Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati

DOSAR NR-

ROMANIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ din 12 MAI 2008

PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă judecător

JUDECĂTORI: Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

-

GREFIER - I - grefier șef secție penală

MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de

PROCUROR - codiță

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

La ordine fiind judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILAîmpotriva Încheierii de ședință din 7.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Brăila, privind peinculpatul, domiciliat în B,-, -.A,.88, prin care s-a respins propunerea de arestare preventivă.

La apelul nominal a răspuns avocat, avocat desemnat din oficiu în baza delegației nr.2415/12.05.2008 emisă de Baroul Galați, pentru inculpatul recurent lipsă.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei arătându-se că procedura de citare cu inculpatul a fost îndeplinită prin afișare la Consiliul Local B și la Consiliul Local al comunei Al. jud.V, după care;

Curtea pune în discuție corecta îndeplinire a procedurii de citare cu inculpatul-recurent.

Apărătorul inculpatului și procurorul consideră procedura corect îndeplinită cu inculpatul-recurent și nu au cereri prealabile de formulat.

Curtea, având în vedere că din actele dosarului rezultă că inculpatul-recurent este plecat din țară, fără a i se cunoaște adresa, apreciază procedura corect îndeplinită, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Procurorulsusține motivele scrise de recurs întocmite de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA arătând că soluția pronunțată de TRIBUNALUL BRĂILA este nelegală. În fapt s-a reținut în sarcina inculpatului că, în perioada 6.02.2004 - 31.03.2004, împreună cu învinuita, în calitate de reprezentanți ai SC LM SRL P, au achiziționat de la diferite societăți mărfuri în valoare de 466.121.000 lei, pentru care au emis mai multe file CEC fără acoperire în cont.

TRIBUNALUL BRĂILAa considerat că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.148 lit.d Cod procedură penală, în sensul că inculpatul nu ar săvârși cu intenție o nouă infracțiune.

Activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat în perioada 6.02.2004 - 31.03.2004, iar prin Sentința penală nr.2296/20.10.2006 a Judecătoriei Brașov, acesta a fost condamnat definitiv pentru o faptă comisă în luna martie 2004, deci inculpatul și-a continuat activitatea infracțională cu intenție până la 31.03.2004. În aceste condiții sunt întrunite cerințele prev.de art.148 lit.d Cod procedură penală.

De asemenea, inculpatul s-a sustras urmăririi penale, deși instanța a considerat că nu există dovezi de sustragere. Inculpatul nu a putut fi găsit pentru a se lua măsura reținerii. Acesta a părăsit teritoriul țării profitând din valorificarea bunurilor achiziționate. Sunt astfel îndeplinite cerințele prev.de art.148 lit.a Cod procedură penală.

Instanța de fond a mai considerat că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală. Pericolul social concret al faptei rezultă din modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, persoana inculpatului care a mai fost condamnat definitiv pentru fapte asemănătoare.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare să se dispună arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 zile.

Apărătorul inculpatului, avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că instanța de fond a justificat soluția pronunțată cu respectarea principiului că arestarea este o stare de excepție și nu o regulă. Solicită acordarea onorariului pentru asistența judiciară din oficiu.

După închiderea dezbaterilor și deliberare.

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 7.05.2008, dată de TRIBUNALUL BRĂILA în dosarul nr-, s-a dispus respingerea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA privind arestarea preventivă a inculpatului.

Totodată, s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brăilaa sumei de 40 lei cu titlul de onorariu avocat din oficiu.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin Ordonanța din 11.04.2008 dată în dosarul nr.811/P/2007, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILAa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art 215 al. 1, 3, 4 și 5 cu aplic. art.41 al.2 și art.290 cu aplic. art.41 al.2 ambele cu aplic. art.33 lit. a, constând în aceea că în perioada 6.02.2004 - 31.03.2004 în calitate de reprezentant al SC LM SRL P și împreună cu învinuita au achiziționat marfă de la diferite societăți din B, B și B, pentru care au emis file CEC fără acoperire și creând astfel un prejudiciu patrimonial în valoare de 718.760.000 lei pentru SC SRL Jirlău, de 1.184.200.000 lei pentru SC SRL B și în valoare de 2.758.250.000 lei pentru SC SRL.

În fapt inculpatul în perioada lunilor februarie, martie 2004 săvârșit 3 infracțiuni de înșelăciune și fals, constând în aceea că în calitate de reprezentant al SC LM Baa chiziționat de la o societate comercială din jud. B și alte două societăți din B și B, mărfuri în valoare totală de 4.661.210.000 lei, pentru care a emis mai multe file CEC în favoarea SC SRL Jirlău, jud. B, SC SRL B și SC SRL, jud. B, cunoscând că nu există la tras disponibilul necesar acoperirii și ulterior refuzate la plată de BCR și Bank pentru lipsă disponibil în cont, modalitate care a dus în eroare posesorii filelor CEC, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste, cauzând prin aceasta un prejudiciu patrimonial în valoare de 718.760.000 lei pentru SC SRL Jirlău, de 1.184.200.000 lei pentru SC SRL B și în valoare de 2.758.250.000 lei pentru SC SRL, de la care a luat azotat de amoniu, pe care ulterior l-a vândut la diverse firme.

Ca temei al propunerii arestării preventive, s-a invocat incidența prevederilor art.148 alin.1 lit.a, d și f pr.pen.

Analizând în ce măsură sunt îndeplinite aceste temeiuri, instanța a reținut următoarele:

Art. 148 alin.1 lit.a pr.pen. prevede situația când inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată, ori există date că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei.

În speța de față nu există nici o dovadă care să demonstreze că inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărire sau judecată, în condițiile în care acestuia nu i s-a adus la cunoștință învinuirea și nu a fost audiat în cauză.

Este adevărat că acesta a fost citat cu mandat de aducere, însă procesele-verbale întocmite demonstrează doar faptul că acesta nu a mai fost văzut la domiciliul și reședința cunoscută. Mai mult, din sentința penală nr. 2296/2006 a Judecătoriei Brașov, depusă la dosarul de urmărire penală (fila nr. 20), rezultă că există date în sensul că inculpatul a părăsit teritoriul României la data de 14.03.2004, adică anterior începerii urmăririi penale în prezenta cauză.

Referitor la temeiul cuprins în prevederile art. 148 alin.1 lit.d pr.pen. respectiv - inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, instanța reține că atât faptele din prezenta cauză, cât și cele ce au făcut obiectul sentinței penale nr. 2296/2006 a Judecătoriei Brașov sunt comise în perioada februarie -martie 2004.

Nu se poate reține astfel incidența prevederilor art.148 alin.1 lit.d pr.pen. nefiind vorba de fapte noi care să fi fost săvârșite după începerea urmăririi penale.

Fiind vorba de fapte comise anterior rămânerii definitive a sentinței penale sus menționate ar putea eventual atrage regulile concursului de infracțiuni.

În ceea ce privește incidența prevederilor art.148 lit.f pr.pen. legiuitorul a prevăzut cazul când inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Este adevărat că inculpatul este cercetat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.215 al. 1, 3, 4 și 5 cu aplic. art.41 al.2 și art.290 cu aplic. art.41 al.2 ambele cu aplic. art.33 lit. a pentru care legea prevede pedeapsa de la 10 la 20 de ani, însă prin folosirea conjuncției "și", legiuitorul a înțeles să impună îndeplinirea cumulativă și nu alternativă a celor două condiții prevăzute în art. 148 alin. lit.f pr.pen.

Or, în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică la care se referă acest text, instanța a reținut că acesta nu se identifică cu pericolul social al faptei pentru care inculpatul este cercetat.

Pericolul pentru ordinea publică trebuie constatat în concret și dovedit prin probe, neputând fi prezumat pornind doar de la gravitatea abstractă a faptei, privarea de libertate neputând fi folosită ca o anticipare a pedepsei cu închisoarea.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța a respins propunerea parchetului, apreciindu-se că nu sunt întrunite temeiurile prevăzute în art. 148 lit.a, d și f pr.pen.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BRĂILA criticând-o pentru nelegalitate, invocând motivele arătate pe larg în practicaua încheierii.

Recursul nu este fondat urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta:

1. Potrivit dispozițiilor art.148 alin.1 lit.a Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art.143 și dacă inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori există date că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală.

În art.5 paragraful 1 lit.c din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se prevede că privarea de libertate este justificată când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica pe făptuitor să fugă după săvârșirea infracțiunii.

În interpretarea Curții de la Strasbourg (cauza Yagči și Sargin vs. Turcia - hotărârea din 8.06.1995) pericolul de fugă nu trebuie prezumat, ci trebuie să existe motive plauzibile, înțelese ca fapte sincere și autentice, de natură a convinge un observator independent de posibilitatea ca făptuitorul să fugă.

În cauza de față, simpla constatare făcută de organul de urmărire penală (conform proceselor verbale de căutare - filele 110 - 145 dosar urmărire penală vol. I) cu privire la lipsa inculpatului de la domiciliu nu îndreptățește organul judiciar să tragă concluzia fugii sau ascunderii,la peste 4 ani de la săvârșirea faptelor, cunoscându-se încă din 3-.10.2005(filele 137- 143 dosar urmărire penală - vol. I) că acesta părăsise țara de la data de 14.03.2004, deci anterior datei de 31.03.2004 când acuzarea susține că s-ar fi încheiat activitatea infracțională a inculpatului.

Mai mult, pentru a se reține cazul prevăzut de art.148 alin.1lit.a cpp era necesar ca anterior "fugii sau ascunderii", inculpatul să fi cunoscut faptul că împotriva lui este în curs un proces penal și să fi fost avertizat potrivit art.237 alin.3 Cod procedură penală că este obligat să se prezinte la toate chemările ce i se vor face în cursul procesului penal și că are îndatorirea să comunice orice schimbare de adresă.

Or, rezoluția de începere a urmăririi penale a fost confirmată de procuror la data de 9.09.2004 (fila 3 dosar urmărire penală vol.I) cercetările penale declanșându-se din luna aprilie 2004, astfel că lipsa de la adresele cunoscute nu poarte fi interpretată ca o sustragere întrucât dreptul inculpatului la liberă circulație înscris în art.25 din Constituție nu avea restricție legală la momentul ieșirii din țară (14.03.2004).

Se constată așadar că în mod corect prima instanță a apreciat că nu se poate reține ca temei al arestării preventive cazul prevăzut de art.148 alin.1 it.a Cod procedură penală.

2. În cazul prevăzut de art.148 alin.1 lit.d Cod procedură penală "învinuitul sau inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune", se are în vedere situația în care, după începerea procesului penal pentru o infracțiune, inculpatul săvârșește o nouă infracțiune.

În speța de față, împrejurarea că inculpatul a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru o faptă care ar putea atrage aplicarea dispozițiilor art.36 Cod penal ori ale art.335 Cod procedură penală raportat la art.334 Cod procedură penală (sentința penală nr.2296/20.10.2006 a Judecătoriei Brașov definitivă prin decizia penală nr.113/21.05.2007 a Tribunalului Brașov ), nu se încadrează în cazul analizat, având în vedere că temeiul prevăzut de art.148 alin.1 lit.d Cod procedură penală presupune săvârșirea unei noi infracțiuni în timpul desfășurării unui proces penal, fapt care nu s-a constatat în cauza de față.

Așa fiind, în mod corect, prima instanță nu a reținut ca temei al arestării cazul prevăzut de art.148 alin.1lit.d Cod procedură penală.

3. Este neîndoielnic că temeiul obiectiv prevăzut de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală (pedeapsa prevăzută delege pentru fapta de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art.215 alin.1, 3,4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal este mai mare de 4 ani, fiind cuprinsă între 10 și 20 ani închisoare) subzistă.

Însă, temeiul subiectiv prevăzut de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală (există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică) nu subzistă.

Este de principiu că în cursul desfășurării procesului penal învinuitul sau inculpatul trebuie să se afle în stare de libertate și numai în cazuri deosebite - ca de exemplu atunci când fapta sau persoana făptuitorului prezintă un pericol grav - în stare de deținere.

Teoretic, infracțiunea pentru care inculpatul a fost cercetat în perioada aprilie 2004 - septembrie 2005 (conform actelor și lucrărilor din dosarul de urmărire penală nr.2003/P/2004 conexat la dosarul nr.953/P/2004) este o faptă gravă, astfel că una dintre condițiile impuse de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, astfel cum s-a arătat mai sus, este îndeplinită, paguba reținută de acuzare fiind în cuantum de 4.661.210.000 lei vechi.

Dar, pentru ca măsura arestării preventive să poată fi luată și eventual menținută trebuie ca în mod cumulativ să fie îndeplinită și cealaltă condiție cerută de lege și anume cea subiectivă.

Prin definiție pericolul concret pentru ordinea publică este înțeles ca o "reacție colectivă față de infracțiunea săvârșită care, prin rezonanța ei, afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare, de dezaprobare, de temere și insecuritate socială, stimulează temerea că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social și poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare".

Cum acuzarea nu a dovedit cu probe pericolul concret pe care îl prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului la mai bine de 4 ani de la săvârșirea faptelor și la peste 2 ani de la finalizarea cercetărilor, în mod corect prima instanță a apreciat că nu poate reține ca temei al arestării preventive cazul prevăzut de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, nefiind întrunite cumulativ cerințele acestui text de lege.

Pentru toate aceste considerente constatând că recursul de față nu este fondat, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, raportat la art.1403Cod procedură penală, acesta va fi respins ca atare.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BRĂILAîmpotriva Încheierii de ședință din 7.05.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Brăila, privind peinculpatul, fiul lui și, născut la 11.04.1960 în com.Al. sat, jud.V, domiciliat în B,-, -.A,.88, CNP -.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei, se va către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 12 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița

Grefier,

I

Red. - 15.05.2008

Tehnored. - - 16.05.2008

2 ex

Fond:

Președinte:Constantin Cârcotă
Judecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2008. Curtea de Apel Galati