Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 83/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
ÎNCHEIEREA NR. 83
Ședințapublică din 15 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu
JUDECĂTORI: Valerica Niculina Grosu, Bogdan Adrian Vorniceasa
-
Grefier:
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ J--SERVICIUL TERITORIAL BACAU - a fost reprezentat legal de - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații, împotriva încheierii din 12.08.2008,pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați în stare de arest, asistat de avocați aleși și -, asistat de avocat ales în substituirea d-lui avocat, asistat de avocat ales C-tin, asistat de avocat ales, asistat de avocat ales, asistat de avocat și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Întrebați fiind recurenții inculpați, precizează că își mențin recursurile declarate în cauză și că nu înțeleg să dea declarații în fața instanței de recurs.
Recurentul inculpat, de asemenea precizează că își menține recursul formulat în cauză și că înțelege să dea declarație în fața instanței de recurs.
S- procedat la ascultarea recurentului inculpat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Apărătorii recurenților inculpați și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat precizează că în sarcina inculpatului s-au reținut mai multe infracțiuni, iar temeiurile arestării sunt cele prev. de art. 148 lit. a,b,f, invocându C.P.P.-se și normele europene.
La propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive invocă dispozitiile art. 160/b alin. 2
C.P.P.Răspunderea penală este personală, iar propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive este o stare pentru fiecare inculpat în parte, astfel că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
Arată că o persoană surprinsă în flagrant, respectiv inculpata nici măcar nu a fost reținută, față de aceasta luându-se măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a se reține dispozitiile art. 148 lit. a și b trebuie C.P.P. să existe indicii temeinice că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală și că ar săvârși noi infracțiuni.
Consideră că nu există posibilitatea ca inculpatul, în cazul în care at fi lăsat în libertate să se sustragă și nu există nici o dovadă din care să rezultă că ar comite noi infracțiuni.
Toate echipamentele s-au găsit la ceilalți inculpați. S-au efectuat percheziții, una domiciliară și una informatică și nu s-a găsit nimic la inculpatul.
Instanța de fond i- analizat pe fiecare inculpat iar la sfârșitul motivării a făcut referire la participația inculpatului.
Faptul că inculpatul știa că se bani de pe carduri care "nu sunt în regulă" este co totul altă infracțiune.
În propunerea de prelungire a arestării preventive s-a reținut că este necesar să se solicite o comisie rogatorie, însă această comisie rogatorie nu are legătură cu inculpatul, astfel că nu se impune a se prelungi măsura arestării preventive pentru acest considerent.
Totodată arată că nu se poate prelungi măsura arestării preventive pe presupunerea că inculpatul ar comite noi infracțiuni fără a exista date certe în acest sens.
Invocă în susținerea concluziilor 5 paragraful 3 art.5 din CEDO.
La dosar există declarațiile inculpatului în care precizează ceea ce a făcut.
Invocă practica Curții de APEL BACĂU, precizând că în cauze similare, inculpații a căror contribuție a fost minimă au fost puți în libertate.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică precizează că în cauză este vorba de art. 8 din L 39/2003 și nu de art. 7 din aceiași lege. S-a precizat că inculpații nu se cunoșteau, nefiind vorba de un grup infracțional ci de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, pedeapsa de la această a doua infracțiune nefiind mai mare decât la infracțiunea de sine stătătoare.
Inculpatul nu are antecedente penale, are doi copii în întreținere, are probleme de sănătate, acesta în trecut suferind operație pe cord deschis.
Față de aceste considerente, apreciază că pericolul social concret nu există, nu există indicii că inculpatul ar comite noi infracțiuni solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.Precizează că aceste dispoziții de formă europene trebuie cenzurate.
Invocă parag. 3 art. 5 din CEDO rap. la art. 139 cu C.P.P. ref. la art. 145/1
C.P.P.Avocat - având cuvântul pentru recurentul inculpat, depune la dosar concluzii scrise, raliindu-se la concluziile puse de dl. avocat.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Nu există nici o dovada din care reiese că, dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate ar încerca să influențeze vreun expert, sau martor. Dealtfel art. 145 dăC.P.P. posibilitatea de a i se interzice acestuia să ia legătura cu vreun expert.
Avocat având cuvântul în replică precizează că în volumul 8 sunt perchezițiile și procesele verbale.
Avocat având cuvântul pentru inculpații C-tin, și solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Precizează că atunci când sunt infracțiuni prev. de art. 7,8, din L 39/2003 instanța de fond trebuie să motiveze încheierea pentru fiecare inculpat în parte, invocând practica Curții de APEL BACĂU în acest sens.
Instanța de fond nu a verificat pentru fiecare inculpat dacă mai subzistă temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă și nu motivat dacă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive operează pentru fiecare inculpat.
În subsidiar solicită casarea încheierii recurate și pe fond respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive.
În propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive s-a precizat că se impune a se efectua perchezitii asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpații și, însă proba îl privește numai pe nu și pe inculpații și. Dealtfel aceasta este o probă științifică și nu poate fi influențată în nici un fel.
Totodată s-a reținut că este necesar a se solicita comisii rogatorii și decodificarea unor date cu privire la dispozitivul ridicat de pe inculpatul însă acestea nu îi privește pe cei trei inculpați.
Starea de arest este o măsura excepțională apreciind că nu se impune prelungirea măsurii arestării preventive, neexistând indicii temeinice pentru inculpații si că subzistă temeiurile prev. de art. 148 lit. a,b,
C.P.P.Inculpații au fost ridicați de pe stradă, nu au primit nici o citație și nu au fost înștiințați în nici un fel, astfel că aceștia nu s-au sustras de la urmărirea penală.
De asemenea arată că nu există indicii că inculpații ar zădărnici aflarea adevărului, fiind o simplă presupunere.
Aceștia au dat declarații la urmărirea penală, mai puțin inculpatul deoarece procurorul este în concediu de odihnă, în care au precizat care este contribuția lor la comiterea faptelor.
În ceea ce îl privește pe inculpatul nu există nici o dovadă că ar zădărnici aflarea adevărului.
Art. 148 lit. f C.P.P. pentru a subzista trebuie îndeplinite cumulativ cele două condiții. Ori în cauză nu există indicii că inculpații prezintă pericol social concret, instanța de fond făcând afirmații generice nu s- precizat în concret care este pericolul social.
Totodată arată că motivarea instanței de fond pe dispozițiile CEDO este formală.
Inculpații au recunoscut participația în cadrul grupului, neexistând un grup infracțional.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că participația este minoră, pe parcursul cercetărilor se va putea vorbi de o schimbare încadrării juridice.
Precizează că inculpata deși are o situație mai gravă decât inculpații și este în libertate.
Inculpatul îl cunoștea doar pe inculpatul, acesta intermediind transmiterea unor date furnizate de o persoană.
În concluzie solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, in principal având în vedere maniera în care a fost motivată încheierea atacată, aceasta echivalând cu lipsa unei motivări. În subsidiar solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și într-un alt subsidiar înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, punerea în libertate a inculpatului și înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi țara.
În propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive s-a precizat că se impune a se solicita comisii rogatorii, că se impune efectuarea unei percheziții în sistemul informatic, însă nici DIICOT și nici instanța de fond nu a motivat care este temeiul pentru care se impune prelungirea masurii arestării preventive a inculpatului.
Precizează că inculpatul nu are un volum propriu ca ceilalti inculpați, la dosar existând probe puține care îl incriminează pe acest inculpat.
Solicită a se avea în vedere participația fiecărui inculpat la comiterea faptelor, a inculpatului fiind minimă, deoarece acesta a transmis date.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul provine dintr-o familie organizată mama acestuia fiind cadrul didactic.
Avocat C-tin având cuvântul pentru recurentul inculpat precizează că instanța de fond face referire la temeiurile prev. de art. 148 lit. a,b,f C.P.P. fără însă a le indica în concret.
În cauză trebuie să existe probe certe care să ateste pericolul social concret care trebuie evidențiate. Ori, nici propunerea DIICOT și nici instanța de fond nu precizează acest lucru.
Inculpatul nu are reședința în străinătate și nu există date că acesta s-ar sustrage de la cercetări dară ar fi lăsat în libertate.
Consideră că nu subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, neexistând date din care să rezulte că inculpatul ar zădărnici aflarea adevărului.
În concluzie solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, întrucât nu subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive și înlocuirea cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Consideră că încheierea atacată este netemeinică întrucât trebuie să se bazeze pe dispozițiile cumulative prev. de art. 143 și 148
C.P.P.Arestarea preventivă este o măsură excepțională, în cauză neexistând probe că lasarea în libertate inculpatului ar zădărnici aflarea adevărului, că s-ar sustrage de la cercetări și că prezintă un pericol social concret.
Invocă în susținerea concluziilor art. 5 din CEDO.
Solicită a se lua act că a fost apărător ales.
Reprezentantul parchetului având cuvântul precizează că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă, solicitând respingerea recursurilor declarate de inculpați. De asemenea solicită respingerea cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Recurenții inculpați, având pe rând ultimul cuvânt, precizează că se raliază la concluziile puse de apărători.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin încheierea din data de 12.08.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂUs -a dispus în baza art. 155 și art.159 Cod procedură penală admiterea propunerii de - Serviciul Teritorial Bacău privind prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților, -, și și în consecință:
S-a prelungit durata arestării preventive a inculpaților:
- - fost, zis "", fiul lui și, născut la 22.10.1970 în B, domiciliat în B,-/B/1, jud. B, CNP -;
- - fost, fiul lui - - și, născut la 17.08.1977 în com., jud. O, domiciliat în B,-/C/11, jud. B, CNP -;
- - fiul lui și, născut la 10.05.1976 în B, domiciliat în B,-/C/7, jud. B, CNP -;
- - fiul lui și, născut la 10.06.1986 în B, domiciliat în B,-/B/13, jud. B, CNP - și
- - zis "", fiul lui - și a, născut la data de 12.10.1981 în B, domiciliat în B,-/B/31, jud. B, fără forme legale în B,-, -.1, etaj.4,.25, Sector 3, CNP -, măsură dispusă în baza mandatelor de arestare nr.43/19.07.2008, nr.44/19.07.2008, nr.45/19.07.2008, nr.47/19.07.2008 și nr.48/19.07.2008 emise de Tribunalul Bacău,cu câte 30 de zile începând cu data de 17 august.2008 și până la data de 15 septembrie 2008 inclusiv.
S-a prelungit durata arestării preventive a inculpatului - zis " ", fiul lui și, născut la 14.11.1953 în B, domiciliat în B,-/A/3, jud. B; CNP -, măsură dispusă în baza mandatului de arestare nr.46/19.07.2008 emis de Tribunalul Bacău,cu 30 de zile începând cu data de 16 august 2008 și până la data de 14 septembrie 2008 inclusiv.
S-a constatat că inculpații au fost asistați de apărători angajați.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
S-a reținut că pe raza mun. B, cât și în străinătate, în cursul anilor 2007-2008 acționat o grupare infracțională constituită în cursul anului 2007 și care a săvârșit infracțiuni la legea comerțului electronic, obținând astfel importante venituri materiale, care sunt de altfel și singurele mijloace de subzistență ale membrilor grupării.
S-a mai stabilit că, o parte din membrii grupării, au confecționat aparatură electronică utilizată la fraudarea bancomatelor, iar o altă parte au achiziționat asemenea echipamente, cu care se deplasau periodic în diferite state membre ale UE (Germania, Italia, Olanda), unde au amplasat aparatura de skimming la bancomate, după care au falsificat carduri bancare pe care le-au utilizat la bancomate din România și din străinătate.
Astfel, în cursul lunii martie 2008, inculpatul, zis "," după ce a achiziționat din România aparatură de skimming, s-a deplasat în Germania, unde în urma fraudării bancomatelor a obținut datele unor carduri bancare. Datele astfel obținute au fost trimise în țară, soției sale și altor complici în vederea efectuării de cumpărături la diferite magazine din țară și de retrageri neautorizate de la -uri.
Întrucât inculpatul nu avea posibilități tehnice de realizare a acestei activități, a apelat în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice la inculpatul, pe care îl cunoștea și despre care știa că deține un dispozitiv utilizat la inscripționare de date pe magnetică a cardurilor bancare.
Cu cardurile astfel falsificate, s-a deplasat la diferite bancomate în vederea efectuării de retrageri neautorizate de numerar însă nu a reușit finalizarea nici unei tranzacții.
În perioada în care inculpatul s-a aflat în Germania urmare a activităților infracționale de skimming și falsificare de carduri bancare (martie - aprilie 2008 și mai - iunie 2008), acesta a obținut importante venituri materiale, o parte din bani fiind trimiși în țară, soției sale, fie prin sisteme de transfer de bani, fie prin persoane interpuse.
În cursul lunii mai 2008, inculpații, și au decis să se deplaseze în Germania de unde să achiziționeze aparatură, pe care să o utilizeze la fraudarea -urilor și în acest sens au stabilit să contribuie fiecare cu suma de 5000 EURO pentru cumpărarea tuturor echipamentelor necesare fraudării bancomatelor, respectiv "gura de bancomat", "ochiul" un laptop, pentru descărcarea datelor cât și memory stik -uri. Anterior acestei deplasări, inculpatul l-a contactat telefonic pe numitul, zis "", care se afla deja în Germania, în scopul găsirii unei locații pentru a locui membrii grupării și pentru a prelua o parte din echipamentele, transmise prin curier înainte de deplasarea lor efectivă a lor în Germania.
După ce au ajuns în Germania, inculpații, și au amplasat echipamentele susmenționate la bancomate, obținând în acest fel date ale unor carduri bancare, inclusiv codul PIN al acestora.
Ulterior cei trei au inscripționat datele astfel obținute pe carduri blank, apelând la ajutorul altor persoane ce dețineau aparatura necesară în acest sens, printre care și inculpatul care deținea la acea dată un dispozitiv tip, în locuința proprie.
Având la dispoziție cardurile bancare astfel falsificate și codul PIN al acestora, inculpații, și au efectuat operațiuni neautorizate de retragere de numerar, prin utilizarea instrumentelor de plată electronică, fără consimțământul titularului instrumentului de plată respectiv, la bancomate din Italia, Olanda și Germania, atât personal cât și apelând la persoane interpuse, respectiv numitul.
Cei trei inculpați au acționat în modalitatea descrisă mai sus, în Germania, timp de aproximativ o lună, după care s-au deplasat în Italia, având asupra lor instrumente de plată falsificate, pe care le-au încredințat unei "săgeți", respectiv numitului, pentru a le utiliza la bancomate.
În urma unei acțiuni desfășurate de poliția italiană, a fost prins în flagrant la bancomat, fiind reținut pentru această faptă. Cu aceeași ocazie au fost reținuți și inculpații și, fiind suspectați de comiterea de infracțiuni cu mijloace de plată electronice. Inculpatul a reușit să scape de autoritățile italiene și a revenit în țară. Ulterior grupul format din inculpații susmenționați s-a reîntregit pe teritoriul României.
Pentru a evita prinderea în flagrant, în momentul utilizării cardurilor false la bancomate din România, cât și antrenarea răspunderii penale, după revenirea în țară din Germania, cei trei membri ai grupării anterior menționați, au apelat la sprijinul inculpatei din B, ("zisă ") pe care o cunoșteau de mai mult timp ca având preocupări infracționale similare. a fost contactată prin intermediul inculpatului, unchiul acesteia.
Inculpații, și, în perioada iunie - iulie 2008, în mod repetat, i-au solicitat inculpatei să se deplaseze cu ei la bancomate pentru a efectua retrageri neautorizate de numerar. Având acordul inculpatei, care cunoștea scopul deplasării la bancomate, cât și preocupările infracționale ale celor trei, inculpatul se deplasa cu mașina personală în apropierea locuinței acesteia, o prelua pe și o conducea la diferite bancomate de pe raza mun. B și în afară, unde sub supravegherea strictă a celorlalți membri ai grupării aceasta efectua operațiuni neautorizate, folosind carduri bancare false. Inculpata beneficia de sume de bani din totalul obținut prin utilizarea la -uri a cardurilor false încredințate de inculpații, și, în funcție de totalul sumelor retrase.
Referitor la modalitatea de preluare a inculpatei între cei trei inculpați existau înțelegeri prealabile, aceștia punându-se de acord cu privire la ora la care urmau să se deplaseze la bancomate și mijlocul de transport folosit în acest scop, cât și cu privire la localitățile unde urma să se desfășoare activitatea infracțională.
Inculpata a recunoscut faptul că a fost solicitată de inculpați să se deplaseze la bancomate, cu carduri false puse la dispoziția sa de către aceștia, în cursul lunilor iunie - iulie 2008 cu autoturismul aparținând inculpatului a mers la bancomatele indicate de inculpați de unde a procedat la efectuarea de operațiuni neautorizate de retrageri de numerar, suma totală retrasă în cursul lunilor iunie - iulie 2008, fiind de 100.000 lei RON (peste un miliard ROL).
S-a mai reținut că membrii grupării i-au solicitat inculpatului să se deplaseze la bancomate, cu cardurile bancare false pe care le dețineau, în vederea efectuării de retrageri neautorizate de numerar, sumele de bani astfel obținute fiind împărțite între cei 4 inculpați.
Mai rezultă din actele de urmărire penală că inculpatul, zis "" este un membru important al grupării, acțiunile desfășurate de acesta în cadrul grupului constând în falsificarea cardurilor bancare, atât pentru ceilalți membri cât și pentru interesul personal, în primirea și transmiterea de date ale unor carduri bancare de la și către alte persoane aflate în străinătate, cât și în efectuarea de operațiuni neautorizate de retrageri de numerar cu carduri bancare false.
În acest sens inculpatul a obținut date de carduri bancare de la alți cetățeni români ce au preocupări similare, care i-au transmis aceste informații prin internet și telefon mobil, date pe care personal le-a inscripționat pe carduri blank, cu care s-a deplasat la -uri, pentru a efectua retrageri neautorizate de numerar. Unul din principalii furnizori de numere de carduri bancare pentru inculpatul a fost inculpatul, prieten apropiat cu acesta.
Astfel, la data de 25.03.2008, inculpatul a primit de la, două numere de carduri bancare, prin telefon pe care ulterior trebuie să le inscripționeze pe carduri blanc:
Din cercetările efectuate s-a reținut că inculpatul este unul dintre cei mai importanți membri ai grupării, prin faptul că îi cunoaște pe toți ceilalți, îi ajută pe aceștia în desfășurarea activităților infracționale ori de câte ori este solicitat, și desfășoară atât activități de skimming, deținând aparatură de fraudare a -urilor, cât și de falsificare a instrumentelor de plată electronice și efectuarea de retrageri neautorizate de numerar, atât pentru sine, cât și pentru ceilalți membri ai grupării ce îl solicită în acest sens.
Mai rezultă că din gruparea organizată face parte și inculpatul, zis " ", care s-a preocupat în principal de fabricarea echipamentelor destinate fraudării bancomatelor, aparatură pe care a utilizat-o personal în deplasările în străinătate (Olanda), dar pe care a pus-o la dispoziție și altor persoane interesate în achiziționarea unor asemenea echipamente, contra cost.
S-a mai reținut că în cursul lunii iulie 2008, în timp ce inculpatul comitea infracțiuni la legea comerțului electronic în Olanda, inculpatul îi transmitea informații cu privire la modalitatea de utilizare a echipamentelor la -uri și de reglare a acestora pentru a fi funcționale.
În baza informațiilor deținute de către organele de cercetare penală, în ziua de 18.07.2008, ora 16,30, pe raza localității T, jud. H, au fost prinși în flagrant inculpații și în timp ce se găseau în apropierea unui microbuz cu care intenționau să se deplaseze în Olanda, unde urmau să comită infracțiuni de skimming.
Cu ocazia efectuării controlului asupra bagajelor cât și asupra a celor doi inculpați au fost descoperite mai multe echipamente confecționate artizanal, tip "gură de bancomat" utilizate la fraudarea bancomatelor, cabluri de transmisie, memory stik, un dispozitiv comercial tip ampermetru, trei componente electronice de culoare neagră, precum și patru bile metalice, ambalate într-o de plastic.
În cursul aceleiași zile, respectiv 18.07.2008, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatei, au fost depistate și ridicate mai multe componente ale unor echipamente fabricate artizanal, utilizate la fraudarea bancomatelor, un card de memorie, precum și mai multe scule ( de lipit, șubler, clești, șurubelnițe, diferite ansamble electronice despre care inculpata declară că aparțin inculpatului.
Din probele administrate până în prezent rezultă că inculpatul proceda la confecționarea artizanală a "fețelor" și "gurilor" de bancomat, în locuința sa întrucât actuala concubină a inculpatului nu era de acord ca acesta să desfășoare aceste activități infracționale în locuința comună. De altfel din datele dosarului, s-a reținut că în cursul anului 2007 inculpatul împreună cu inculpata s-au deplasat în Italia, având asupra lor dispozitive utilizate la fraudarea bancomatelor, pe care le-au deținut, utilizat și amplasat la -uri, împrejurare în care inculpata a fost depistată de autoritățile italiene și arestată pentru o perioadă de două luni.
În ceea ce-l privește pe inculpatul zis "", rezultă că acesta este un alt important membru al grupării. Întrucât anterior arestării acesta a locuit în B, având preocupări legate de activități ilegale privind comerțul electronic, l-a găzduit de mai multe ori pe inculpatul căruia i-a furnizat numere de carduri bancare pentru a fi inscripționate pe carduri blank.
Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare din data de 18.07.2008, la locuința inculpatului au fost descoperite și ridicate mai multe carduri blank ce aveau scrise pe ele grupuri de patru cifre, reprezentând probabil codul PIN, din procesul verbal de citire a benzii magnetice a cardurilor blank ridicate de la locuința acestuia, rezultând că pe magnetică sunt inscripționate datele de identificare a unor carduri bancare emise în străinătate.
La data de 18.07.2008 au mai fost efectuate percheziții domiciliare la locuințele inculpaților deoarece existau indicii temeinice că aceștia dețin carduri false, numerele unor carduri emise în străinătate, obținute prin metoda skimming, codul PIN a acestor carduri, aparatură de skimming, înscrisuri, precum și calculatoare ce au fost utilizate la săvârșirea infracțiunilor.
Astfel, la locuința inculpatului au fost identificate înscrisuri conținând codurile PIN ale unor carduri bancare, carduri de memorie, mai multe înscrisuri conținând datele unor carduri bancare, un laptop și o unitate centrală.
În domiciliile inculpatului au fost găsite și ridicate în vederea cercetărilor mai multe memory sticu-uri, 12 carduri cu bandă magnetică contrafăcute, ce aveau scrise cu markăr de culoare neagră codul PIN, mai multe CD-uri și -uri și un hard disc.
La locuința inculpatului au fost găsite și ridicate în vederea cercetărilor o unitate centrală, un stik de memorie, mai multe CD-uri.
De asemenea, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului au fost găsite și ridicate în vederea cercetărilor o unitate centrală, un memory stik, două componente din metal de culoare argintie, de formă dreptunghiulară, ce prezintă două orificii care emită fața unui bancomat, iar la locuința inculpatului au fost depistate și ridicate în vederea efectuării cercetărilor mai multe înscrisuri, memory stik-uri, buletine de schimb valutar, CD-uri, etc.
Din probatoriul administrat până în prezent rezultă indicii temeinice ale săvârșirii faptelor de către inculpați așa cum s-a reținut și prin încheierea din data de 19.07.2008 a Tribunalului Bacău prin care s-a dispus arestarea preventivă a acestora, temeiurile care au determinat luarea măsurii subzistând în continuare pentru fiecare inculpat.
Astfel, în cauză, au fost reținute ca temeiuri legale pentru arestarea preventivă dispozițiile art.148 lit.a, b și f Cod pr.penală sub incidența cărora inculpații se găsesc și în prezent. Datele dosarului creează motive plauzibile de a crede în existența riscului ca inculpații să fugă din țară întrucât așa cum rezultă din descrierea faptelor, aceștia au acționat și în străinătate având legătură cu grupări din afara granițelor țării. Mai rezultă că infracțiunile pentru care au fost cercetați inculpații prezintă o gravitate sporită, fiind sancționate de legiuitor cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și sunt apreciate ca fapte cu mare rezonanță în rândul opiniei publice ce determină o reacție negativă a acesteia față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații sunt judecate în stare de libertate. Împrejurarea că au dispărut temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive nu poate fi susținută.
Potrivit art.5 din CEDO și art.23 din Constituție măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârșească o nouă infracțiune fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertății cetățenilor și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Aprecierea pericolului public se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz pentru a se stabili în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate" (jurisprudența CEDO).
Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave pe de altă parte dedus din modul de săvârșire al faptelor cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acestora.
Aplicând criteriile impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, instanța reține că menținerea unui just echilibru între interesul general al societății în desfășurarea procesului penal și interesele inculpaților, și, impun privarea în continuare de libertate a acestora.
S-a constatat astfel că nu au dispărut temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, iar complexitatea cauzei și amploarea probatoriului suplimentar celui care a stat la baza dispunerii arestării inițiale justifică prelungirea acestei măsuri.
În acest sens în cauză urmează a se efectua percheziții informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpatul și de la numitul, acesta din urmă un alt membru despre care există date că ar fi fost arestat în Germania pentru activități infracționale similare. De asemenea urmează a se solicita comisii rogatorii internaționale atât în Germania cât și în Italia pentru a se verifica informațiile referitoare la faptele comise de (în Germania) și de, și în Italia, urmează a fi transmise răspunsurile de la unitățile bancare privind transferurile de bani efectuate de inculpați către familiile lor, precum și cu privire la efectuarea de tranzacții neautorizate cu ajutorul cardurilor a căror date de identificare au fost descoperite în urma perchezițiilor. Tot astfel urmează a fi decodificate din sistemul hexadecimal datele prelevate cu ocazia constatării tehnico - științifice din data de 22.07.2008 efectuată în cadru cu privire la dispozitivul electronic ridicat de la inculpatul.
Față de considerentele expuse instanța a constatat întemeiată propunerea Serviciul Teritorial Bacău în temeiul art.155 și art.159 Cod pr.penală, și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților cu câte 30 de zile începând cu data de 17.08.2008 pentru inculpații, și respectiv cu data de 16.08.2008 pentru inculpatul.
S-a constatat că inculpații au fost asistați de apărători angajați.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod pr.
p.Împotriva încheierii au declarat recurs, și fără a fi motivate în scris.
Cu ocazia concluziilor orale formulate în cadrul dezbaterilor în fond a recursului, apărătorii inculpaților, invocă atât nelegalitatea cât și netemeinicia încheierii recurate.
Un motiv de nelegalitate invocat de inculpații, și se referă la nulitatea încheierii atacate, apreciindu-se că aceasta este nemotivată, dat fiind faptul ca nu s- arătat în partea expozitivă, care sunt temeiurile faptice reținute în sarcina fiecărui inculpat în parte, avute în vedere la pronunțarea soluției primei instanță. Pentru acest motiv recurenții inculpați consideră că se impune casarea încheierii atacate și trimiterea acesteia spre rejudecare la instanța de fond.Un alt motiv de recurs se referă la neîndeplinirea condițiilor legale care să justifice prelungirea arestării preventive față de recurenții inculpați apreciindu-se că situația faptică ce rezultă din economia dosarului nu relevă incidența vreunuia din cazurile prev.de art.148 Cpp în care se dispune măsura arestării preventive.
În considerarea motivelor de recurs expuse, toți inculpații, solicită admiterea recursurilor,casarea încheierii recurate și respingerea propunerii procurorului de prelungire a arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs invocate de cei doi inculpați, precum și din oficiu conform art. 3856alin. (3) proc.pen. instanța de recurs constatată prin raportare la prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului că recursurile inculpaților sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
În fața primei instanțe, procurorul a propus prelungirea duratei arestului preventiv a inculpaților, invocând în drept dispozițiile art. 155 alin. (1) proc.pen. iar în motivare a arătat că urmărirea penală nu este finalizată, fiind necesară administrarea unor mijloace de probă (efectuarea unor percheziții informatice asupra sistemelor de calcul, proba cu înscrisuri, comisie rogatorie internațională). Totodată, s-a arătat că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpaților subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Potrivit dispozițiilor art. 156 alin. (1) proc.pen. arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită de instanță dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate.
În mod corect prima instanță a apreciat că temeiurile care au impus arestarea preventivă a inculpaților se mențin în continuare.
Curtea de Apel constată că de la data arestării inculpaților (19.07.2008) și până în prezent temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă nu au dispărut și nu s-au modificat, astfel că în mod judicios, Tribunalul a considerat că se impune prelungirea duratei arestului preventiv. Curtea relevă că aceste temeiuri se referă la faptele reținute pe seama inculpaților, care și-au păstrat încadrarea juridică incluzând regimul sancționator a pedepsei cu închisoare mai mare de 4 ani, respectiv pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpații. Critica invocată în apărarea inculpaților cu referire la acest din urmă temei, nu poate fi reținută de instanța de recurs, pentru următoarele considerente.
Pericolul concret pentru ordinea publică semnifică totalitatea împrejurărilor, condițiile și consecințelor ce rezultă din săvârșirea unei infracțiuni și din profilul socio-moral al persoanei inculpatului care împreună cu potența concretă sau iminentă de produce o stare de insecuritate în cadrul unei comunități umane, cu privire la protecția drepturilor și libertăților membrilor săi. Prin urmare, evaluarea pericolului pentru ordinea publică nu se restrânge numai la analizarea unor circumstanțe personale ale inculpatului, cum sunt cele privind lipsa antecedentelor penale și familia inculpatului. Pe de altă parte, cel puțin până în acest moment, faptele pentru care sunt cercetați inculpații denotă activități infracționale comise în grup organizat, îndreptate împotriva patrimoniului persoanei, deci fapte de o periculozitate extremă, care impun izolarea inculpaților, prin intermediul detenției preventive, de ceilalți membrii ai comunității. Interesul judiciar al protecției comunității de activitățile infracționale ale inculpaților prevalează intereselor lor personale de a fi cercetați în stare de libertate.
În ceea ce privește susținerile inculpaților, și, referitoare la nearătarea în cuprinsul considerentelor încheierii recurate, temeiurilor faptice care au determinat adoptarea soluției pronunțate, Curtea nu poate primi această critică.
Examinând considerentele încheierii recurate, Curtea constată că aceasta conține referiri concrete privitoare la temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive contra inculpaților și care continuă sa-și găsească existența și în continuare, neputându-se reproșa instanței de fond că a nesocotit dispozițiile legale referitoare la obligativitatea motivării hotărârilor.
Cât privește critica recurenților inculpați cu privire la inexistența cazurilor de arestare prev. de art. 148 lit. a,b Cpp, reținute în sarcina acestora de către judecătorul care a dispus arestarea preventivă, Curtea de Apel, apreciază că aceste temeiuri continuă să-și găsească existența și în prezent, având în vedere natura, contextul și modalitatea de comitere a faptelor ce rezultă din probele administrate până în prezent.
În considerarea celor expuse, constatând că la acest moment, interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi judecați în stare de libertate, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cpp, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de aceștia.
Va constată că toți recurenții inculpați, au fost asistați de apărători aleși.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2,4 Cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.penală respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-inculpați, și, împotriva încheierii din data de 12.08.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Constată că toți recurenții-inculpați au fost asistați de apărători aleși.
În baza art.192 al.2,4 pr.penală obligă recurenții-inculpați să plătească statului câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.08.2008, în prezența inculpaților arestați.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Valerica Niculina Grosu, Bogdan Adrian Vorniceasa
GREFIER,
Red.înch.
Red.înch. / 18.08.2008
Tehnored. / 18.08.2008
2 ex.
Președinte:Valerica Niculina GrosuJudecători:Valerica Niculina Grosu, Bogdan Adrian Vorniceasa
