Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 76/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
521/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.76
Ședința publică din data de 17 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Mihai
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii din 03 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II - a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, în stare de arest, asistați de apărător desemnat din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depuse la dosar, în stare de arest, asistat de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, în stare de arest, asistați de apărător desemnat din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar, și, în stare de arest, asistați de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurenților-inculpați și, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și, pe fond, respingerea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive, în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, întrucât nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventiva, lăsarea acestora în stare de libertate neprezentând un pericol concret pentru ordinea publică. Totodată, consideră că lăsarea inculpaților în stare de libertate nu impietează buna desfășurare a urmării penale.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, are domiciliu stabil, o familie organizată care-l susține, precum și faptul că are o stare precară de sănătate și are nevoie să urmeze un tratament antidrog care se poate efectua numai dacă inculpatul este în stare de libertate, deoarece acest tratament presupune administrarea de metadonă (substanță interzisă în regim de detenție).
Solicită a se avea în vedere că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, este însărcinată și are nevoie să efectueze un set de analize deoarece tatăl copilului este bolnav și există posibilitatea ca și copilul să fie bolnav, de asemenea are o familie care susține. Totodată, arată că perioada infracțională a fost de numai 20 de zile (26 decembrie 2008 - 17 ianuarie 2009).
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, respingerea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive, considerând că indiciile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au conturat, având în vedere că respectiva cantitate de droguri găsită în podul locuinței nu aparținea inculpatului, în acel imobil locuind mai multe persoane, printre care și un consumator de droguri. De asemenea, lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenții-inculpați, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și, pe fond, respingerea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive întrucât nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventiva, în sensul că lăsarea acestora în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nu impietează buna desfășurare a urmării penale.
În ceea ce o privește pe inculpata, solicită a se avea în vedere că a recunoscut săvârșirea faptei.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, solicită a se avea în vedere că nu are antecedente penale.
În ceea ce o privește pe inculpata, solicită a se avea în vedere că este doar consumatoare de droguri și nu cunoaște pe nici unul dintre inculpații din această cauză, de asemenea este mamă a trei copii minori.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenții-inculpați și, având cuvântul, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și, pe fond, respingerea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive întrucât nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventiva, în sensul că lăsarea acestora în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nu impietează buna desfășurare a urmării penale. Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, fiind la primul contact cu legea penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, existând probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt urmăriți penal, pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste infracțiuni este închisoarea mai mare de 4 ani, iar din natura infracțiunilor comise, din modul concret de săvârșire și din calitatea de recidiviști a inculpaților, și rezultă că lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, se impune prelungirea duratei arestării preventive și față de împrejurarea că mai sunt de efectuat anumite acte de urmărire penală enumerate atât în referatul parchetului, cât și în încheierea recurată.
Recurenta-inculpată, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, aderă la concluziile apărătorului.
Recurenta-inculpată, având ultimul cuvânt, aderă la concluziile apărătorului.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, aderă la concluziile apărătorului.
Recurenta-inculpată, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, lasă cererea de recurs la aprecierea instanței.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
CURTEA
Constată că prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 03.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și s-a dispus, în baza art.155 Cod penal, prelungirea duratei arestării preventive inculpaților, și pe o perioadă de 30 zile, de la 05.03.2009 până la 03.04.2009, inclusiv.
S-a dispus prelungirea arestării preventive luată față de inculpata pe o perioadă de 28 zile, de la 07.03.2009 până la 03.04.2009 inclusiv.
S-a dispus prelungirea arestării preventive luată față de inculpatul pe o perioadă de 10 zile, de la 25.03.2009 până la 03.04.2009, inclusiv.
S-a dispus prelungirea arestării preventive luată față de inculpatul pe o perioadă de 9 zile, de la 26.03.2009 până la 03.04.2009, inclusiv.
A fost respinsă ca nefondată cererea formulată de către inculpatul, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
A fost respinsă ca nefondată cererea formulată de către inculpata, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, având în vedere natura infracțiunilor reținute a fi săvârșite de inculpați, modalitatea concretă de comitere a acestora și gradul lor de pericol social ridicat.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații, și criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei prelungiri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive, aceștia arătând că în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive a inculpaților, iar în cauză nu se poate face dovada că prezintă pericol social.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursurile declarat de inculpați ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpații, și sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, reținându-se în sarcina inculpaților, că în data de 30.10.2008 împreună au vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 3,27 substanță care conține heroină, iar în sarcina inculpatului s-a reținut că în perioada noiembrie 2008 - ianuarie 2009, împreună cu inculpatul aș zis "" au aprovizionat cu heroină pe inculpații, și pe numita "", cât și o parte a consumatorilor din zona, sector 5 și, la 03.02.2009, cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la adresa unde locuiește inculpatul, respectiv str. -. - nr. 6, sector 5, fost depistat deținând fără drept, în vederea comercializării cantitatea de 632,20 grame substanță care conține heroină.
Inculpații și sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că în perioada 26.12.2008 - 17.01.2009, inculpatul atât împreună cu inculpata, cât și singur, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, au vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 1,13 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 590 lei, provenită din fondurile MIRA, după cum urmează: la data de 26.12.2008 împreună cu inculpata a vândut colaboratorului cu nume de cod " " șase punguțe ce cântăreau 0,40 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 240 lei; la data de 29.12.2008 împreună cu inculpata a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cinci punguțe ce cântăreau 0,35 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 200 lei; iar la data de 17.01.2009 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " șase punguțe ce cântăreau 0,38 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 150 lei.
Inculpata este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că la datele de 21.12.2008 și 22.12.2008, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,42 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 180 lei, provenită din fondurile MIRA, astfel:
-la data de 21.12.2008, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " trei punguțe ce cântăreau 0,20 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 90 lei;
-la data de 22.12.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " trei punguțe ce cântăreau 0,22 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 90 lei;
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, art. 14 alin. 1 lit. d din Legea nr. 143/2000 și art. 37 lit. a Cod penal, constând în aceea că, la datele de 30.10.2008 și 31.10.2008, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, implicându-l pe minorul zis "", împreună au vândut colaboratorului cu nume de " " cantitatea de 0,31 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 160 lei, provenită din fondurile MIRA, astfel:
-la data de 30.10.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,14 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 80 lei.
-la data de 31.10.2008 au vândut colaboratorului cu nume de cod " " două punguțe ce cântăreau 0,17 gr, substanță care conține heroină, contra sumei de 80 lei și
-la data de 22.11.2008 a vândut învinuitului zis "" patru punguțe ce cântăreau 0,24 gr. substanță care conține heroină.
Inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că, la datele de 06.11.2008 și 15.11.2008, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,16 gr, substanță care conține heroină, contra sumei de 80 lei, provenită din fondurile MIRA, astfel:
-la data de 06.11.2008, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " o punguță ce cântărea 0,06 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 40 lei;
-la dat de 15.11.2008 a vândut colaboratorului cu nume de cod " " o punguță ce cântărea 0,10 gr. substanță care conține heroină, contra sumei de 40 lei și
-la data de 04.09.2008 a fost depistat transportând 42 punguțe ce cântăreau 2,84 gr. substanță care conține heroină.
Potrivit art.155 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați se mențin și în prezent și impun în continuare privarea lor de libertate, având în vedere în acest sens următoarele aspecte:
Astfel, în cauză există suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, fiind, astfel îndeplinite cerințele prev. de art. 148 alin.1 rap. la art.143 Cod procedură penală.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art.148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpații sunt cercetați este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere în acest sens natura și gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, modalitatea concretă de săvârșire a acestora, precum și persoana inculpaților, existând temerea că, puși în libertate, ar săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că în mod corect a stabilit prima instanță că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților impun în continuare privarea de libertate a acestora, motiv pentru care, în baza art.385/15 pct.1,lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpat.
Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală, Curtea, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 03.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă inculpații, și la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei onorariu avocat oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției și pe inculpații, la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
./13.04.2009.
2 ex.
Red. M, - Tribunalul București - Secția a III-a Penală
Președinte:Viorel Adrian PodarJudecători:Viorel Adrian Podar, Antoaneta Nedelcu, Mihai
