în mediul social drept consecințe a faptei comise, imaginea acesteia percepută de cetățeni, modul de acțiune al persoanei făptuitorului, elemente ce determină temere și instabilitate aducând atingere ordinii de drept și valorilor sociale ocrotite de lege.
Curtea este de părere că pericolul pentru ordinea publică ce a determinat inițial arestarea preventivă a inculpatului, datorită circumstanțelor cauzei, a modului de acțiune și pericolul social crescut al faptei, este încă actual și impune pentru viitor privarea de libertate a inculpatului, așa cum în mod corect a apreciat și prima instanță.
Având în vedere aceste argumente, potrivit dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, curtea va respinge recursul inculpatului, obligându-l pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 27 mai 1983), împotriva încheierii nr.64/ din data de 11 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul-recurent la 100 lei cheltuieli judiciare statului. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 12 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond: G.
01.10.2008.
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Marius Gabriel Săndulescu, Marioara