Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 72/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- ÎNCHEIEREA Nr.72/
Ședința publică din 10 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu
JUDECĂTOR 2: Marioara Dumitru
JUDECĂTOR 3: Marius Gabriel
Grefier:
DIRECȚIA DE INVESTIGARE INFRACȚIUNULOR DE CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ ȘI TERORISM-
Biroul Teritorial Vâlcea -reprezentat prin:
Procuror - G
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de MINISTERUL PUBLIC -DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM-BIROUL TERITORIAL VÂLCEA și inculpații A, G, AL, aflați în Arestul V, împotriva încheierii de ședință nr.58 din 6 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr- și recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii nr. 118 din 6 2008, pronunțată de Tribunalul, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-au prezentat recurenții inculpați asistat de avocat din oficiu, - asistat din oficiu de avocat, A, asistați de avocat ales, asistat de avocați aleși și, asistat de avocat ales -escu, asisatat de avocat ales, -, asistați de avocat ales, asistat de avocați aleși și, iu și, asistați de avocat ales, asistat de avocat ales -escu, asistat de avocat ales -escu, asistat de avocat ales -, asistat de avocat ales, asistat de avocat ales -a, asistat de avocat ales -, al asistat de avocat ales și interpret și intimatul inculpat, asistat de avocați aleși și -.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, potrivit art. 172 al. 7 Cod procedură penală, s-a permis apărătorilor să ia legătura cu inculpații.
Instanța pune în discuție lipsa apărătorilor aleși ai inculpaților și -, respectiv avocații, - și cererea formulată de avocat să fie lasată cauza la ora 12 precum și lipsa procurorului reprezentat al DIICOT- Serviciul Teritorial Argeș.
Avocat -, învederează instanței că avocații și -, se află în drum spre instanță și că se vor prezenta.
În legătură cu lipsa procurorului, lasă la aprecierea instanței.
Avocații, -escu, -a, -escu, -escu, având pe rând cuvântul, lasă la aprecierea instanței, iar avocații, - și, având pe rând cuvântul, sunt de acord cu amânarea cauzei.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, solicită disjungerea și soluționarea recursului declarat de parchet la termenul de azi.
După ce au fost făcute aceste susținetri, s-a prezentat procurorul, reprezentant al DIICOT- Serviciul Teritorial Argeș căruia i s-a adus la cunoștință ceeae ce s-a discutat până în acest moment.
Procurorul precizează că este de acord cu disjungerea recursului declarat de parchet.
Avocat -, în legătură cu lipsa apărătorilor și -, în situația în care se va ajunge la punerea concluziilor, va pune concluzii în lipsa pentru aceștia, dacă nu se amână cauza.
Apărătorii inculpaților și procurorul, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au de formulat cereri prealabile.
Instanța pune în discuție inculpaților, potrivit art.70 al. 2 Cod procedură penală, dacă sunt de acord să dea declarație.
Inculpații și, având pe rând cuvântul, sunt de acord să dea declarie.
Inculpații, -, A, -, iu, G, Al și, având pe rând cuvântul, precizează că nu sunt de acord să dea declarație.
Potrivit art.1403pct. 3 Cod procedură penală, s-a procedat la ascultarea inculpaților și, răspunsurile fiind consemnate în procese varbale separate, ce s-au atașat la dosar.
Nemaifiind de formulat alte cereri, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Procurorul având cuvântul, expune motivele de recurs invocate în scris la dosar, arătând că soluția primei instanțe este nelegală și netemeinică, s-a bazat numai pe susținerea inculpatului, în sensul că, afecțiunea de care suferă nu poate fi tratată în rețeaua sanitară, fără a se dispune o verificare mai amplă.
Potrivit disp. art.1391Cod procedură penală, se prevede expres posibilitatea efectuării tratamentului sub pază permanentă în rețeaua sanitară Ministerului Sănătății, în condițiile în care arestatul necesită îngrijiri medicale.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond admiterea propunerii, prelungirea arestului pe o perioadă de o lună și pentru inculpatul .
-Avocat, având cuvântul pentru inculpații - și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii, respingerea propunerii formulate de parchet.
În subsidiar solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură de siguranță.
Motivarea încheiertii este generică, este făcută pe pericolul social la nivelului județului V, în loc să se motiveze ținându-se seama de situația personală a fiecărui inculpat cu indicarea actelor încriminatorii.
Nu s-a făcut dovada că exisită pericol de sustragere și obstrucționare a actelor de urmărire. Deși au fost liberi cîteva ore după expirarea mandatului de arestare, nu au plecat.
Nu se poate reține motivarea parchetului că mai au de efectuat anumite transcrieri ale convorbirilor telefonice, acest lucru se poate face și cu inculpații în stare de libertate și nu este vina acestora că nu s-a făcut până acum.
Deși s-a solicitat arestarea și a inculpatului -, împotriva acestuia nu s-a luat măsura arestării ci măsura de a nu părăsi țara. Trebuie să fie egalitate de tratament și pentru acești doi inculpați.
Trebuia avut în vedere și situația personală a fiecărui inculpat. Astfel inculpatul, deține o societate comercială, are venituri subtanțiale, nu are antecedente penale.
Inculpatul, este căsătorit, a avut activitate sportivă cu venitruri substanțiale, nu are antecedente penale.
S-a prezentat avocat -, care având cuvântul pentru inculpatul, solicită a se constata că nu mai subzită temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, nu exisită probe și nici indicii că a comis fapta reținută în sarcina sa, nu se regăsește în schițele piramidale întocmite, nu s-au găsit nici-un fel de date pe telefon, calculator sau leptop.
Nici-o persoană nu a declarat împotriva sa. În urma verificărilor efectuate pe telefonul său nu se găsește nici-un număr al vreunuia dintre ceilalți inculpați.
Parchetul motivează cererea de prelungire pe faptul că mai trebuiesc administrate probe, dar nu se arată concret ce anume persoane trebuiesc audiate.
Aceste probe pot fi administrate și cu inculpații în stare de libertate.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii de prelungire a arestăriiu preventive, sau înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi țara.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații A, G și, pune concluzii de admitere a recursurilor, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii parchetului.
Motivarea încheierii este lapidară, cu multe contradicții, nu sunt indicate probele sau indiciile, din care să rezulte pericolul social concret pentru fiecare inculpat în parte. Mai mult, prin motivarea încheieri se atamează fondul.
În cauză s- solicitat și arestare inculpatului -, dsar nu s-a luat această măsură,acesta fiind lăsat în libertate. Trebuie aplicat pentru toți inculpații același tratment.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul G, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii. Nu s-a făcut dovada că acesta ar fi comis vre-o faptă penală, nu are antecedente penale, este student, provine dintr-o familie bine închegată, nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Avocat -escu, având cuvântul pentru inculpatul, solicită a se constata că în cele 23 de volume de cercetare penală, nu se arată nimic concret depre acest inculpat. Acestuia i s-au găsit numai 4 convorbiri telefonice, dar numai acestea nu pot constitui probă care să ducă la condamnare.
O parte din inculpați sunt în stare de libertate și același tratament trebuie aplicat pentru toți inculpații.
Inculpatul are un copil mic, soția nu este încadrată, provine dintr-o familie organizată, termenul rezonabil a fost depășit.
Solicită admiterea recursului, casarea încheieriui și pe fond respingerea propunerii de prelungire a arestării.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi țara.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, urmează a se constata că, deși a solicitat prin încheierea recurată înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părsi țara, instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri, motiv pentru care solicită casarea cu trimitere spre rejudecare.
Dacă se trece peste acest motiv, solicită a se constata că nu se mai justifică prelungirea arestării, că de la ultima prelungire până în prezent nu s-a administrat nici-o probă. Prin cererea de prelungire de față, nu se arată concret ce anume probe trebuiesc administrate.
Ggravitatea faptei nu poate constitui motiv pentru menținerea arestării.
Termenul rezonabil privind durata arestării preventive a fost depășit, iar lăsarea inculpatului în stare de libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii, pe fond respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive și în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu măsura de a nu părăsi țara.
Avocat, având cuvântul pentru inculpații, iu și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii în parte, respingerea propunerii de prelungire a arestării.
În subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi țara.
Încheierea pronunțată de prima instanță este nelegală și netemeinică.
Prin interpretarea disp. art. 155 Cod pr.penală trebuie analizat motivul obiectiv pentru care urmărirea penală nu a fost finalizată până în prezent.
Actele de urmărire penală au fost efrectuate numai în zilele în care s-a solicitat prelungirea arestării.
Urmează a se constata că, din actele de la dosar rezultă că, părțile vătămate au formulat plângere abia când s-a ajuns la volumul 21, deci la data când s-a luat măsura arestării nu au existat aceste plângeri, iar arestarea s-a făcut nelegal.
S-a finalizat electronică și s-a constatat că acești trei inculpați nu au calculatoare sau altă aparatură electronică.
În ce privește situația familială a inculpatului, acesta are un copil minor care necesită intervenție chirurgicală în străinătate și inculpatul este singurul întreținătort al familiei.
Avocat -escu, având cuvântul pentru inculpatul, solicită a se constata că prima instanță nu s-a pronunțat asupra excepției invocate, cu privire la nulitatea actului de sesiszare a instanței de către parchet.
Actul de sesizare al instaneți este nul, nefiind semnat de procurorul de caz, ceea ce atrage nulitatea și a celorlalte acte.
De asemenea, deși s-a declarat recurs împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, aceasta trebuia înaintată spre soluționare separat înainte de a se pronunța instanța pe prelungire.
Solicită casarea cu trimitere spre rejudecare.
Dacă se trece peste aceste aspecte, solicită a se constata că măsura de prelungire a arestării este nelegală.
Potrivit disp. art. 136 Cod procedură penală, măsura de prelungire a arestării preventive se ia numai dacă sunt temeiuri concrete și motivate.
Motivarea încheierii pentru inculpatul este făcută pe faptul că face parte dintr-o grupare infracțională, ori acest aspect nu poate să fie un motiv de menținere în continuare în stare de arest.
Nu se arată că sunt îndeplinite cumulativ dispozițiile legale pentru a se menține în continuare măsura arestării.
Pedeapsa se aplică în funcție de participare și nu se poate reține același pericol cu cei din grup.
Trebuiesc avute în vedere deciziile Curții Europene, în care se arată că odată cu trecerea timpului, pericolul pentu ordinea publică se reduce și riscul să prezinte în continuare trebuie dovedit.
Prin actul de siszare și prin încheiere nu se arată concret care este acel pericol social și în ce constă.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii, respingerea propunerii și înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură de siguranță.
Avocat -escu având cuvântul pentru inculpatul, solicită a se constata că din motivarea încheierii nu rezultă concret care sunt învinuirile care i se aduc acestui inculpat.
Nu este dovedit faptul că el este cel care a lansat pe internet vânzarea de bunuri.
Nu s-a găsit pe telefonul său interceptări care să aibă legătură cu ceilalți inculpați. Este adevărat că apare un nume de, dar nu se știe cine este persoana respectivă.
Apreciază că lăsarea în libertate acestui inculpat nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu exisită temeiuri noi care să ducă la prelungirea arestării și nu are cum influiența bunul mers al anchetei.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii, respingerea propunerii de prelungire a arestării și cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Avocat - având cuvîntul pentru inculpatul, solicită a se constata că nu se mai impune prelungirea arestării, și nici efectuarea unei expertize, întrucât se găsesc înregistrări la.
Întrucât inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, informatică s-a terminat, tatăl inculpatului este grav bolnav, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii de prelungire a arestării.
Urmează a se avea în vedere și faptul că alți inculpați din acest lot au fost puși în libertate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu orice altă măsură de siguranță.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, solicită casarea cu trimitre spre rejudecare, întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra excepției invocate cu privire la nulitatea actului de sesizare al instanței, care trebuia semnat de procurorul de caz și nu procurorul șef.
În subsidiar solicită admiterea, casarea încheierii și respingerea propunerii de prelungire.
Nu se arată în încheiere, concret, în ce anume constă pericolul pentru ordinea publică și care este motivul prelungirii arestării, motivarea fiind lapidară, nu pentru fiecare inculpat în parte.
informatică a fost terminată și nu au fost descoperite indicii sau elemente din care să rezulte că acest inculpat a accesat sistemul informatic.
Înainte de arestare, inculpatul avea serviciu, are contractate credite bancare pe care trebuie să le achite.
Avocat - având cuvântul pentru inculpatul, apreciază că din materialul probator administrat până în prezent, nu se formează convingerea că inculpatul a primit bani prin accesarea saitului.
Nu sunt indicii sau probe noi, de când s-a prelungit măsura arestării până în prezent. Potrivit art. 200 Cod procedură penală, parchetul trebuia să aducă probe noi.
Potrivit art. 5 din Convenția Europeană trebuie să i se aducă la cunoștință motivele pentru care este arestat.
Nu se arată concret în ce anume constă pericolul pentru ordinea publică.
Inculpatul este întreținător de familie, nu are cazier judiciar.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii de prelungire a arestării.
Solicită să fie înlocuită măsira arestării cu măsura prev. de art. 145 Cod pr.penală.
-Avocat -, având cuvântul pentru inculpatul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de parchet. Adresa depusă la dosar de către parchet în sensul că inculpatul beneficiază de tratament în cadrul sistemului sanitar nu corespunde realității.
Inculpatul suferă de o boală care- i afectează vederea, deja nu mai vedere cu un și fiind o boală evolutivă exisită pericolul să rămână fără vedere.
Nu s-a luat nici-o măsură pentru a fi tratat de la data arestării până în prezent.
Inculpatul are nevoie de intervenție chirurgicală, iar în rețeaua sanitară a penitenciarelor nu exisită aparatura necesară.
Recursul a fost formulat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare și mai întâi acesta trebuie soluționat.
Greșit prima instanță a menționat că recursul declarat împotriva acelei încheierii se face odată cu fondul.
Trebuia investită instanța cu 2 dosare.
Dispozițiile art. 52 al. 6 Cod procedură penală se completează cu disp. art.159 Cod procedură penală, în raport de care, consideră că încheierea este supusă recursului.
Solicită casarea cu rejudecare, în ceea ce priveste cererea de recuzare.
În subsidiar, în ceea ce privește pe inculpatul, solicită a se constata că nu se mai impune prelungirea arestării, deaorece nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri și solicită respingere propunerii de prelungire a arestării.
Potrivit art. 136 pct. 8 Cod procedură penală, inculpatul poate beneficia de o altă măsură de siguranță.
Solicită admiterea recursului, casarea încheieirii în parte și punerea în libertate.
-Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, în prezența interpretului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și respingerea propunerii de prelungire a arestării, înlocuirea cu măsura de a nu părăsi țara, cercetarea putându-se face și cu inculpatul în stare de libertate.
Inculpatul este cetățean străin, familia nu are cunoștință că este arestat, nu are antecedente penale
S-a prezentat și avocat pentru inculpatul, care având cuvântul, solicită a se constata că încheierea primei instanțe nu este motivată pe date certe. Nu se poate imputa inculpaților neterminarea cercetării judecătorești pentru faptul că aceștia au formulat cereri de liberare provizorie și din acest motiv dosarul a stat în nelucrare,fiind la instanțe.
Instanța nu s-a pronunțat pe excepțiile invocate. De fiecare dată parchetul a venit cu aceeași motivare.
Nu se cunoaște care sunt părțile vătămate și care este prejudiciul cauzat.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond respingerea propunerii.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura de a nu părăsi localitatea, întrucât are debite la bancă pe care trebuie să le achite.
Procurorul având cuvântul pe recursul inculpaților, pune concluzii de respingere ca nefondate, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării subzistă în continuare, iar prelungirea este necesară pentru administrarea de alte probe. Cauza este complexă cu conotație marea în județul V și rezonanță internațională.
Potrivit art.264 Cod pr.penală rechizitoriul este actul de sesizare și nu cererea de prelungire a duratei arestării.
Nu se poate reține nici că instanța prin motivarte, s-a antepronunțat, motivarea trebuie făcută și cu privire la gravitatea și pericolul social al faptei.
Inculpații având pe rând ultimul cuvânt potrivut art. 38513al. ultim:, -, A, -, iu, G, solicită să fie cercetați în stare de libertate.
, solicită respingerea recursului declarat de parchet și punerea în libertate pentru a se tratarea pentru efecțiunea oculară de care suferă, altfel exisită riscul să nu mai vadă.
CURTEA
Asupra recursurilor penale formulate, deliberând, constată:
Prin încheierea nr.58 din 6 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, n baza art.155 și urm. Cod pr.penală, s- admis, în parte, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de T - Biroul Teritorial Vâlcea și, în consecință, s- dispus prelungirea măsurii arestării preventive cu 30 de zile, începând cu 12.11.2008 până la 11.12.2008, față de inculpații:
- A, fiul lui și, născut la data de 18.05.1982 în Bălcești, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 173,. 18,. A,. 7, județul V, CNP -;
-, fiul lui și -, născut la data de 03.06.1984 în D, județul V, domiciliat în D, -, -. A,. 10, județul V, CNP -;
-, fiul lui și -, născut la data de 10.01.1985 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 13, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 12.05.1988 în P, județul H, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 173,. 18,. A,. 6, județul V, CNP -;
- G, fiul lui - și -, născut la data de 28.11.1988 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, str. -. - nr. 5,. 27,. C,. 1, județul V, CNP -;
-, fiul lui - și -, născut la data de 20.08.1988 în H, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. B,. 8, județul V, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 13.09.1980 în S, județul O, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. A,. 19, jud. V, CNP -;
-, fiul lui G și, născut la data de 25.12.1982 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,. -escu nr. 5, județul V, CNP -;
-, fiul lui G și -, născut la data de 28.07.1983 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. C,. 30, județul V, CNP -;
-, fiul lui G și, născut la data de 16.03.1981 în B, sector 1, domiciliat în B,--A,. A,. 40, sector 3, CNP -.
-, fiul lui G și -, născut la data de 11.04.1980 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, bld. T nr.1, -2,. D,. 9, județul V, CNP -;
--, fiul lui și, născut la data de 02.05.1976 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 152,. 13,. B,. 2, județul V, CNP -;
-, fiul lui G și, născut la data de 21.11.1980 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,. -escu nr. 5, județul V, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 13.11.1979 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-,.18,. B,.1, județul V, CNP -;
-, fiul lui - și, născut la data de 02.10.1982 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 80, -. A,. 3, județul V, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 03.10.1979 în Râmnicu-V,județul V, domiciliat în Râmnicu-V, Calea lui - nr. 162,. 26,. B,. 14, județul V, CNP -;
-, fiul lui și, născut la data de 29.01.1980 în B, sector 1, domiciliat în B, bld. Luptătorilor nr. 34, sector 1, CNP -.
S-a dispus, de asemenea, prelungirea arestării preventive cu 30 de zile începând cu 13.11.2008 până la 12.12.2008, față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 29.06.1983 în D, jud. V, domiciliat în, sat, județul V, CNP -.
S-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive cu 30 de zile, respectiv 17.11.2008-16.12.2008, față de inculpatul AL, cetățean iordanian, fiul lui și,născut la data de 20.02.1969 în, Regatul al, domiciliat în, Regatul al, nr. național -, cu permis de ședere în România seria - - și reședința în România în B, str. av. nr.2,.24,.1,.26, sector 1, CNP -.
În baza art. 139 alin.1 raportat la art.136 alin.8 și art.145 Cod de procedură penală, s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 26.08.1978 în B, sector 2, domiciliat în B,-, -. 1,. 15, sector 3, CNP -, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu fără încuviințarea organelor judiciare, iar în baza art.144 alin.11Cod de procedură penală, i s-au pus în vedere inculpatului să respecte următoarele obligații:
-să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată de câte ori este chemat;
-să se prezinte la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate a Municipiului B, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat;
-să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
-să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art.145 alin.12Cod de procedură penală, s-a pus în vedere inculpatului să nu se apropie de persoanele vătămate, coinculpații și învinuiții din cauză, martorii și experții desemnați în prezenta cauză.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
S-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau de a nu părăsi țara formulate de apărătorii celorlalți inculpați.
Onorariul interpretului, în cuantum de 720 lei, conform facturii depuse, s-a dispus a fi plătit în avans din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 03 2008, DIICOT - BT V, a solicitat instanței prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive a inculpaților A, G, -, iu I, - -, Al.
În motivarea propunerii s-a arătat că aceștia sunt cercetați pentru fraudarea a numeroase persoane fizice și juridice din afara României, prin trei metode de operare organizate in cadrul unui grup creat in jurul inculpaților și, postând anunțuri de vânzare cu bunuri pe care nu le dețin, obținând date de identificare a altor useri, înscriindu-se astfel în mod neautorizat și cu alte identități pe site-uri de comerț on line, înșelând pe cei interesați să achiziționeze bunurile oferite prin postări, prin determinarea victimelor să constituie depozite temporare pe numele unor persoane de încredere de unde, cu complicitatea altor persoane ridică sumele fără a fi verificată identitatea celui care le ridică, ori prin efectuarea de transferuri neautorizate din conturi bancare unor societăți, în conturi controlate de ei, transferând apoi în mod repetat sumele pentru a intra în posesia lor.
S-a mai arătat că pentru a-și extinde activitatea infracțională, astfel ca beneficiile obținute să fie din ce în ce mai mari, și pentru a se îngreuna descoperirea faptelor și autorilor precum și a beneficiarilor finali ai sumelor de bani, inculpații s-au organizat, rolurile fiind împărțite în sensul că inculpații și primeau date cu privire la operațiunile prin sistemele de transfer de bani, apoi le transmiteau celor însărcinați cu ridicarea acestora în vederea repatrierii, toate operațiunile fiind confirmate prin mesaje și fiecare persoană implicată în aceste operațiuni beneficiind de un anumit procent din suma respectivă.
În ce privește pe inculpatul, s-a arătat că activitatea sa în cadrul grupului a constat în lansarea de oferte dolosive pe site-urile de vânzări și schimbul de informații privind modalitățile de operare, site-urile folosite, procurarea unor noi date și găsirea de persoane de contact, precum și activități de înlesnire a repatrierii sumelor din SUA cu ajutorul numitului, după realizarea de transferuri neautorizate.
Cu privire la inculpații și, s-a arătat că sunt cercetați pentru că au desfășurat activități de accesare ilegală a unor sisteme informatice prin folosire neautorizată de date privind user-ul și parola conturilor bancare, și de interceptare de transmisii de date și fals informatic pentru a obține datele de user și parole.
Inculpatul A coordona mai multe persoane care lansau oferte dolosive pe site-uri ( inculpații, -), facilitând apoi prin intermediul inculpaților și repatrierea sumelor ilicite dobândite astfel.
În ce privește pe inculpații și, s-a arătat că aceștia sunt acuzați, de asemenea, pentru lansarea de oferte dolosive de vânzare, schimbul de informații, obținerea de date de înregistrare și metode de ascundere a identității electronice reale, și fiind cercetați și într-o altă cauză pentru același tip de infracțiuni.
S-a mai reținut că inculpatul a primit de la datele transferurilor, le-a înaintat persoanelor de legătură din SUA în vedere aridicării banilor, apoi a retransmis confirmarea ridicării sumelor respective.
În ce privește pe inculpatul, s-a arătat că acesta ajuta grupul prin schimbul de informații privind noi moduri de operare, repatrierea sumelor, oferind conturi pentru transferul sumelor ori confirmări privind efectuarea unor operațiuni.
Inculpatul Al împreună cu inculpatul au sprijinit grupul pentru repatrierea sumelor folosind conturi bancare inclusiv în țări arabe, inculpatul s-a implicat atât în repatrierea sumelor cât și în lansarea de oferte dolosive, inculpatul a înlesnit primirea sumelor de bani de către, fie prin ridicarea personală a unor sume, fie prin determinarea altor persoane să execute astfel de operații ca și inculpatul, care ajuta la repatrierea sumelor cu ascunderea adevăratei proveniențe a acestora și a identității reale a beneficiarilor.
S-a arătat în propunere că există indicii temeinice și probe că inculpații au săvârșit faptele descrise mai sus pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol dovedit de gravitatea infracțiunilor, de rezonanța și amploarea acestui gen de infracțiuni, de atragerea a tot mai numeroase persoane în activitățile organizate, prejudiciile ridicate, atitudinea sfidătoare a unora dintre inculpați față de victime, disponibilitatea de a obține oricând date de identitate false și colaborarea cu cetățeni străini pentru a optimiza activitatea infracțională.
Faptele inculpaților au generat un sentiment de insecuritate și revoltă, cu atât mai mult cu cât județul V cunoaște o frecvență ridicată a acestui gen de infracțiuni care tind să devină un mod de viață al tinerilor.
De asemenea, s-a arătat că urmărirea penală nu s-a terminat deși s-au efectuat constant acte de cercetare, urmând să se efectueze acte precum audierea altor persoane implicate în aceste activități; obținerea de date și informații solicitate de la autorități străine, exploatarea datelor rezultate din actele ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor, traducerea actelor în limbă străină, prelucrarea și valorificarea informațiilor recuperate din medii de stocare electronice, efectuarea de constatări tehnico științifice, finalizarea efectuării perchezițiilor informatice, și definitivarea procedurii de redare și certificare a interceptărilor convorbirilor si convorbirilor, înregistrărilor în mediul ambiental și în sistem informatic.
Tribunalul a apreciat că propunerea este în parte întemeiată, respectiv pentru inculpații A, G, -, iu I, - -, Al.
Potrivit disp. art.155 alin.1 Cod pr. penală, arestarea inculpatului poate fi prelungită în cursul urmăririi penale motivat dacă temeiurile ce au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de liberate sau există temeiuri noi care să o justifice.
În prezenta cauză, s-a dispus arestarea inculpaților în temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală, reținându-se că există indicii și probe că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați și că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică întrucât faptele săvârșite sunt de o gravitate deosebită, cu un impact social deosebit, că cercetarea în libertate a inculpaților ar echivala cu o încurajare tacită la săvârșirea unor fapte similare și ar scădea încrederea în capacitatea de reacție a justiției, creând impresia că inculpații pot persista în astfel de încălcări ale legii.
La data judecării prezentei propuneri, deși au trecut circa patru luni de la luarea măsurii arestării, s-a constatat fără îndoială că există nu numai indicii temeinice, cât și probe (ce nu vor fi analizate cu această ocazie, întrucât analizarea fiecărei probe de vinovăție este atributul exclusiv al instanței sesizate cu judecarea cauzei pe fond), că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.
De asemenea, s-a constatat că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare din aceste fapte este închisoarea într-un cuantum mai mare de 4 ani, fără a fi alternativă cu amenda.
Instanța a constatat că și acest temei, ce a dus la luarea măsurii arestării, subzistă în continuare și impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, a reținut tribunalul, fără a se identifica, pericolul social concret pentru ordinea publică se poate deduce în primul rând din gradul de pericol social al infracțiunii pentru care este cercetată o persoană.
În cauză, inculpații sunt acuzați de infracțiuni deosebit de grave, respectiv constituirea de grup criminal organizat, fals informatic, fraudă informatică asociată înșelăciunii, acces fără drept la baze de date, efectuare neautorizată de transferuri bancare, furt calificat cu consecințe deosebit de grave, iar inculpatul - și spălare de bani.
De asemenea, a apreciat instanța de fond, un grad sporit de periculozitate pe care o prezintă inculpați este dovedit de modul și mijlocele în care au înțeles să acționeze, respectiv un grup criminal constituit și organizat, cu roluri bine împărțite pe trei modalități de comitere a infracțiunilor, cu implicarea a nenumeroase persoane interpuse în efectuarea operațiunilor de transferuri de bani ori de ridicare efectivă a banilor în materialitatea lor și predarea către adevărații beneficiari, în scopul ascunderii identității reale a acestora, pentru a îngreuna descoperirea faptelor și a adevăraților autori.
Pentru a ușura ridicarea banilor și disimularea activităților, inculpații au recurs la metode diverse, respectiv transferuri repetate prin conturi bancare, ridicarea din străinătate de către unele persoane și transferuri repetate prin curierat și persoane fizice ori racolarea a numeroși minori care să ridice de la serviciile de curierat din România sumele de bani, aceste modalități de operare, toate destinate extinderii activității infracționale și obținerii de sume de bani din ce în ce mai mari, în mod evident dovedesc periculozitate deosebită.
Este interesantă, în opinia instanței de fond, preocuparea fraților de a afla prin intermediul inculpatului modalitatea prin care cei din A "fac bani mulți" și "procură atât de multe mesaje din Australia", A fiind dispus să și plătească pentru a afla aceste moduri de operare.
Tot în evaluarea pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, subzistă în continuare pe deplin sentimentul de nesiguranță publică în tranzacțiile și alte operațiuni desfășurate on line pe care l-au generat acest gen de fapte, atât în general la nivelul Europei sau României cât și în special, la nivelul județului V unde, lipsa unei reacții ferme a autorității timp îndelungat a dus la crearea sentimentului de impunitate pentru aceste fapte cu consecința că tot mai mulți tineri au ales ca mod de viață săvârșirea acestui gen de infracțiuni.
Instanța de fond a apreciat că lăsarea în libertate în acest moment a inculpaților, ar adânci acest sentiment de nesiguranță și de lipsă de voință din partea autorității de a stăpâni cu adevărat ceea ce a devenit un adevărat fenomen în județul
Trebuie subliniat faptul că inculpații au dat în permanență dovadă de stăruință în ascunderea și disimularea activități infracționale prin mijloace ce la rândul lor prezintă pericol pentru ordinea publică, respectiv crearea de identități false și obținerea de acte de identitate, inclusiv cu date ale unor cetățeni străini pentru cei care asigurau ridicarea din străinătate și repatrierea sumelor de bani.
Mai mult, există la dosar transcrierea unor convorbiri telefonice din care rezultă cu claritate că inculpații și așteptau finalizarea unor operațiuni pentru a părăsi țara cu destinația Canada, făcând deja demersuri pentru a obține documente de identitate de cetățean belgian.
De asemenea, din altă convorbire între inculpatul și, rezultă că acesta din urmă putea procura pașapoarte false în, exprimându-și însă regretul că în toată nimeni nu face pașapoarte de români.
Tot pentru evaluarea stării de pericol pe care ar prezenta-o lăsarea în libertate a inculpaților, de exemplu, poate fi menționată convorbirea intre inculpatul și o persoană din Anglia în data de 20.03.2008, când acesta chiar îi aduce la cunoștință acestei persoane că a fost fraierită cu o sumă de bani, fapt ce denotă convingerea (cel puțin a unora din inculpați) că așa cum s-a arătat mai sus, nu vor fi trași la răspundere penală pentru aceste fapte.
Rezultă deci, a reținut tribunalul, că temeiurile ce au stat la baza arestării inițiale a inculpaților, respectiv cele prevăzute în art.148 lit.f Cod pr. penală, subzistă în continuare și impun în continuare privarea de libertate, întrucât lăsarea lor în libertate în această fază, prezintă pericol concret pentru odinea publică.
Nu se poate susține, a apreciat tribunalul, că s-ar depăși o durată rezonabilă a arestării cât timp în cauză s-au efectuat continuu acte de urmărire penală, iar în propunerea de prelungire a arestării se arată concret ce acte de urmărire mai trebuie efectuate, respectiv audierea altor persoane implicate sau care aveau doar cunoștință de activitatea grupului, obținerea de date solicitate deja autorităților străine, exploatarea datelor ce rezultă din actele ridicate la efectuarea perchezițiilor, traducerea actelor aflate în limbi străine la dosar, exploatarea informațiilor recuperate din mediile de stocare electronice precum și efectuarea de constatări tehnico științifice, finalizarea efectuării perchezițiilor informatice și definitivarea procedurii de redare și certificare a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor și altor comunicări, înregistrărilor în mediul ambiental, etc.
Complexitatea ridicată a activității de urmărire penală în astfel de cauze, tocmai în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, inculpații au dat dovadă de stăruință în a ascunde activitățile ilicite, duce la concluzia că urmărirea penală nu s-a putut încă finaliza, la aceasta se adaugă faptul că unele din perchezițiile informatice nu s-au putut efectua intr-un termen scurt întrucât, o parte din calculatoarele ridicate de la unii inculpați sunt parolate, fiind necesară întâi deparolarea acestora, precum și faptul că activitatea de urmărire a fost în permanență întreruptă prin depunerea dosarului și prezența procurorului la instanță, pentru soluționarea cererilor de liberare provizorie.
Așa cum s-a arătat mai sus, în condițiile în care lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru odinea publică, o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, a fost apreciată de instanță ca insuficientă, pentru a înlătura această stare de pericol și pentru a menține netulburată ordinea publică.
În legătură cu probele că inculpații au săvârșit faptele, nici nu era necesară în această fază indicarea în concret și analiza lor, această operațiune juridică fiind necesară cu ocazia judecării fondului.
În ce privește probele ce urmează a mai fi administrate, sunt enumerate la filele 10-11 ale propunerii, suficient de clar.
Apărătorii inculpaților au arătat că, prin chiar natura actelor de urmărire ce urmează a mai fi efectuate, lăsarea în libertate a inculpaților nu ar putea împiedica sau influența în nici un fel efectuarea activităților respective, astfel că nu se mai justifică privarea lor de libertate.
Evident, că obținerea de date de la autoritățile străine, valorificarea unor date deja culese, efectuarea unor constatări tehnico științifice, nu ar putea fi împiedicate sau influențate de inculpați însă, în cauză, nu a fost luată și nu se solicită prelungirea măsurii arestării pe motiv că inculpații ar putea împiedica sau influența efectuarea acestor acte ci pentru că lăsarea lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Actele ce urmează a mai fi efectuate sunt prezentate doar pentru a justifica faptul că nu s-a putut finaliza urmărirea penală.
S-a mai arătat de apărătorii tuturor inculpaților, că la luarea ori prelungirea măsurii arestării preventive, trebuia ținut cont de dispozițiile art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, în sensul că măsura preventivă se alege în funcție de datele personale ale fiecărui inculpat, or, inculpații în cauză, nu au antecedente penale, nu sunt cunoscuți cu un comportament violent ori deviant, au surse licite de venit și legături strânse cu familia.
Aceste susțineri au fost dovedite în cauză însă, instanța a apreciat că prin ele însele nu duc la concluzia că măsura arestării preventive este nelegal luată sau prelungită împotriva inculpaților, față de considerentele privind pericolul pentru ordinea publică pe care-l prezintă lăsarea lor în libertate.
S-a mai arătat de apărătorii inculpaților, că în cauză operează prezumția de nevinovăție, că probele sunt insuficiente ori echivoce.
Atâta timp cât urmărirea penală nu este finalizată, este evident că probele vor fi întotdeauna incomplete. Abia după sesizarea instanței se poate pretinde acuzării un probatoriu complet și univoc, în caz contrar, dispunându-se achitarea.
Faptul că încă operează prezumția de nevinovăție, nu are relevanță, întrucât prezumția de nevinovăție operează până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, or, din moment ce chiar procedura prevede arestarea încă din faza de urmărirea penală, este evident că prezumția de nevinovăție nu reprezintă un impediment la luarea acestei măsuri.
O altă apărare, a fost aceea că nu s-a stabilit în concret în ce constau faptele inculpaților, însă nici această apărare nu a fost reținută, în condițiile în care în chiar cuprinsul propunerilor se arată că o parte din inculpați ( și menționați) au postat anunțuri dolosive vânzând bunuri pe care nu le dețineau, de exemplu, etc, alții dintre inculpați au accesat sistemele informatice (, ) că și primeau datele privind transferurile, le retrimiteau persoanelor ce urmau să ridice sumele, apoi primeau confirmările și în cele din urmă dobândeau sumele, că a lansat oferte dolosive și s-a ocupat de ridicarea si repatrierea unor sume de bani, etc.
Sigur, nu s-a indicat în mod complet fiecare faptă cu date, împrejurări, persoană vătămată, rezultat produs, întrucât în mod firesc acest lucru urmează a fi făcut în cuprinsul rechizitoriului, când, după administrarea și valorificarea întregului probatoriu, parchetul va hotărî pentru care fapte va sesiza instanța de judecată.
S-a invocat pentru inculpații și faptul că nu s-a dovedit că ar fi realizat astfel de venituri importante, dimpotrivă, își procură prin activități licite sume rezonabile, astfel că nu poate exista infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât cerința este ca aderarea ori sprijinirea grupului să aibă ca scop obținerea direct sau indirect de foloase materiale.
Nu poate fi avută în vedere, a apreciat tribunalul, această apărare, în condițiile în care, pe de o parte, cerința legii privește obținerea de către grup prin activitățile infracționale a acestor foloase, și nu neapărat de fiecare dintre cei de sprijină sau aderă, iar, pe de altă parte, legea prevede doar cerința scopului de a obține astfel de foloase, fără a interesa sub aspectul existenței infracțiunii dacă folosul material s-a și realizat.
Pentru inculpații, și, s-a invocat de către apărător nulitatea actului de sesizare,pe motiv că deși s-au efectuat acte de către doi procurori, în cauză propunerea este semnată de unul singur, că deși propunerea apare întocmită cu numele procurorului șef de birou, este semnată de un alt procuror și că, dacă acesta ar fi fost delegat să semneze și în locul șefului de birou, ar fi trebuit să semneze de două ori, o dată în nume propriu, ca procuror de caz și o dată din partea instituției în numele procurorului șef de birou.
Nu se poate constata nulitatea sesizării pentru acest motiv, întrucât chiar dacă, din diverse motive, într-un dosar efectuează acte de urmărire și un alt procuror, procurorul " de caz" rămâne unul singur, cel căruia i-a fost repartizat dosarul spre soluționare.
Instanța de fond a mai constatat, că nu există nici un text de lege în sensul că toate actele de urmărire trebuie semnate de toți procurorii care au efectuat un act în cauză, și o astfel de cerință ar fi absurdă.
În ce privește mențiunea numelui procurorului șef de birou la finalul propunerii, aceasta este firească, în condițiile în care, propunerea reprezintă manifestarea de voință ca act procesual al procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea în cauză dar, evident, propunerea este înaintată instanței în numele și din partea parchetului ca instituție, parchet care, în prezenta cauză, este reprezentat de conducătorul său. Prin actul depus la dosar reiese că pe perioada concediului acestuia, funcțiile sale vor fi îndeplinite chiar de procurorul ce efectuează urmărirea în cauză, care în acest fel a semnat propunerea într-o dublă calitate de procuror " de caz" și de procuror delegat să conducă instituția, fiind absurd ca în această ipoteză să semneze de două ori.
Apărătorul acelorași inculpați a mai arătat că, în opinia sa, o mare parte din actele de urmărire sunt nule, întrucât perchezițiile informatice nu s-au efectuat în prezența a doi martori asistenți.
Fără a verifica absolut toate procesele verbale ( procedură ce nu își are rostul în această fază), se poate observa că cel puțin, cea mai mare parte a perchezițiilor informatice, au fost efectuate în prezența martorilor asistenți (cu titlu, de exemplu, întreg volumul XV, cuprinde cîteva zeci de astfel de procese verbale întocmite în prezența martorilor asistenți și apărătorilor).
De asemenea, s-a mai invocat că în mod greșit s-a procedat la efectuarea de constatări tehnico științifice, deși nu era pericol de dispariției sau de schimbare a unor situații de fapt.
Nu se poate imputa folosirea acestei proceduri, cât timp efectuarea percheziției informatice spre deosebire de domiciliară de drept comun, în mod necesar, nu se poate efectua decât de specialiști în domeniu, și având în vedere modul de stocare a informației, una virtuală, este evident că o percheziție informatică sau altfel de percheziție electronică asupra unor mijloace de stocare de date efectuată altfel decât de un specialist, ar duce la deteriorarea datelor respective.
De asemenea, s-a mai arătat, că nu se verifică susținerea parchetului că o parte din inculpați au creat "o rețea" de spălare de bani, cât timp numai în sarcina inculpatului se reține și această infracțiune.
Este adevărat, că nu a fost reținută această infracțiune și în sarcina altui inculpat din cei aflați în stare de arest, însă s-a reținut aceeași infracțiune în sarcina inculpaților și, inculpați arestați în lipsă, care se ocupau de aceste activități.
Pentru inculpatul s-a arătat că nu ar exista probe că ar fi înlesnit accesul la conturi din străinătate, însă fără a face o judecată de fond, există cel puțin indicii temeinice în acest sens, inclusiv convorbiri telefonice privind chiar negocierea comisioanelor cuvenite.
Tot cu privire la situații ale anumitor inculpați, s-a mai arătat, pentru inculpatul iu, că are în întreținere un copil minor ce necesită o intervenție chirurgicală, ceea ce în raport și de disp. art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, ar justifica alegerea unei măsuri neprivative de libertate.
Din actele depuse, rezultă doar că minorul a suferit boli infecțioase ale căilor respiratori în mai multe rânduri, și că există și o trimitere pentru un consult de ortopedie infantilă. Nu există dovada că minorul ar necesita o intervenție chirurgicală și, de asemenea, aflându-se în îngrijirea mamei, nici nu rezultă necesitatea punerii în libertate a inculpatului pentru ca minorul să poată fi tratat.
De asemenea, inculpații, și Al au arătat că datorită stării de arest, afacerile pe care le administrau sunt în pragul închiderii.
Instanța de fond a apreciat că, nici acesta nu poate constitui un motiv de alegerea altei măsuri, întrucât pot delega o persoană să administreze afacerile respective. Mai mult, inculpatul a precizat că este asociat în firmă cu o altă persoană care, evident, poate conduce firma în continuare.
Față de cele expuse, a fost admisă propunerea și prelungită măsura arestării preventive a acestor inculpați, și au fost respinse cererile de înlocuire cu una din măsurile neprivative de libertate formulate de apărători.
O situație specială însă, față de toți ceilalți inculpați, o prezintă inculpatul.
Deși considerațiile de mai sus, privind temeiurile ce au dus la luarea măsurii arestării preventive sunt valabile și în privința acestuia, s-au depus la dosar acte medicale din care rezultă că a fost diagnosticat cu o afecțiune oftalmologică, respectiv la ochiul stâng corioretinită maculară seroasă, practic leziune a retinei și coroidei ochiului.
Deși, încă din data de 15 octombrie 2008, medicul specialist a emis un bilet de trimitere către Spitalul Militar Central - Clinica de, recomandând o investigație pentru a se stabili un tratament, nici până în prezent administrația locului de deținere nu a efectuat vreun demers în acest scop, în sensul că nu l-a prezentat pentru efectuarea acestor investigații fără de care nu i s-a recomandat un tratament, și, de fapt, nu s-a stabilit dacă afecțiunea poate fi tratată medicamentos sau chirurgical, ambulatoriu sau în condiții de internare, în rețeaua penitenciară sau în afara acesteia.
Dispozițiile art.1391Cod procedură penală, prevăd că acesta nu mai constituie în sine un motiv de punere în libertate, ci pe baza actelor medicale, administrația locului de deținere îl va prezenta spre tratament sub pază permanentă.
În prezenta cauză, însă, administrația locului de deținere, efectiv, a refuzat să-l prezinte pentru control, diagnostic precis și stabilirea unui tratament, ignorând biletul de trimitere emis de medicul specialist. Consecința acestei atitudini este că, nici până în prezent, nu s-a stabilit un tratament, fapt extrem de grav întrucât aceste afecțiuni sunt evolutive, astfel că practic cu fiecare zi în care nu se administrează un tratament, pe de o parte, se agravează efectele, iar, pe de altă parte, se reduc șansele de recuperare.
Chiar dacă, așa cum s-a arătat, acesta nu constituie în sine un motiv expres de punere în libertate, dispozițiile art.136 alin. 8 Cod procedură penală, sunt însă de o claritate fără reproș, în sensul că, la alegerea măsurii preventive, se ține seamă de scopul acesteia, gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vîrsta, antecedentele și alte situații privind persoana.
În cauză, în condițiile expuse mai sus, este evident că starea de sănătate a inculpatului nu îl recomandă pentru o măsură privativă de libertate care, coroborată cu neîndeplinirea obligațiilor legale de către administrația locului de deținere, pun în mod evident în pericol starea acestuia de sănătate.
Ca urmare, instanța fiind în situatia de a alege cărei măsuri preventive trebuie supus în continuare inculpatul, nu s-a mai putut orienta către o măsură privativă de libertate, în condițiile în care, aceasta îi pune în pericol grav sănătatea.
În acest sens, există și practică a Curții Europene de Justiție, în sensul că la alegerea unei măsuri preventive, trebuie respectată o proporție între beneficiul pentru societate pe care-l prezintă privarea de libertate a unui acuzat și prejudiciile pe care le va suferi acesta datorită privării de libertate. Fiind în joc sănătatea, respectiv simțul vederii, instanța a apreciat că privarea în continuare de libertate, aduce, față de acest inculpat, o disproporție între prejudiciile pe care le-ar putea suferi și beneficiul adus societății.
De altfel, dacă s-ar aprecia că inculpatul poate fi tratat în rețeaua penitenciarelor, evident nu în județul V, sau internat sub pază permanentă într-o altă localitate din țară, s-ar pune și problema dacă s-ar asigura bunul mers al procesului penal, fiind posibil ca în perioadele în care este prezentat în astfel de unități sanitare, evident, să nu se poată prezenta pentru efectuarea unor acte procesuale.
Ca urmare, față de acest inculpat, s-a respins propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive și pentru a asigura bunul mers al procesului penal și a preîntîmpina riscul sustragerii sau săvârșirii altor infracțiuni, s-a luat asupra sa măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu impunerea obligațiilor prevăzute în art. 145 Cod procedură penală.
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs MINISTERUL PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vâlcea, și inculpații A, G, -, iu, -, -, Al.
- Biroul Teritorial Vâlcea invocă netemeinicia încheierii, în ceea ce privește înlocuirea măsurii preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea pentru inculpatul, pe considerentul existenței unor afecțiuni medicale ale acestuia.
Se arată că măsura luată s-a bazat pe simple susțineri ale inculpatului cu privire la imposibilitatea tratării afecțiunilor în rețeaua Administrației Naționale a Penitenciarelor, fără a dispune o minimă verificare, deși din actele medicale înaintate de, rezultă că au fost efectuate demersuri în vederea efectuării tratamentului corespunzător, precum și posibilitatea evaluării clinico-biologice și a tratamentului de specialitate în cadrul secției specializate din rețeaua
Pe de altă parte, dispozițiile art.139/1 Cod pr.penală, prevăd posibilitatea efectuării tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății, chiar și în cazul în care afecțiunile inculpatului nu ar putea fi tratate în rețeaua medicală a
Toți inculpații, cu excepția inculpatului, au criticat încheierea sub mai multe aspecte de nelegalitate, după cum urmează:
Un prim motiv de recurs susținut de inculpații, și, prin apărătorii lor, se referă la nepronunțarea asupra excepțiilor invocate cu privire la nulitatea actului de sesizare a instanței care, trebuia semnat de procurorul de caz și nu de procurorul șef, situație ce atrage și nulitatea celorlalte acte, precum și nepronunțarea pe cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul.
A doua critică pe care au formulat-o inculpații -, A, G, și, vizează lipsa pericolului pentru ordinea publică, ca temei al arestării, ori împrejurarea că acesta nu a fost dovedit și nici motivat corespunzător.
Inculpații -, G, A, iu, - și au pus în discuție lipsa vinovăției acestora, cât și faptul că nu s-a stabilit gradul de participație al fiecărui inculpat la comiterea faptelor.
Toți inculpații susțin că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, perchezițiile informatică și electronică au fost terminate, nu se mai impune efectuarea unei expertize, întrucât se găsesc înregistrări la.
Inculpații și, prin apărătorii lor, au susținut că, greșit prima instanță s-a pronunțat pe prelungirea măsurii arestării preventive, deși anterior s-a declarat recurs împotriva încheierii, prin care s-a respins cererea de recuzare a magistratului ce urma să se pronunțe în cauză, care trebuia înaintată spre soluționare Curții de APEL PITEȘTI
S-a invocat, de asemenea, depășirea termenului rezonabil, circumstanțele personale ale inculpaților legate de familie, locul de muncă și nivelul educațional.
In subsidiar, inculpații au solicitat înlocuirea arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Din practicaua încheierii nr.58 din 6 2008, rezultă că inculpatul, prin apărătorul său, a declarat recurs împotriva încheierii nr.118 din 6 2008, invocând art.52 alin.6 Cod pr.penală.
In susținerea recursului, precizează că greșit prima instanță a menționat că recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare se face o dată cu fondul, întrucât acesta trebuia soluționat anterior judecării cererii de prelungire a arestului preventiv privind pe inculpați.
Examinând recursurile declarate, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, sub toate aspectele în temeiul art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, Curtea constată că recursul - Biroul Teritorial Vâlcea este fondat, urmând a fi admis, iar celelalte două ale inculpaților nefondate, urmând a fi respinse, având în vedere următoarele argumente:
Este greșită admiterea cererii inculpatului, prin care s-a înlocuit arestarea preventivă cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întemeiată pe existența unor afecțiuni medicale ale acestuia, deși în considerente se reține că, subzistă în continuare temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive și față de el și administrația locului de deținere a refuzat să-l prezinte pentru control și stabilirea unui tratament.
Curtea apreciază, cu privire la solicitarea inculpatului, că alternativa înlocuirii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea este în acest moment inoportună, având în vedere tocmai rațiunile pentru care se impune în continuare menținerea detenției, în legătură cu toți inculpații, așa cum vor fi expuse în continuare, cu ocazia examinării recursurilor celorlalți inculpați.
Astfel, temeiul care a stat la baza arestării inculpatului se regăsește în dispozițiile art.148 lit.f Cod pr.penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele comise, este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
In speța de față, inculpatul, alături de ceilalți inculpați, este implicat în desfășurarea unor activități de fraudare a unor cetățeni străini prin intermediul internetului, având și legătură cu persoane cunoscute ca făcând parte din cercuri infracționale ce se ocupă cu fraude pe internet sau cu coordonatori ai unor astfel de activități și obținând venituri importante din acest tip de activități ilegale.
Ca atare, motivul invocat de recurentul inculpat, respectiv starea precară a sănătății, nu justifică înlocuirea măsurii arestării preventive, în condițiile art.139 Cod pr.penală, întrucât, pe de o parte, afecțiunea de care suferă poate fi tratată în rețeaua sanitară a, iar, pe de altă parte, dispozițiile art.139/1 Cod pr.penală, prevăd posibilitatea efectuării tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății.
Așadar, curtea constată că în cauză temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, apreciind că lăsarea sa în libertate prin înlocuirea cu altă măsură preventivă, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunilor comise.
Ca urmare, având în vedere argumentele expuse, Curtea, în baza art.385/15 pct.2 lit.b Cod pr.penală, va admite recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și terorism - Biroul Teritorial Vâlcea, va casa în parte încheierea, numai în ceea ce-l privește pe inculpatul, și, rejudecând cauza, va înlătura dispoziția din încheiere privind înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, cu toate consecințele, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.139 alin.1 și art.145 Cod pr.penală, și va fi prelungită arestarea acestuia pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 12 2008, până la 11 decembrie 2008, inclusiv.
Se vor menține în rest dispozițiile încheierii.
In legătură cu recursul declarat de inculpatul, prin apărătorul său, împotriva încheierii nr.118 din 6 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, nu se constată nici un aspect de nelegalitate privind competența magistratului care a soluționat propunerea parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive, neexistând caz de incompatibilitate, întrucât încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare a magistratului fondului, poate fi atacată numai odată cu fondul cauzei.
In consecință, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Cu referire la recursurile declarate de ceilalți 19 inculpați.
Un prim motiv de recurs susținut de inculpați, prin apărătorii lor, se referă la nepronunțarea asupra excepțiilor invocate, respectiv nulității actului de sesizare a instanței și a cererii de înlocuire a arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Din considerentele încheierii recurate, rezultă că prima instanță s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate, reținând, în esență, că nu se poate constata nulitatea actului de sesizare sub aspectul solicitat, neexistând un text de lege în sensul că toate actele de urmărire penală, trebuie semnate de toți procurorii care au efectuat cercetări în cauză, iar actul de sesizare este înaintat instanței în numele și din partea parchetului ca instituție, reprezentată de conducătorul său.
In legătură cu excepția invocată privind nelegalitatea actului de sesizare a instanței, se constată că aceasta este neîntemeiată, prin prisma dispozițiilor art.156 alin.1 Cod pr.penală, iar potrivit alin.1 al textului enunțat, prelungirea arestării preventive "se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, după caz, efectuează sau supraveghează urmărirea penală" în cauză.
Referatul prin care se solicită prelungirea arestării preventive pentru fiecare inculpat, în speță, îndeplinește condițiile de formă și de fond prevăzute de lege, respectiv este întocmit de către un procuror care a efectuat urmărirea penală sau a supravegheat în această fază ancheta penală.
Atâta vreme cât actul de sesizare a instanței este semnat de procurorul ierarhic superior, iar instituția parchetului este grevată de principiul subordonării ierarhice, dispozițiile art.156 Cod pr.penală sunt pe deplin respectate, întrucât în virtutea acestor principii, procurorul ierarhic superior poate îndeplini orice act dat în competența procurorului subordonat.
In legătură cu nepronunțarea pe cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, se constată că instanța de fond în tot cuprinsul încheierii recurate face referire la acest aspect, reținând, în esență, că în cauză temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat și impun în continuare privarea lor de libertate, apreciind că înlocuirea acesteia cu o altă măsură, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, în raport de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite.
In privința celui de al doilea motiv de recurs, ce vizează inexistența pericolului pentru ordinea publică, ca temei al arestării și nedovedirii acestuia, Curtea reține că în prezent inculpații sunt cercetați pentru comiterea în grup organizat a infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.215 alin.1 și 3 Cod penal și art.49 din Legea nr.161/2003, în formă continuată, constând în comiterea de fraude informatice asociate fie cu înșelarea victimelor, fie cu efectuarea de transferuri ilegale de fonduri bănești urmate de repatrierea banilor astfel rezultați.
Sumele de bani din aceste activități erau trimise în țară prin servicii de transfer rapid (, ), folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și una reală a persoanei beneficiară care au același număr, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legătură de familie.
Beneficiarii sunt cetățeni români recrutați de către autori, care încearcă astfel să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de răspundere penală.
Așadar, pe lângă fraudarea cetățenilor străini, autorii au organizat și o rețea de spălare a banilor rezultați din faptele ilicite, sumele identificate până în prezent ajungând la circa 800.000 Euro.
Prin încheierea nr.32 din 16 iulie 2008, Tribunalul Vâlceaa dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a inculpaților A, -, iu, și.
De asemenea, instanța a dispus, prin aceeași încheiere, arestarea inculpatului pentru 19 zile, cât și arestarea în lipsă a inculpaților - și, pe o durată de 30 de zile.
Arestarea preventivă a inculpaților a avut la bază dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, ce presupun îndeplinirea cumulativă a condițiilor privind cuantumul pedepsei și pericolul pentru ordinea publică, determinat de lăsarea lor în libertate.
Cu referire la inexistența pericolului pentru ordinea publică, ce, în opinia inculpaților, nu rezultă din actele de urmărire penală, se impun a se face următoarele precizări de ordin general cât și raportat la speța de față.
In accepțiunea legii, ordinea publică reprezintă ordinea de drept, politică, economică și socială dintr-un stat, ce se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri, ce se materializează în fapt prin menținerea liniștii și respectarea drepturilor cetățenilor, iar în acest context pericolul pentru ordinea publică este dat de caracterul primejdios al unei acțiuni sau inacțiuni prin care se aduce atingere ordinii de drept și valorilor sociale ocrotite de lege.
Ca atare, pericolul social pentru ordinea publică nu este altceva decât ceea ce se reflectă în mediul social, reprezentând consecințele faptelor comise, imaginea acestora percepută de cetățeni prin modul de acțiune și persoana făptuitorilor, constituind elemente ce determină temere și instabilitate prin tulburarea liniștii publice, care rămân întipărite în memoria oamenilor, cu atât mai mult cu cât sunt mai grave și mai frecvente.
In speță, condiția pericolului public există pentru fiecare inculpat în parte, rezultând în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care sunt cercetați, cât și din calitatea de lideri pe care o aveau unii dintre aceștia, situație față de care, revenirea lor pe raza județului V unde se presupune că au comis faptele, în acest moment, ar aduce temere la nivelul societății civile și un sentiment de indignare a opiniei publice, ceea ce reclamă în mod evident și o intervenție fermă din partea organelor judiciare.
Curtea apreciază că pericolul pentru ordinea publică ce a determinat, inițial, arestarea preventivă a inculpaților, datorită modului de acțiune, circumstanțelor cauzei și pericolului social crescut al faptelor comise, pe fondul creșterii infracționalității, privind frauda și înșelăciunea informatică, este încă actual și impune în continuare privarea de libertate a inculpaților, așa cum în mod corect a apreciat și tribunalul.
Cu referire la vinovăție și constituirea în grup infracțional, se reține, în esență că, înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpații și (), 17, vol.7, și, 8, vol.8, și iu ( și TBC), 54, vol.9, () și (), 60-62, vol.9, și, 117, vol.9, 182, 184, 185, vol.9, și, 216-219, vol.12, 89, vol.11 și filele 28,29, vol.12, 204, vol.7, reprezintă în opinia curții, probe ce pun în evidență implicarea inculpaților în activitatea infracțională de grup pentru care sunt cercetați.
De asemenea, procesele verbale încheiate de organele de poliție de la filele 23-27, vol.1, 18-20, vol.3, declarația lui, 103-104, vol.2, arată în plus legătura dintre inculpați și coordonarea lor în scopul comiterii faptelor penale ce li ce impută, toate acestea confirmând bănuiala implicării acestora în comiterea faptelor pentru care sunt cercetați, așa cum impun dispozițiile art.5 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De altfel, la momentul de față, cauza este în faza de anchetă penală, iar aspectele legate de încadrarea juridică a faptelor, existența sau inexistența vinovăției, cât și gradul de participație la comiterea infracțiunilor, reprezintă atributul exclusiv al instanței competente să soluționeze fondul acesteia.
Ca o consecință, chestiunile în discuție exced limitei recursurilor cu care a fost investită Curtea, situație față de care urmează să nu se pronunțe cu privire la aceste aspecte.
Pentru argumentele expuse în examinarea criticii referitoare la inexistența pericolului pentru ordinea publică, Curtea apreciază ca netemeinice susținerile inculpaților cu privire la nesubzistența temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, în speță sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143 și art.148 lit.f Cod pr.penală, prima instanță apreciind corect necesitatea prelungirii măsurii arestării preventive a inculpaților-recurenți, avându-se în vedere și împrejurarea că urmărirea penală nu s-a putut încă finaliza datorită complexității ridicate a activității acesteia în astfel de cauze.
Cu privire la invocarea termenului rezonabil al duratei arestării preventive, Curtea apreciază că nu este depășit în acest moment procesual, în raport de dispozițiile art.159 alin.13 Cod pr.penală, avându-se în vedere complexitatea cauzei, numărul părților vătămate și al inculpaților, precum și împrejurarea că urmărirea penală nu a fost încă finalizată.
In subsidiar, inculpații au solicitat înlocuirea arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
In legătură cu această solicitare, Curtea apreciază că, alternativa unei măsuri preventive mai blânde este în acest moment inoportună, avându-se în vedere rațiunile expuse anterior pentru care se impune în continuare menținerea detenției în legătură toți inculpații.
Astfel, Curtea apreciază că, motivele invocate de fiecare inculpat în parte în susținerea cererii de înlocuire, respectiv lipsa pericolului social, starea sănătății lor sau a membrilor familiilor acestora, lipsa antecedentelor penale în cazul unora, precum și celelalte circumstanțe personale, nu justifică înlocuirea măsurii arestării preventive în condițiile art.139 Cod pr.penală.
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, Curtea urmează să respingă ca nefondate recusurile inculpaților A, G, -, iu, -, -, Al.
Ca o consecință, în temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, va fi obligat fiecare inculpat la câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului pentru inculpatulYahya Al se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - Biroul Teritorial Vâlcea, împotriva încheierii de ședință nr.58 din 6 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea nr. 58 din 6 2008, Tribunalului Vâlcea, numai în ceea ce-l privește pe inculpatul și, rejudecând:
Înlătură dispoziția din încheiere privind înlocuirea arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, cu toate consecințele.
Dispune prelungirea arestării preventive a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 12 2008 până la 11 decembrie 2008, inclusiv.
Menține în rest dispozițiile încheierii.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii nr.118 din 06.11.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
Respinge ca nefondate recursurile penale, formulate de inculpații:, A, G, AL, aflați în Arestul V, împotriva încheierii nr.58 din 6 2008 Tribunalului Vâlcea.
Obligă pe fiecare recurent inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul interpretului pentru inculpatul AL, se avansează din fondurile Ministerului Justiției
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/23 2008
Jud.fond
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Marioara Dumitru, Marius Gabriel
