Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 72/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA NR.72/
Ședința publică din data de 22.06.2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ
din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Marius Cristian
Grefier - I
Cu participarea Ministerului Public prin
PROCUROR -
S-au luat în examinare recursurile formulate de:
-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși
- inculpatul - deținut în Arestul IPJ C, împotriva încheierii nr. 81 din data de 18.06.2009 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA în dosarul penal nr-,având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică,se prezintă:
- inculpatul - în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosarul instanței de fond.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art.176 - 181 Cod procedură penală.
Recursul este declarat în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și motivat conform art. 38510cod pr. penală.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că își menține recursul.
În conformitate cu disp.art.70 alin.2 Cod procedură penală, instanța îi aduce la cunoștință recurentului inculpat dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că nu are nimic de declarat.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
În conformitate cu disp.art.302 Cod procedură penală, curtea nu mai are de ridicat excepții din oficiu, constată îndeplinite condițiile prevăzute de disp.art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de disp.art.38513Cod procedură penală.
Apărătorul inculpatului, avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală, și pe fond, solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, cu precizarea că durata arestării a fost prelungită cu 15 zile, în loc de 30, cum a solicitat Parchetul, timp suficient pentru efectuarea actelor de urmărire penală ce mai trebuiesc efectuate. Arată că, cu privire la temeiurile art. 155 cod pr. penală, acestea nu mai subzistă și nici nu au apărut altele noi.
Precizează că, referitor la prima teză, inculpatul nu este vinovat de fapta dedusă judecății, nu s-a sustras de la urmărirea penală, nu cunoștea că va fi convocat la procuror, s-a predat singur organelor de anchetă și și-a făcut apărarea.
Arată că, martorii care au fost audiați până la acest moment, au confirmat susținerile inculpatului cu privire la starea de fapt, în sensul că inculpatul a nu a avut intenție criminală ci, acesta a fost cel bătut, a fost alergat cu mașina de către două persoane care acum afirmă că ar fi victime.
Cu privire la a doua teză, respectiv necesitatea prelungirii arestării pentru continuarea cercetărilor, arată că acestea sunt necesare cu privire la plângerea formulată de inculpat, iar pentru efectuarea expertizei psihiatrice nu este necesară starea de arest, și totodată, nu s-a dovedit că inculpatul ar fi un element negativ. Arată că motivarea încheierii de prelungire a primei instanțe este sumară și reia istoricul dosarului, fără să se aducă alte argumente care să motiveze prelungirea măsurii arestării preventive. Totodată, arată că la fond a invocat o excepție de nulitate absolută, respectiv încălcarea dreptului la apărare, un drept imperativ, în sensul că dosarul a fost înaintat instanței cu mai puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii arestării.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, respingerea propunerii de prelungirea arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Publicavând cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefundat, menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală, întrucât instanța de fond în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului.
Cu privire la nulitatea invocată, arată că termen de 5 zile a fost respectat, în sensul că dosarul a fost înaintat instanței la data de 18.06.2009, iar măsura arestării expira la data de 22.06.2009, în motivarea primei instanței arătându-se că textul de lege care prevede că cererea de prelungire se înaintează instanței cu 8 zile înainte de expirare, nu conține dispoziții imperative, fiind un termen de recomandare, astfel că nu se poate considera că depășirea acestuia atrage nulitatea actului de sesizare, și încălcarea dreptului la apărare.
Faptul că urmărirea penală nu a fost finalizată, urmând să fie completată cu efectuarea unei expertize psihiatrice obligatorie, precum și cu audierea inculpatului cu privire la unele neconcordanțe dintre declarația acestuia și a părților vătămate, se datorează că împrejurării că dosarul a fost mai mult la instanță, decât la procuror pentru efectuarea acestor acte. Totodată, arată că a trecut puțin timp de începerea urmăririi penale, respectiv de la data de 3.06.2009, iar efectuarea expertizei psihiatrice este de durată, fiind necesară și efectuarea de confruntări între inculpat și martori.
Cu privire la plângerea formulată de inculpat, arată că aceasta a fost conexată la celălalt dosar, în care este necesară efectuarea de acte de urmărire penală, sens în care solicită respingerea recursului.
Referitor la recursul Parchetului, solicită admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și prelungirea măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile.
Apărătorul recurentului inculpat solicită respingerea recursului Parchetului ca nefundat, cu precizarea că expertiza poate fi de durată și nu este necesară privarea de libertate a inculpatului.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință nr.81 din data de 18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Constanta în dosarul penal nr-, s-a hotărât;
"Respinge exceptia nulitatii sesizarii instantei cu cererea de prelungire a masurii arestarii preventive.
Respinge cererile de inlocuire a masurii arestarii preventive cu obligarea de a nu parasi localitatea sau tara, formulate de inculpat, prin aparator, ca neintemeiate.
Admite, in parte, cererea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta.
In baza art.159 proc.pen. raportat la art.155 si 156.proc.pen. dispune prelungirea masurii arestarii preventive fata de inculpatul - fiul lui si, 17.02.1988 in Constanta, pe o durata de 15 zile, incepand cu data de 23.06.2009 si pana la data de 07.07.2009, inclusiv.
Masura dispusa se comunica administratiei locului de detinere.
Cu recurs in termen de 24 de ore."
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță apreciaza ca temeiurile care au stat la baza luarii acestei masuri nu s-au schimbat, fiind incidente dispozitiile art.143 proc.pen.si se impune in continuare prelungirea starii de arest. Astfel, inculpatul este cercetat pentru comiterea unei infractiuni pentru care pedeapsa prevazuta de lege este mai mare 4 ani, iar lasarea in stare de libertate a inculpatului prezinta pericol pentru ordinea publica, acesta fiind privit prin prisma modalitatii concrete in care a actionat inculpatul, lovind doua persoane cu un cutit, provocandu-le leziuni ce le-au pus viata in primejdie, impactul negativ pe care il creeaza o asemenea fapta in randul comunitatii.
Va fi avuta in vedere si atitudinea inculpatului, imediat dupa incidentul retinut, constand in plecarea din tara, desi cunostea ca, fata de el se intreprind cercetari, astfel incat exista temerea ca inculpatul ar putea sa se sustraga in continuare urmaririi penale.
In acest context, instanta constata ca in prezenta cauza nu s-a mai acordat decat o prelungire a masurii arestarii preventive pe o durata de 15 zile, timp in care au fost efectuate mai multe acte de urmarire penala, insa aceasta perioada s-a dovedit a fi insuficienta raportat la complexitatea cauzei si probele ce se impun a fi administrate, pentru lamurirea efectiva a situatiei de fapt.
Se apreciaza ca, pentru efectuarea expertizei psihiatrice dispuse si a celorlalte acte de urmarire penala, care s-au indicat in cerere, ca fiind necesare pentru justa solutonare a cauzei penale, cum ar fi verificarea plangerii formulata de inculpat impotriva partilor vatamate, audierea inculpatului, in functie de neconcodantele ivite in materialul probator este necesara prelungirea duratei arestarii preventive cu 15 zile, aceasta fiind o durata apreciata ca fiind rezonabila. Masura arestarii preventive va fi prelungita incepand cu data de 23.06.2009 si pana la data de 07.07.2009.
In termen legal împotriva acestei încheieri declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegelaitate si netemeinicie.
Recurentul inculpat prin apărător, susține în esență ca temeiurile arestării nu mai subzistă, nu au apărut atele noi și că motivarea soluției este sumara, nerelevanta. Se solicita admiterea recursului, casarea încheierii atacate si rejudecând, să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă.
La Curtea de APEL CONSTANȚA cauza a fost înregistrată sub același număr.
Verificând încheierea atacata, pe bata actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile formulate și din oficiu, conform art. 385/6 pr. penală, curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat.
Conform art. 155 cod pr. penală arestarea dispusă de instanță poate fi prelungită in cursul urmăririi penale motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea inițiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
In cauză, in mod corect TRIBUNALUL CONSTANȚAa apreciat că cererea de prelungirea măsurii arestării preventive se impune a fii admisă, constatând că subzista temeiurile arestării preventive, fiind îndeplinite cerințele art. 143 cod pr. penală, precum si condițiile cumulative prev. de art. 148 lit f cod pr. penală.
Examinând temeiurile de fapt si de drept invocate in sesizarea procurorului, instanța de fond ținând seama de împrejurările faptice, concrete ce rezultă din materialul probator administrat până in aceasta faza a urmăririi penale, evidențiat și motivat corespunzător necesitatea prelungirii arestării preventive a inculpatului.
Având in vedere timpul necesar administrării mijloacelor de proba enumerate in propunerea de prelungirea arestării preventive și a efectuării unor acte procesuale in prezentța inculpatului pentru finalizarea urmării penale, curtea constata ca prima prelungire a măsurii arestării preventive, este justificata.
Se constata că încheierea nr. 81 din 8.06.2009 pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA este legala si temeinica.
Drept urmare in lipsa unor cauze de nulitate a hotărârii atacate, instanța în baza art. 385/15 pct. 2 lit. b cod pr. penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, cu consecința obligării la cheltuieli judiciare către stat, in cuantum de 250 lei in temeiul art. 192 cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct.1 lit. b cod pr. penală;
Respinge recursul declarat de inculpatul - fiul lui și, născut la data de 17.02.1988 - deținut în Arestul C, împotriva încheierii nr. 81/18.06.2009, pronunțată de TRIBUNALUL CONSTANȚA, în dosarul penal nr-, ca nefundat.
În baza art. 192 al. 2 cod pr. penală;
Obligă recurentul inculpat la 250 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.06.2009.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
I
Red.fond.jud.
Red.dec.jud.-
Dact.gref.IC 2ex./26.06.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Zoița Frangu, Marius Cristian
