Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 967/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 967/
Ședința publică din 16 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 2: Anca Nacu
JUDECĂTOR 3: Ion Dincă
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 144/CC/06.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul-recurent, în stare de arest, asistat de avocat ales, în substituirea avocat din cadrul Baroului
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul ales al inculpatului-recurent, depune la dosar împuternicire avocațială.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului și continuarea cercetării cu inculpatul în stare de libertate. Solicită a se observa că dacă loviturile avute de cel decedat ar fi fost făcute de inculpat, acesta nu s-ar mai fi putut prezenta la poliție, iar între acțiunea inculpatului și rezultatul grav nu există legătură de cauzalitate.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, existând probe și indicii că inculpatul a săvârșit fapta.
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, arătând că, într-adevăr a avut un conflict cu partea vătămată, dar nu se face vinovat de loviturile provocate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 144/CC din 06.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 159 Cod procedură penală, a fost admisă propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatul, fiul lui și, nascut la data de 13.03.1977 in loc. jud.I, cu domiciliul in loc. jud.I, cetățean român, fără ocupație, căsătorit, stagiul militar - nesatisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 62/16.08.2008 emis de Tribunalul Timiș, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12.10.2008 până la data de 10.11.2008.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin cererea formulata de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 1665/P/2008 din data de 02.10.2008, înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș la data de 03.10.2008 sub dosar unic nr-, s-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 12.10.2008 până la data de 10.11.2008.
În motivarea propunerii s-a arătat că inculpatul este cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de omor calificat, prev. si ped. de art. 174,175 alin. 1 lit. i Cod Penal, reținându-se în sarcina acestuia că în noaptea de 13/14.08.2008, în jurul orei 24,00, în fața magazinului L, situat în din municipiul T, i-a aplicat cu un par, tip baseball, confecționat din lemn, mai multe lovituri în zona capului, numitului -G, ce necesita pentru vindecare 30 de zile de îngrijiri medicale, cu mențiunea ca viața victimei a fost pusă în primejdie.
Ministerul Publica precizat că din FO 25444-Chirurgie -Spitalul Clinic Municipal T, rezultă că numitul Gaf ost internat în data de 14.08.2008, în jurul orelor 02,26 cu diagnosticul: acut deschis, politraumatism prin heteroagresiune, hematom extradural acut emisfer cerebral dr. coma de gradul III.
S-a mai precizat că, ulterior, în urma decesului victimei la data de 22.08.2008, prin ordonanța cu același număr din data de 02.09.2008, s-a dispus începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale prin schimbarea încadrării juridice data inițial, față de inculpat pentru infracțiunea de omor calificat prev. si ped. de art. 174, 175 alin. 1 lit. 1.Cod Penal
S-a arătat arată că prin încheierea penală nr. 127/CC/12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe perioada 13.09.2008-12.10.2008.
Ministerul Public a mai arătat că urmărirea penală nu a fost finalizată, urmând a fi completat probatoriul cu anexarea raportului de autopsie a defunctului -G, audierea martorei și prezentarea materialului de urmărire penală.
Totodată, se mai arătat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, raportat la gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, motiv pentru care apreciază că se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de acesta.
În probațiune a fost atașat dosarul de urmărirea penală nr.1665/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
Analizând actele dosarului de urmărire penală, tribunalul a constatat următoarele:
Inculpatul a fost reținut în data de 16.08.2008, ora 5,00 prin ordonanța de reținere emisă de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
Prin ordonanța din data de 16.08.2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20.Cod Penal rap. la art. 174, 175 alin. 1 lit. i Cod Penal, fapta constând în aceea că, în noaptea de 13/14.08.2008, în jurul orei 24,00, în fața magazinului L, situat în din municipiul T, i-a aplicat cu un par tip basebal confecționat din lemn, mai multe lovituri în zona capului numitului -G care a necesitat pentru vindecare 30 de zile de îngrijiri medicale, cu mențiunea ca viața victimei a fost pusă în primejdie.
Prin încheierea penală nr. 106/CC din data de 16.08.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a fost admisă propunerea de arestare preventivă a inculpatului formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și s-a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 16.08.2008 până la data de 13.09.2008, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 62/26.07.2008.
La luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, judecătorul a avut în vedere ca probele administrate în cursul urmăririi penale evidențiază ca existau suficiente indicii care determina presupunerea rezonabila ca inculpatul se face vinovat de comiterea faptei pentru care este cercetat, probe care au fost analizate de judecător, respectiv că inculpatul recunoaște săvârșire faptei.
De asemenea, judecătorul a avut în vederea ca sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit f cod pr penala, atât în ce privește cuantumul pedepsei pentru fapta ce face obiectul cercetării, cât și în ce privește pericolul concret pentru ordinea publica ce l-ar reprezenta lăsarea in libertate a inculpatului.
S-a reținut că prin încheierea penală nr. 127/CC/12.09.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe perioada 13.09.2008-12.10.2008.
Potrivit dispozițiilor art. 155 Cpp, în cursul urmăririi penale arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în caz de necesitate și motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice o asemenea privare de libertate.
Raportându-se la materialul de urmărire penală, Tribunalul Timișa apreciat că în continuare subzistă temeiurile pentru care a fost luată măsura arestării preventive față de inculpatul, măsură preventivă luată în condiții de legalitate și temeinicie, existând date suficiente din care să rezulte presupunerea rezonabilă că fapta susceptibilă a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de omor, săvârșită de către inculpat, fiind deci îndeplinite condițiile impuse de art. 143 Cpp.
De asemenea, s-a considerat că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune care este pedepsită de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestuia reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, tribunalul a observat că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol social concret, ținându-se seama de starea de nesiguranță creată celor care au luat la cunoștință despre comiterea faptei, care este o infracțiune de violență și raportat la împrejurarea că această faptă s-a comis intr-o comunitate mică și chiar neîncrederea în eficiența actului de justiție în rândul opiniei publice, în condițiile în care nu există nici o certitudine că în situația în care va fi lăsat în libertate, numitul va renunța la adoptarea unui comportament cu un vădit caracter antisocial.
În plus, s-a considerat că această măsură preventivă apare ca fiind judicios aleasă în raport cu ansamblul criteriilor enumerate în art. 136 alin. 1 și 8 Cod procedură penală, avându-se în vedere natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, gravitatea acestei infracțiuni, modalitatea de săvârșirea a faptei, tribunalul apreciind că temeiurile care au justificat luarea acestei măsuri privative de libertate subzistă și impun în continuare cercetarea inculpatului în stare de arest preventiv, pentru aflarea adevărului în cauză, pentru o bună desfășurare a procesului penal.
De asemenea, s-a reținut că regretul inculpatului, conduita sinceră inculpatului pe parcursul urmăririi penale și lipsa antecedentelor penale poate fi considerată o circumstanță în favoarea inculpatului în situația în care va fi declarat vinovat și va trebui să i se aplice o sancțiune penală, dar s-a considerat că aceasta nu înseamnă că pericolul concret pentru ordinea publică a dispărut, întrucât societatea se simte amenințată și trebuie să reacționeze pentru a suprima asemenea activități, infracțiunea fiind deosebit de gravă.
Tribunalul a constatat că apărarea inculpatului legat de lipsa unei legături de cauzalitate între fapta sa și decesul victimei se constituie într-o apărarea de fond și nu înlătura considerentele avute în vedere de instanță la luarea măsurii preventive chiar în condițiile în care el însuși recunoscut aplicarea loviturii.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere că actele de urmărire penală învederate în propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive sunt necesare pentru finalizarea urmăririi penale, Tribunalul Timișa admis propunerea, dispunând prelungirea arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 12.10.2008 până la data de 10.11.2008.
Împotriva încheierii penale nr.144 din 6 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Timișa declarat recurs inculpatul, în termen legal, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr- din 15.10.2008.
Recursul nu a fost motivat în scris, ci doar oral conform mențiunilor din practicaua hotărârii de față.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că recursul declarat de inculpat este neintemeiat.
In mod judicios prima instanță a luat măsura prelungirii arestării preventive fata de inculpat, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 3002.C.P.P. si 160 C.P.P. precum și art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Din probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual se constată că temeiurile faptice ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul continuă să subziste, acestea nefiind înlăturate de actele depuse la dosar și declarațiile martorilor. Sub acest aspect, instanța de recurs reține și că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpatului, iar față de probatoriul administrat până în acest moment nu există date care să conducă la concluzia că măsura arestării preventive dispusă față de inculpat ar fi fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia. Totodată, împotriva inculpatului continuă să-și găsească incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din Codul d e procedură penală (acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor în actul de sesizare a instanței, natura infracțiunii).
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpatului, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin prisma dispozițiilor art. 6 și 5 paragraf 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale termenul rezonabil de soluționare a unei cauze trebuie apreciat nu doar prin prisma perioadei petrecute de inculpat în arest preventiv și prin prisma principiului conform căruia, până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu caracter definitiv, o persoană este prezumată nevinovată, dar și prin prisma criteriilor cum sunt natura cauzei deduse judecății, complexitatea acesteia, numărul părților implicate în cauză, natura probelor ce se impun a fi administrate Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpatului de a fi pus în stare de libertate.
Astfel, în temeiul art. 38515pct.1 lit. b C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 144/CC/06.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2.p Cod Penal, va obliga inculpatul recurent la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 38515pct.1 lit. b C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 144/CC/06.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2.p Cod Penal, obligă inculpatul recurent la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 16.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Prima instanță -
Red.. -17.10.2008
Tehnored. - 22.10.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan, Anca Nacu, Ion Dincă
