Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIERE

Ședința publică din data de 17 Iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu JUDECĂTOR

JUDECĂTOR 2: Maria Tacea

JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru

Grefier - - -

Ministerul Publica fost reprezentat prin PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați -

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor penale formulate de: recurentul-inculpat - - "", recurentul-inculpat -, recurent, recurentul-inculpat - - "", recurentul-inculpat - "" și "", recurentul-inculpat - "", recurentul-inculpat - - "", recurentul-inculpat - "", în prezent deținuți în Arestul J G, împotriva încheierii de ședință din 05.06.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:

- recurentul-inculpat -, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 11.06.2009 emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură "", depusă la fila 31 dosar;

- recurentul-inculpat -, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza aceleiași împuterniciri;

- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat avocat, apărător ales în baza aceleiași împuterniciri și de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.714/16.06.2009 emisă de Baroul Constanța - Cabinet de avocat " ", depusă la fila 47 dosar;

- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat -, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.65/03.06.2009, emisă de Baroul Galați -Societate civilă profesională de avocați " &Asociații", depusă la fila 29 dosar;

- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat a, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 185 bis din 12.06.2009, emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură " a -", depusă la fila 27 dosar;

- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 11.06.2009 emisă de Baroul Galați -Cabinet individual de avocatură "", depusă la fila 23 dosar;

- recurentul-inculpat -, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale 559/11.06.2009 emisă de Baroul Galați -Cabinet de avocat "", depusă la fila 21 dosar;

- recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale emise de Baroul Galați -Cabinet de avocat "", depusă la fila 28 dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându-se că este al doilea termen de judecată acordat pentru lipsa de apărare a recurenților-inculpați, și, după care;

Întrebați fiind, recurenții-inculpați, și, și, personal, având cuvântul pe rând, arată că nu doresc să dea declarații suplimentare în fața instanței de recurs și își mențin pozițiile procesuale avute în cursul urmăririi penale și la instanța de fond.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, conform dispozițiilor art.385¹³Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia. Totodată, având în vedere natura și complexitatea cauzei, limitează cuvântul fiecărei părți la câte 10 minute și la 20 minute pentru Reprezentantul Ministerului Public.

Avocat, având cuvântul pentru recurenții-inculpați, și, precizează că Tribunalul Galația admis in corpore propunerea formulată de T - Serviciul Teritorial Galați privind arestarea preventivă a inculpaților-recurenți.

Inițial, s-a dispus arestarea preventivă cu privire la săvârșirea mai multor infracțiuni informatice, care au fost săvârșite prin organizarea lor intr-un grup organizat.

Arată că a solicitat Tribunalului respingerea propunerii de arestare invocând aspecte pe care înțelege să le reitereze și în fața instanței de recurs, considerând că argumentele cuprinse în motivarea Tribunalului Galați nu se justifică a fi reținute.

Susține că, față de actele dosarului și având în vedere persoana celor trei inculpați, arestarea preventivă nu este cea mai adecvată măsură preventivă care ar putea fi luată în cauză pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal întrucât cei trei inculpați sunt cercetați pentru săvârșirea de infracțiuni informatice.

Toți trei inculpați au ca infracțiuni comune ce se presupune a fi fost comise:

- art.7 din Legea 39/2003, organizarea sau aderarea la un grup infracțional organizat în vederea săvârșirii de infracțiuni;

- art.42 alin.1,2 și 3 - forma gravă a acestei infracțiuni din Legea 61/2003, respectiv accesul fără drept la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice, acces făcut prin încălcarea măsurilor de securitate;

- art.49 alin.1 din Legea nr.161/2003, infracțiune ce se presupune că a cauzat un prejudiciu patrimonial prin introducerea, modificarea unei baze de date informatice și s-a obținut un beneficiu material.

Motivele de recurs vizează faptul că instanța de fond nu a făcut nicio referire cu privire la apărările inculpaților.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 7 din Legea 39/2003, organizarea sau aderarea la un grup infracțional organizat în vederea săvârșirii de infracțiuni, arată că acesta presupune existența a trei sau mai multe persoane care se cunosc și care acționează în mod coordonat.

Însă, din conținutul dosarului rezultă că, într-adevăr, ii cunoștea pe inculpații și, că inculpații și se cunoșteau intre ei, fiind concitadini din orașul, dar nu s-a făcut dovada că intre cei trei inculpați ar fi existat o structură, o coordonare și o impărțire a rolurilor pentru a se putea întruni elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

La momentul depistării în flagrant și reținerii, la domiciliul inculpatului a fost găsit și inculpatul.

Pentru a exista un grup infracțional organizat ar fi trebuit ca, alături de ei să fi fost găsit și inculpatul sau că ar fi trebuit să fi fost stabilite anumite legături care să facă dovada unei activități infracționale comune.

Faptul că și sunt din și că pe il cunosc toți membrii grupului infracțional precum și mai multe persoane din oraș, fiind o persoană cunoscută, singura cunoaștere, simpla deținere de informații în legătură cu o persoană nu are automat semnificația constituirii unui grup organizat.

Nici Parchetul și nici instanța nu au descris, chiar și pe scurt, care era structura acestui grup organizat.

Dacă era persoana cea mai cunoscută, se observă din declarații că acesta, la rândul său, cunoștea separat pe fiecare dintre ei dar că toți la rândul lor aveau cunoștință unii despre ceilalți.

Acest grup, în măsura în care există, mai degrabă a fost creat de Parchet prin propunerea de arestare comună a tuturor, fără să se facă dovada unei ierarhii sau a împărțirii rolurilor.

În legătură cu celelalte infracțiuni reținute în sarcina inculpaților, precizează că art.42 alin.3 Legea 61/2003, susține că nici Parchetul și nici instanța nu au arătat care au fost măsurile de securitate pe care le-ar fi încălcat inculpații atunci când au accesat un sistem informatic.

Cele două metode descrise de instanță au presupus, în general, inducerea în eroare a titularilor de cont, determinându-i pe aceștia să răspundă astfel că, pe durata dialogului informatic cu inculpații să permită aflarea datelor de identificare ale conturilor bancare, care erau ulterior transmise unor altor persoane care inscripționau, clonau cardurile și retrăgeau banii.

Nu se precizează care sunt măsurile de securitate care au fost încălcate.

Având în vedere că toți inculpații aveau cunoștințe minime de IT, nu rezultă și instanța nu a făcut dovada că inculpații ar fi încălcat măsuri de securitate care ar fi trebuit să fie avute în vedere sau instituite de către bancă, depozitarul sumelor de bani pe care inculpații să le fi încălcat.

S-a reținut varianta gravă a acestei infracțiuni deoarece aceasta este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 12 ani și determină instanța să aprecieze că s-ar justifica mai mult arestarea preventivă.

Avocat arată că infracțiunea prevăzută de art.49 alin.1 din Legea nr.161/2003 presupune ca scop al săvârșirii ei obținerea unui beneficiu material.

Este evident că în măsura în care faptele s-ar fi săvârșit, așa cum le reține instanța, ele au avut acest scop.

Nu se poate considera că tot demersul oricărei persoane ar fi unul pur de plăcere.

Dar nu s-a făcut dovada faptului că inculpații ar fi obținut beneficii materiale și cuantumul acestora. Instanța de fond a motivat arestarea preventivă "împrejurarea că în cauză nu au fost identificate persoanele vătămate și nici nu s-a stabilit cuantumul prejudiciului este lipsită de relevantă având în vedere că urmărirea penală se află în faza de început, nefiind administrate toate probele."

Astfel, deși este vorba despre infracțiuni de prejudiciu, deși se motivează că este un număr mare de persoane prejudiciate și o valoare însemnată a foloaselor obținute, pe de altă parte instanța arată că nu s-a făcut această dovadă, este justificată pentru că urmărirea penală este abia la început.

Precizează că urmărirea penală a început în luna februarie a anului 2009 iar inculpații au fost arestați în luna iunie.

După patru luni de la începerea urmăririi penale organele de urmărire penală au strâns probe în vederea justificării propunerii de arestare preventivă, astfel încât nu se poate vorbi, după patru luni despre faptul că urmărirea penală este abia la început, nefiind o justificare a faptului că nici în prezent nu s-a dovedit care sunt persoanele vătămate și care este cuantumul prejudiciilor. În consecință, în prezent, inculpații nu se pot apăra în fața acuzației de prejudiciu.

Este comună celor trei inculpați infracțiunea prevăzută de art.27 alin.3 din Legea 365 privind comerțul electronic. Această faptă presupune sancționarea unei persoane pentru transmiterea neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare în vederea efectuării operațiunilor prevăzute de art.1 pct.10, respectiv retragerea de sume în numerar. Sunt arestați cei trei inculpați și pentru această infracțiune, considerându-se că ei cad sub imperiul acestui text de lege.

Avocat susține că, dacă este adevărat faptul că inculpații au intrat în posesia unor date de identificare a unor conturi, nu li se putea interzice de lege transmiterea acestor date pentru că ei nu intraseră în posesia lor în mod legal. Inculpații nu erau deținătorii în mod legal ai acestor date de identificare, în special, numerele de cont și nu aveau obligația legală și de serviciu să nu le comunice altor persoane.

Întrucât inculpații au intrat în mod fraudulos în posesia acestor date, în mod evident nu li se poate interzice pe cale penală transmiterea lor altor persoane.

Învederează că nu s-a motivat punctual argumentele inculpaților împotriva luării măsurii arestării preventive.

S-au ales cât mai multe infracțiuni în forma cea mai gravă, pentru ca pedeapsa să poată ajunge la maximul de la 3 la 12 ani pentru a se justifica luarea măsurii arestării preventive.

În plus, inculpatul a fost arestat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.24 și art. 25 din Legea 365/2002.

Parchetul și instanța pornesc de la situația premisă că acele carduri găsite asupra inculpatului sunt falsificate și, pe cale de consecință, el răspunde pentru această infracțiune.

Susține că nu s-a făcut dovada că instrumentele de plată sunt falsificate de inculpat, că ele conțin date obținute în mod nereal și că procesul de falsificare a fost unul fraudulos.

Inculpatul a arătat că acele carduri sunt ale lui, personale și a indicat unitățile bancare de la care provin. Parchetul nu a făcut nicio verificare a acestei apărări iar instanța a trecut peste ea.

Astfel, orice card găsit asupra unei persoane se presupune că este obținut în mod ilicit.

Nu se justifică reținerea în sarcina inculpatului nici a infracțiunii prev. de art.25 din Legea nr.365/2002, avocat precizează că nu s-a arătat care sunt acele echipamente folosite pentru falsificarea instrumentelor de plată, nu s-a găsit instrumentul de plată, nici, nici cititor, nici inscriptor de carduri.

În motivarea arestării preventive, instanța invocă gravitatea ridicată a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, dată de maximul pedepselor prevăzute de legiuitor. Acest maxim, în varianta exagerată, agravată a infracțiunilor este abia până la 12 ani.

De regulă, sistemul punitiv românesc are limite largi de pedeapsă, între minim și maxim iar, de regulă, acest maxim depășește pragul de 12 ani.

Infracțiunile pentru care inculpații riscă să fie condamnați sunt pedepsite cu sancțiuni mai mici decât cele aplicate infracțiunii de furt calificat, putându-se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Învederează că nu se poate vorbi în mod concret despre gravitatea ridicată a acestor infracțiuni care nu sunt contra vieții, contra sănătății, contra vieții sexuale sau securității și ordinii publice, ci infracțiuni care se săvârșesc prin sistem informatic.

În ceea ce privește motivarea instanței referitoare la caracterul organizat și repetat al faptelor, la numărul mare de persoane prejudiciate și valoarea însemnată a foloaselor obținute de inculpați, avocat arată că nu s-a făcut dovada cuantumului foloaselor și a identificării persoanelor vătămate.

Consideră că "prejudiciul de imagine pentru țară", invocat în motivarea instanței de fond, nu poate justifica arestarea preventivă a inculpaților. Inculpații nu au acționat în calitate de agenți guvernamentali, de funcționari publici sau ca persoane care sunt desemnate să reprezinte România în plan internațional.

Activitatea inculpaților este una ocultă, ascunsă, necunoscută, nu este una de cerșetorie, de vagabondaj, de prostituție, care să atragă stigmatul unei activități dăunătoare imaginii țării.

Instanța de fond, datorită lipsei de argumente, s-a străduit să justifice arestarea preventivă.

Totodată, învederează că din băncile din România nu s-a retras nicio sumă de bani pentru a se crea sentimentul de insecuritate, care nu poate fi astfel invocat în cauză. Sunt menționate: Irlanda, SUA, Spania, Portugalia, la modul generic, fără a se face referiri exprese în legătură cu persoane și cu sume de bani.

Arată că, în realitate, acest gen de fapte sunt puține la număr, sunt infracțiuni ireversibile, prejudiciile sunt acoperite aproape instantaneu de către societățile de asigurare iar posesorii de carduri care au fost despăgubiți sunt persoane cu o stare materială foarte bună.

Pentru aceste motive, consideră că în speță este mult mai adecvată situației inculpaților și momentului în care se desfășoară procesul înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea față de inculpații, care domiciliază în G, și, care domiciliază în - cu excepția prezentării la proces până la sfârșitul cercetărilor.

Consideră că în acest fel, coroborat cu indisponibilizarea calculatoarelor și a celorlalte date de stocare a informațiilor găsite asupra lor cu necesitatea efectuării unor percheziții informatice cu faptul că s-au dispus măsuri asiguratorii care sunt de natură să acopere prejudiciul, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea este mai echitabilă și în concordanță cu faptele și cu persoanele celor trei inculpați.

Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat,solicită admiterea recursului formulat de acesta, așa cum a fost motivat de avocat, la ale cărui concluzii achiesează.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, raportat la art.2 din această lege, solicită să se observe că un grup infracțional presupune o grupare constituită și anume organizată. În cauză, nu există nicio dovadă că inculpatul a constituit un grup organiza, că ar fi făcut parte sau că ar fi coordonat sau aderat în vreun fel la acest grup infracțional.

Solicită a se observa că, în realitate, în declarația dată de, care se coroborează cu declarațiile inculpaților și, acesta arată că se cunoaște cu, fiind vecin de cartier, crescând și copilărind împreună, iar pe inculpatul l-a cunoscut de la.

De asemenea, nu există nicio dovadă că inculpatul ar fi cunoscut activitatea infracțională a inculpatului sau că ar fi colaborat ori susținut pe în această activitate.

Solicită să fie avută în vedere împrejurarea că legea procesual penală impune pentru luarea măsurii arestării preventive ca pericolul pentru ordinea publică care ar justifica această măsură să fie concret și să rezulte fără echivoc din probele certe aflate la dosarul cauzei.

Instanța de fond a reținut pericolul public în mod generic, pentru toți inculpații, fără să stabilească, să individualizeze pentru fiecare dintre aceștia, deși modalitatea în care a acționat fiecare este diferită, rolul lor este diferit.

Atât timp cât tot materialul probator privindu-l pe inculpatul a fost ridicat cu ocazia percheziției și nu există niciun indiciu că există alte probe ce urmează a fi identificate sau în curs de identificare, pe care acesta ar putea să le distrugă, zădărnicind în vreun fel aflarea adevărului, inculpatul nu prezintă pericol public.

Pe de altă parte, nu există niciun indiciu concret că în momentul în care inculpatul a fost ridicat pregătea o nouă faptă infracțională de natura celei săvârșite până acum.

Inculpatul nu s-a sustras, nu a fugit și nici nu a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, recunoscând în fața instanței doar ceea ce a făcut.

Solicită a se observa că, condițiile cumulative prevăzute de art.148 Cod procedură penală nu sunt îndeplinite în cauză și că măsura arestării preventive nu se impune, urmând a se dispune admiterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru inculpatul -, critică hotărârea recurată învederând că Tribunalul Galați nu a ținut cont de scopul și criteriile pentru care se dispune măsura arestării preventive. Potrivit art.136 alin.8 Cod procedură penală, instanța trebuia să țină cont de criterii, printre care enumără: antecedentele penale și vârsta inculpatului.

La 148 din volumul 11 de urmărire penală se află cazierul inculpatului, din care rezultă că acesta nu are antecedente penale.

În ceea ce privește scopul luării măsurii arestării preventive, precizează că inculpatul a colaborat cu organele T, a dat declarații chiar și în lipsa apărătorului său, și nu a zădărnicit în niciun fel realizarea actului de justiție.

Susține că pericolul social este foarte scăzut pentru că nu există niciun cetățean român care să fi fost prejudiciat prin extragerea de numerar de pe contul de card ci au fost prejudiciați cetățeni din Punerea în libertate a lui nu ar aduce prejudicii sau o stare de pericol pentru cetățenii români.

În ceea ce privește art.7 din Legea 39/2003, reținându-se în sarcina inculpatului aderarea la u grup infracțional, avocat învederează că din toate declarațiile coroborate alte celor 8 inculpați arestați nu rezultă în niciun fel că s-a constituit un grup infracțional, că există o ierarhie a acestui grup, că au fost sarcini și roluri sau că ar fi existat un lider care să dirijeze și să coordoneze mișcările grupului infracțional. Astfel, consideră că nu se justifică reținerea unei agravante pentru a se lua măsura arestării preventive.

Precizează că intrarea în posesia acelor date informatice nu s-a realizat prin încălcarea măsurilor de securitate pentru că nu a spart baza de date a unei bănci pentru a prelua de acolo informațiile pe care ulterior se presupune că le-ar fi transmis mai departe, ci a clonat pagina unei bănci și persoanele și-au dat benevol datele.

Invocă lipsa unui prejudiciu concret și identificarea persoanelor vătămate.

Simpla identitate de infracțiuni nu duce la constituirea unui grup infracțional pentru a se reține acea agravantă.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, punerea în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită a se lua măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea.

Avocat a, pentru inculpatul-recurent, solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii din 5.06.2009 a Tribunalului Galați, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Motivele de recurs vizează faptul că în motivarea instanței de fond s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor art.143 Cod procedură penală în sensul că există probe și indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă penală iar legea prevede pentru fapta săvârșită de inculpatul o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și că există probe că lăsarea sa în libertate ar afecta și ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Apreciază că instanța de fond a greșit atunci cand a privit fapta inculpatului ca pe o infracțiune și nu prin prisma existenței unei fapte prevăzute de legea penală. Atunci când a făcut comentariul asupra faptei prin prisma existenței unei infracțiuni, în sensul art.17 alin.1 Cod penal, apreciază că s-a încălcat principiul de nevinovăție a inculpatului, instanța de fond creând deja indiciile pentru instanța care va judeca fondul că inculpatul este vinovat pentru infracțiunea reținută în sarcina sa.

Însă, pentru a se dispune arestarea preventivă trebuie să existe indicii și probe că ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și că nu există la acest moment vinovăția, fapta în concret și pericolul social.

Cu privire la condiția privind aceea că lăsare în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică, reiterează concluziile exprimate în fața instanței de fond în sensul că pericolul pe care il prezintă inculpatul pentru ordinea publică ar trebui analizat prin prisma unei societăți care este îndrumată după niște reguli stricte, având în vedere că inculpatul era propus pentru arestare preventivă pentru o asociere la o grupare infracțională.

La dosar nu există probe că inculpatul ar fi aderat la acest grup, există o declarație a coinculpatului, care a indicat faptul că s-au cunoscut și că au săvârșit împreună infracțiunile pentru care au fost arestați insă nu a cunoscut și pe ceilalți doi inculpați și nu ar fi colaborat în sensul unei subordonări în vederea obținerii unor foloase de natura celor indicate.

Apreciază că lăsarea în liberate a inculpatului prin prisma probelor și indiciilor din dosar, nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică având în vedere că este lipsit de antecedente penale, este tânăr, student.

Având în vedere și motivele de recurs expuse în scris pe care le depune l dosar, avocat a solicită admiterea recursului formulat, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate a inculpatului.

Avocat, având cuvântul pentru inculpatul-recurent,critică hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală deoarece în mod greșit instanța de fond a considerat că au existat probe certe din care să rezulte că inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Deși există indicii temeinice că inculpatul a accesat sisteme informatice în urma cărora a descărcat anumite date privind conturi și Pin-uri ale unor carduri pe care, ulterior le-a transmis numiților și.

În ceea ce privește cea de-a doua teză a art.148 lit. f Cod procedură penală, susține că nu s-a făcut dovada că, lăsat în libertate, inculpatul ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.

Dispozițiile art.136 alin.final Cod procedură penală arată în mod expres că la alegerea măsurii preventive instanța urmează să verifice scopul măsurii, vârsta, antecedentele și gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina inculpatului.

Învederează că metoda și mijloacele pe care le-a folosit inculpatul la momentul în care a accesat sistemele informatice și a descărcat datele pe care le-a transmis ulterior altor două persoane, care insă nu sunt arestate, sunt foarte simple: intr-un spațiu virtual, internet-ul, inculpatul a postat și a făcut o pagină asemănătoare unor bănci, în care ulterior a trimis anumite mesaje, la întâmplare, diferitor utilizatori care și-au dat datele.

Susține că aceste mijloace folosite de inculpat nu sunt atât de periculoase incat să justifice privarea de libertate a inculpatului.

Spre deosebire de alți inculpați nu se reține că inculpatul a încasat sume de bani efectiv din folosirea cardurilor clonate, nu se reține că a transferat vreo sumă de bani, nu se reține că ar fi deținut instrumente care să fi fost folosite la clonarea cardurilor.

Practic, inculpatul avea un "rol" forte mic pentru că nu îl cunoștea decât pe inculpatul iar datele descărcate de inculpatul nu au mers niciodată la inculpatul ci la două persoane: și, care erau scoteau practic acele sume de bani și care nu au fost nici măcar reținute și propuse arestării.

Învederează că instanța de fond nu a motivat conform dispozițiilor art.136 alin. final Cod procedură penală. Inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut faptele săvârșite, a participat în mod activ în sensul aflării adevărului și de la momentul punerii sale sub învinuire se reține perioada 2006 - 2007 că ar fi participat în sensul descărcării acestor date.

În ceea ce îl privește pe inculpat-recurent, spre deosebire de alte persoane cercetate în această cauză, în prezent nu s-a făcut dovada că ar fi încasat vreo sumă de bani și nu se poate vorbi de faptul că, posibil, peste o perioadă de timp ar exista persoane care ar fi prejudiciate.

De asemenea, scopul procesului penal, buna desfășurare a urmăririi penale în prezent nu este periclitat sub nicio formă având în vedere că inculpatul a recunoscut participația sa.

Totodată, nefiind găsite la domiciliul inculpatului inscriptoare de carduri - instrumente apte și necesare pentru clonarea acestora, este evident că în comparație cu alte persoane nu se poate vorbi de faptul că inculpatul ar prezenta pericol concret în sensul că, lăsat în libertate ar continua această activitate infracțională.

Aderarea la grupul infracțional organizat presupune că cel puțin teoretic cunosc că este un grup constituit.

Inculpatul cunoștea doar pe inculpatul, fără să cunoască faptul că acest inculpat are alți prieteni, nu este suficient din punct de vedere al acestei fapte.

Pentru aceste considerente, avocat apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală.

Solicită admiterea recursului, casarea încheierii iar în rejudecare să fie respinsă propunerea de arestare și, potrivit disp. art.145¹ref. la art.149 Cod procedură penală să se dispună obligarea inculpatului să nu părăsească localitatea de domiciliu, respectiv localitatea B, decât cu încuviințarea instanței.

Avocat, pentru inculpatul, critică încheierea instanței de fond ca fiind nelegală întrucât a admis o propunere formulată printr-un referat întocmit de procuror cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.149¹alin.1 Cod procedură penală.

Solicită admiterea recursului și în baza art.140³să se dispună revocarea măsurii arestării preventive pentru a înlătura de îndată această gravă nelegalitate.

Potrivit art.149¹alin.1 Cod procedură penală, procurorul, dacă apreciază că sunt îndeplinite condițiile art.143 și vreun din temeiurile prev. de art.148 Cod procedură penală și dacă apreciază necesar să se dispună arestarea preventivă pentru buna desfășurare a procesului penal, numai după audierea inculpatului întocmește referatul cu propunerea de arestare preventivă.

Astfel, nu este admisă întocmirea acestui referat fără audierea inculpatului, cu excepția cazului prev. de art.150, când inculpatul se sustrage.

În cauză, la volumul 11 există o cronologie, astfel: în jurul orei 23 este emisă rezoluția de începere a urmăririi penalein personamîmpotriva inculpatului, la orele 24 este audiat în calitate de învinuit, i se aduce la cunoștință învinuirea, dă declarații complete recunoscând fapta așa cum a fost reținută în sarcina sa; la ora 1 este reținut și la ora 1.15 se întocmește procesul verbal prin care i se aduce la cunoștință că este pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa. Însă, nu mai are loc o audiere.

Audierea inculpatului după punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea, eventual, a deciziei de prezentare în fața judecătorului pentru luarea măsurii arestării preventive are un anumit rost.

Nu se referă strict la declarațiile pe care inculpatul ar putea să le dea cu privire la faptă. Se mai referă și la apărările pe care acesta și le-ar putea face și susținerile pe care le-ar putea face în fața procurorului cu privire la îndeplinirea condițiilor privind luarea măsurii arestării preventive, existând posibilitatea ca inculpatul să convingă procurorul, printr-o declarație, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive.

Practica judiciară și literatura de specialitate prevăd că într-o astfel de situație judecătorul trebuia să respingă propunerea de arestare preventivă, ulterior, procurorul având dreptul de a reitera această propunere după ce respecta procedura prevăzută de lege.

Învederează că în cauză au fost încălcate dispozițiile art.181 și 182 Cod procedură penală, inculpatul, care la momentul respectiv avea calitatea de făptuitor, a fost adus cu mandat de aducere, fără o citare prealabilă.

În acest context, instanța de recurs are posibilitatea să sancționeze acest mod de lucru pentru a împiedica transformarea lui în practică nelegală.

În aceste condiții solicită a se constata că hotărârea instanței de fond este nelegală din acest punct de vedere, să se dispună potrivit art.140³alin.7 Cod procedură penală și retrimiterea cauzei la parchet pentru lămurirea situației.

În subsidiar, cu privire la îndeplinirea temeiurilor prev. 143, 148 lit.f Cod procedură penală, arată că deși nu s-a făcut individualizarea participației fiecărui inculpat, spre deosebire de ceilalți inculpați, perioada reținută în sarcina inculpatului este de februarie - aprilie 2009, foarte scurtă.

Pe de altă parte, în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea doar a două infracțiuni în afara celei prevăzute de art.7 din Legea 39/2003, respectiv art.24 alin.1 și 2 din Legea 365/2002, și art.27 alin.1,3 din Legea 365/2002, cu limită maximă de pedeapsă de 12 ani închisoare.

Totodată, invocă lipsa de corectitudine a procurorilor atunci când au întocmit referatul de propunere de arestare preventivă, constând în aceea că nu au invocat și alin.2 de la art.7, care reduce limitele de pedeapsă prevăzute de alin.1 de la art.7 la maximul special prevăzut de legiuitor pentru infracțiunile în scopul cărora s-au constituit ca grup, respectiv de la 3 la 12 ani închisoare cea mai mare pedeapsă și, în raport de această pedeapsă trebuie apreciat și gradul de pericol social al faptelor reținute în sarcina inculpatului, care reprezintă majoritatea argumentelor în susținerea ideii că odată pus în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Atitudinea sinceră a inculpatului nu a fost apreciată în condițiile în care nu există nicio dovadă cu privire la ce a făcut inculpatul în Irlanda, recunoscând comiterea faptei, fără a se putea aduce vreo dovadă care să se coroboreze cu declarația inculpatului.

Solicită admiterea recursului să se constate că arestarea este nejustificată din punctul de vedere al îndeplinirii temeiurilor prevăzute de lege, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea, potrivit art.140³alin.7 cu referire la art.145 Cod procedură penală, măsură restrictivă de libertate de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal în condițiile impunerii obligațiilor prev. de art.145 alin.1²Cod procedură penală.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, arată că își însușește toate criticile învederate de ceilalți avocați în cauză.

Recurenții-inculpați, care în majoritate stăteau în același cartier și și-au împărtășit pasiunea pentru calculator.

Inculpatul nu lucra pe calculator ci, la rugămintea unui prieten,care i-a spus că nu este în localitate ca să scoată banii, s-a dus, de două ori și a scos banii.

Inculpatul are probleme de sănătate, suferind de epilepsie, conform actului depus la dosar, nu are studii, provine dintr-o familie cu grave probleme de sănătate, mama muncește în străinătate iar tatăl suferă de cardiopatie ischemică, sens în care depune adeverința medicală nr.997/12.06.2009 emisă de Cabinet medical individual " " privind pe numitul.

Considerând că în acest moment gradul de pericol social al inculpatului, în acest așa numit grup infracțional sunt alte persoane cercetate în stare de libertate cărora li se reproșează aceleași fapte, creându-se senzația unui arbitrar și a unei inechități.

Susține că procesul se poate desfășura în bune condiții și cu inculpatul în stare de libertate.

Solicită admiterea recursului și desființarea încheierii recurate și în rejudecare să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Publicapreciază că încheierea de ședință recurată este temeinică și legală. Astfel, din actele dosarului rezultă indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care sunt în prezent cercetați.

Având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor săvârșite, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, față de modalitatea și împrejurările concrete ale comiterii faptelor, respectiv metodele elaborate folosite, caracterul organizat și repetat al activității infracționale, numărul mare de persoane prejudiciate și numărul mare de persoane implicate, apreciază că sunt elemente care relevă existența pericolului concret pentru ordinea publică.

În ceea ce privește lipsa antecedentelor penale sau atitudinea sinceră pe care inculpații au avut-o până în acest moment nu sunt elemente de natură a înlătura în acest moment gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați, urmând a fi avute în vedere la individualizarea pedepsei.

Apreciază că, prin încheierea de ședință, instanța de fond a abordat și a răspuns tuturor aspectelor invocate de apărare cu ocazia soluționării propunerii de arestare.

Inculpaților li s-au respectat, cu ocazia audierii, toate drepturile prevăzute de lege.

În ceea ce privește audierea în calitate de inculpați, reprezentantul Ministerului Public arată că aceștia au refuzat să dea declarații și în calitate de inculpați având în vedere că anterior fuseseră audiați ca făptuitori apoi ca învinuiți și au afirmat că își mențin declarațiile date anterior, fiind dreptul lor, neputând fi obligați.

Prin urmare, a fost respectată dispoziția legală de a se proceda la audierea inculpaților și în calitate de inculpat înainte de a se face propunerea de arestare preventivă.

Cu privire la existența grupului, din probele administrate în cauză rezultă clar că inculpații se cunoșteau intre ei, fiecare avea un rol bine determinat în cadrul grupului, situație cunoscută de toți dintre ei, dar, de altfel, fiind vorba de infracțiuni informatice, nu este absolut necesar să se întâlnească nemijlocit sau să se cunoască n mod direct intre ei pentru că cea mai mare parte a activității infracționale se desfășoară în sistem informatic.

Pentru toate aceste considerente, reprezentantul Ministerului Public solicită să se respingă recursul declarat de inculpați împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Galați, ca nefondat, în conformitate cu dispozițiile art.385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Curtea, potrivit disp.art.385¹³alin.3 Cod procedură penală, acordă recurenților-inculpați ultimul cuvânt.

Recurentul-inculpat, personal, arată că au fost abuzați de la intrarea procurorilor în casă la ora 7 dimineața, iar în mandatul de reținere pe o durată de 24 ore a fost emis abia a doua zi la orele 17.

Susține că au fost ținuți cu forța la sediul T G, fără a li se permite să bea apă, să ajungă la toaletă, iar declarația dată i-a fost "smulsă" de către cel care l-a audiat, fiindu-i încălcate drepturile.

Solicită să fie judecat în stare de libertate având în vedere că a recunoscut fapta, o regretă, nu reprezintă un lider al vreunui grup, care nu există fiind format doar de procuror imaginar, îi cunoaște pe toți inculpații și de pe internet, o parte fiindu-i și vecin. Nu au fost indicate persoanele prejudiciate de el.

Recurentul-inculpat,personal, arată că în momentul în care cei de la.T au intrat în casa lui au fost ținuți 5 ore cu cătușe deși nu exista un mandat de arestare emis pe numele lor sau vreun mandat de aducere, nu avea calitatea de învinuit. Arată că a colaborat cu organele de anchetă, le-a permis acestora să-i percheziționeze mașina, iar în momentul în care a fost dus la sediul poliției a întrebat dacă este legal să fie reținut, spunându-i-se că nu are nevoie de avocat. Este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său și solicită judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul-inculpat, personal, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorii săi și solicită admiterea recursului.

Recurentul-inculpat, personal, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său și solicită judecarea în stare de libertate.

Recurentul-inculpat,personal, este de acord cu concluziile apărătorului său și arată că nu a existat niciun grup infracțional.

Recurentul-inculpat, personal, este de acord cu concluziile apărătorului său si solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Recurentul-inculpat, personal, este de acord cu concluziile apărătorului său.

Recurentul-inculpat, personal, arată că a fost adus la sediul IC.T la ora 9 dimineața. La 9.15 scris o singură pagină în care a arătat că a fost cu în Portugalia unde acesta a făcut baie în oceanul, au părăsit Portugalia în doar 4 ore și a declarat că a primit puține sume bani de la insă apoi a fost rugat să nu scrie că a primit. A scris apoi că nu a primit bani de la ci de la mama sa, sora sa și anumite cunoștințe. Până la orele 6 dimineața, a dormit nefiind întrebat altceva. La ora 3 intrat dl. cu agentul în camera sa și l-a întrebat dacă vrea să facă "un 16 să se ducă și el acasă", fapt ilegal.

Precizează că i s-a reținut aderarea la un grup infracțional organizat din 2007 însă în foile comunicate la Arest i s-a scris că face "phishing" din 2009 cu, contrazicându-se astfel aceste rețineri. comiterea acestor fapte.

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Prin cererile conexe înregistrate pe rolul acestei sub nr-, inculpații, -, au formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 05.06.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-.

Prin încheierea de ședință din 05.06.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - T - Biroul Teritorial Galați și s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 29 zile (05.06.2009 - 03.07.2009) a inculpaților.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Galația avut în vedere că prin rezoluțiile din datele de 27.06.2008 și 3.02.2009 ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galațis -a dispus începerea urmării penale "in rem" în cauză, iar prin rezoluțiile nr. 33/D/P/2008 din datele de 03.04.2009 și 04.04.2009 s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpații:

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, acces informatic ilicit în formă continuată, fraudă informatică în formă continuată, falsificare a instrumentelor de plată electronică în formă continuată, deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică în formă continuată și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art.7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 49 al 1 din Legea nr. 161/2003 (titlulIII) în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 24 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 25 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal și de art. 27 al. 1 și 3 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, constând în aceea că începând cu anul 2006 constituit un grup infracțional organizat împreună cu alte persoane și acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane ori le-a folosit pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora, falsificând cardurile bancare ori deținând și punând astfel de carduri în circulație, deținând echipamente hardware și software în acest scop și introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii titularilor conturilor de card.

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, acces informatic ilicit în formă continuată, fraudă informatică în formă continuată și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art.7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 49 al 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, și de art. 27 al. 3 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod Penal, constând în aceea că începând cu anul 2006 constituit un grup infracțional organizat împreună cu alte persoane și acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora, și introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii titularilor conturilor de card.

- -, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, acces informatic ilicit în formă continuată, fraudă informatică în formă continuată și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art.7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 49 al 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, și de art. 27 al. 3 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod Penal, constând în aceea că începând cu anul 2006 aderat la grupul infracțional organizat condus de și acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora, și introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii titularilor conturilor de card.

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, acces informatic ilicit în formă continuată, fraudă informatică în formă continuată și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată prevăzute de art.7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 49 al 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, și de art. 27 al. 1 și 3 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod Penal, constând în aceea că începând cu anul 2006 aderat la grupul infracțional organizat condus de și acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora, și introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii titularilor conturilor de card.

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, acces informatic ilicit în formă continuată, fraudă informatică în formă continuată și efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art. 7 al 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 49 al 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal și de art. 27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, constând în aceea că începând cu anul 2006 aderat la grupul infracțional organizat condus de și acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane ori le-a folosita pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii acestora.

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, falsificare de instrumente de plată electronică în formă continuată și de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art. 7 al 1 din Legea nr. 39/2003, art. 24 al. 1 și 2 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 27 al. 1 și 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, constând in aceea că începând cu anul 2009 aderat la grupul infracțional organizat condus de și acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a falsificat instrumente de plată electronică - carduri bancare, pe care le-a și deținut și pus apoi în circulație, folosindu-le pentru efectuarea de retrageri de numerar, fără consimțământul titularilor acestora.

-, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, acces informatic ilicit în formă continuată, fraudă informatică în formă continuată, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată și complicitate la efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, prevăzute de art. 7 al 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 49 al 1 din Legea nr. 161/2003 (titlul III) cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 26 Cod penal raportat la art. 27 al. 1 din Legea nr. 365/2002 în referire la art. 41 al. 2 Cod Penal și art. 27 al. 3 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, constând în aceea că începând cu anul 2007 aderat la grupul infracțional organizat condus de și acționând în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a accesat sisteme informatice, prin încălcarea sistemelor de securitate, în scopul obținerii de date informatice - date de identificare a cardurilor bancare, pe care apoi le-a transmis altor persoane și a ajutat alte persoane prin tăinuirea repetată a sumelor de bani obținute prin efectuarea de retrageri de numerar prin intermediul unor carduri bancare clonate, fără consimțământul titularilor acestora, introducând totodată date informatice în scopul prejudicierii acestora.

Prin ordonanțele cu același număr din 04.06.2009 s-a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților, -, și pentru infracțiunile mai sus menționate.

La data de 04.06.2009, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galația înaintat acestei instanțe dosarul cauzei împreună cu referatul cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive fața de inculpați pentru o perioada de 30 de zile.

S-a apreciat de către procuror că în cauză sunt probe si indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor și că aceștia se află în situația prev de art.148 lit. f Cod procedură penală în sensul că au comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, față de gravitatea faptelor și de persistența inculpaților în comportamentul infracțional, de numărul mare de persoane prejudiciate, de valoarea însemnată a foloaselor obținute de inculpați și nu în ultimul rând de caracterul transnațional al activității infracționale desfășurate de inculpați.

Examinând actele si lucrările dosarului îndeplinite până la 05.06.2009, instanța de fond a apreciat că este îndeplinita cerința art. 143 Cod procedură penală. rezultând indicii temeinice de natură a crea presupunerea că inculpații au săvârșit fapte prevăzute de legea penală.

În acest sens sunt:

- procesele verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, ocazie cu care la locuința inculpatului au fost găsite mai multe suporturi magnetice de stocare tip card bancar, iar la domiciliul inculpatului a fost depistat acesta și inculpatul; s-a constatat, de asemenea, că cele două laptop-uri găsite rulau programe de colectare conturi de card, situație confirmată de cei doi inculpați;

- procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, precum și a traficului informațional realizat de aceștia, interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de instanța de judecată care relevă cooperarea acestora în desfășurarea activității infracționale;

- relațiile obținute privind transferurile internaționale de bani efectuate de inculpați;

- declarația martorei, care confirmă că inculpatul a fost plecat în Irlanda iar pe data de 17.03.2009 i-a trimis prin serviciul suma de 1000 euro;

- declarația martorului, care a arătat că are cunoștință despre faptul că inculpatul se ocupă cu clonarea paginilor web ale unor bănci din străinătate, folosind metoda "spam", iar datele bancare obținute le inscripționează pe carduri pe care ulterior le folosește pentru a retrage bani din bancomate din România;

- declarația martorului, care a precizat că a auzit de la alte persoane că inculpatul se ocupă cu falsificarea de carduri și că în urmă cu aproximativ două săptămâni a achiziționat un dispozitiv tip;

- declarația martorului, care a arătat că a luat cunoștință de la numitul, prieten al inculpatului că acesta din urmă este implicat în activități de "phishing", respectiv crearea de pagini de internet false în care introducea diferite link-uri către anumite servere administrate de acesta, unde diferiți străini în special americani introduceau date de identificare ale conturilor bancare sau ale conturilor de card; de la același a A că acesta, împreună cu inculpatul și cu alți băieți cu poreclele "" și "" au întreprins activități de "skimming" pe teritoriul Europei, în special în Germania, constând în aceea că montau diferite dispozitive artizanale la bancomate, menite să obțină trak-ul și PIN-ul aferent al cardurilor bancare aparținând diverșilor cetățeni străini, iar informațiile astfel obținute erau rescrise pe carduri blank;

- declarația martorei I - prietena inculpatului - care a relevat activitatea infracțională a acestuia, activitate în care era implicat și vărul său;

- declarația martorului care a arătat că inculpatul a primit în mai multe rânduri, folosindu-se de numele său, diverse sume de bani prin intermediul serviciului;

- declarația martorului care a arătat că inculpatul i-a solicitat să ridice sume de bani primite prin intermediul serviciului, trimițându-i în acest sens un SMS cu datele necesare;

- declarația martorei audiată sub identitatea protejată de " ", care a arătat că îi cunoaște pe "", "", "", "" și "", și știe că aceștia se ocupă cu clonarea de carduri bancare prin metoda "spam" și phising", ocupându-se de această activitate din anul 2006 și până în prezent, liderul acestui grup fiind care obține conturi bancare, le inscripționează pe carduri tip "blank" și efectuează retrageri frauduloase de numerar din România și străinătate. Martora a declarat că în perioada 2006-2007, a acționat împreună cu, și atât în România cât și în - Spania, însă datorită unor neînțelegeri a plecat în Spania; ulterior "" a continuat să cloneze carduri cu un anume "" ( inculpatul ), fiind ajutat și de "" ( inculpatul, iar din anul 2009 "" a început să facă "phising" cu "", folosind metoda "spam" telefonic. A mai relatat martora că "" ( inculpatul ) a fost plecat în anul 2008 în, împreună cu mai multe persoane, unde a efectuat retrageri frauduloase, iar atunci când conturile bancare nu puteau fi folosite în România sau în Spania, erau trimise în SUA de unde banii erau retrași, iar partea celor din țară era trimisă prin;

- declarațiile făptuitorilor și, care relevă activitatea infracțională a inculpaților și, arătând că inculpatul a cumpărat, în Spania un inscriptor de carduri și carduri blank;

- declarațiile inculpaților, -, care au recunoscut, parțial săvârșirea faptelor.

Audiați fiind, inculpații au negat că au acționat în cadrul unui grup organizat și că au deținut echipamente pentru falsificarea cardurilor, susținând că doar au obținut, prin metoda "phishing", date privind conturi bancare (conturi de card ) pe care le-au transmis altor persoane în schimbul unor sume de bani, iar inculpatul a negat săvârșirea faptelor aduse ca învinuire.

Prima instanță a apreciat că susținerile acestora sunt combătute de probele administrate până la acel moment, probe ce au fost anterior prezentate, în special de declarația martorei audiată sub identitatea protejată de " " și a făptuitorilor și.

Din coroborarea probelor mai sus indicate rezultă indicii temeinice în sensul că, inculpații au săvârșit faptele prevăzute de legea penală aduse ca învinuire. În fapt, inculpații și persoanele implicate alături de aceștia în activitatea infracțională, au obținut însemnate câștiguri materiale prin retrageri neautorizate de numerar din bancomate (-uri), prin folosirea unor carduri bancare clonate, inscripționate cu datele informatice obținute în mod fraudulos.

Pentru obținerea datelor necesare clonării cardurilor, aceștia foloseau două moduri de operare, respectiv phishing și vishing.

Prin metoda phishing, activitatea infracțională a membrilor grupării se desfășura după cum urmează:

De pe calculatorul personal se conectau pe un server, unde aveau drept de administratori (denumit root), prin folosirea de user name și parolă obținute de la persoane pe care le cunoșteau pe Internet și care, la rândul lor, obțineau parolele de acces în mod ilegal. Unele parole erau cumpărate.

De pe root se scanau - cu ajutorul unor programe specializate - alte calculatoare, denumite NT-uri, în scopul colectării de adrese de e-mail. Erau selectate acele NT-uri ce deserveau în special e-mail-uri utilizate de cetățeni ai

După obținerea adreselor de e-mail prin folosirea unor programe de tip mail extractor, mail craw etc. se conectau la un alt NT ce era utilizat la trimiterea de mesaje de tip spam (mesaje nesolicitate în număr foarte mare) persoanelor cărora le identificaseră adresa de e-mail.

La mesajul expediat era atașat un link ce făcea legătura cu o pagină web clonată, asemănătoare cu cea a unei instituții bancare din zona unde locuiau victimele.

Conținutul mesajului de tip spam făcea referire la compromiterea sistemelor de securitate ale băncii, motiv pentru care clienții erau anunțați că li se blocau conturile. Pentru deblocare erau sfătuiți să introducă pe pagina web, ce se afișa la accesarea link-ului, date cu privire la detalii de cont ale cardurilor bancare, respectiv nr.card (), data expirării și codul PIN.

Datele introduse de victime pe pagina web clonată erau salvate de autori pe servere unde se făcea găzduirea paginii web cu ajutorul unor programe de tip php. Datele în cauză erau scrise într-o formulă matematică de tipul (seria de 16 cifre) = cele patru cifre ale datei expirării urmate de seria 101 și 13 de zero. Aceste date erau transmise membrilor grupului aflați în, care la rândul lor le scriau pe magnetică a unor suporturi din plastic (carduri), apoi le foloseau împreună cu codurile PIN la efectuarea de retrageri frauduloase de la -uri.

Banii astfel obținuți erau împărțiți între membrii rețelei, o cotă parte fiind transmisă prin sau celor care furnizau datele de cont de card.

Uneori pentru transferurile prin erau folosite persoane interpuse sau nume fictive. Banii erau retrași din pentru că băncile deținătoare de conturi de card fraudate aveau suspiciuni cu privire la utilizarea cardurilor pe teritoriul României.

Prin metoda vishing, activitatea infracțională a membrilor grupării se desfășura astfel:

De pe calculatorul personal se conectau la un NT, pe care era instalată o centrală telefonică și cu un root ce avea instalat programul asterix, program ce folosea un protocol (session internet protocol - protocol folosit de firmele de telefonie prin internet)

Cu ajutorul root-urilor se căutau userii care foloseau acel protocol înregistrându-se un mesaj prin care diferitelor persoane selectate aleatoriu li se trimiteau mesaje prin care erau anunțate că li s-au blocat conturile bancare ca urmare a unor breșe de securitate și, pentru lămuriri suplimentare, erau îndrumați să apese o anumită tastă a telefonului. Celor care dădeau curs acestor mesaje și apăsau tasta indicată, le era redirecționat apelul către centrala telefonică instalată pe NT, de unde erau îndrumați pas cu pas printr-o sesiune audio robotizată cu privire la ce aveau de făcut pentru deblocarea contului. Victimelor li se cereau datele conturilor de card, apoi banii erau retrași ca și în cazul metodei phishing.

folosirii NT-urilor era faptul că utilizatorul stătea conectat o perioadă mai mare de timp fără a fi deconectat și avea o lărgime de bandă superioară, ce permitea urcarea (upload) / coborârea (download) rapidă de pe servere a unor informații. Această conexiune era denumită de autor "țeavă".

Activitatea infracțională a inculpaților s-a desfășurat atât în România cât și în străinătate, retragerile frauduloase de numerar din bancomate având loc în principal în Spania, Statele Unite ale Americii și Irlanda.

Împrejurarea că in cauză nu au fost identificate persoanele vătămate și nici nu s-a stabilit cuantumul prejudiciului a fost apreciată ca fiind lipsită de relevanță, având in vedere că urmărirea penală se află în faza de început, nefiind administrate toate probele.

Având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunilor presupus a fi săvârșite, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, natura și importanța relațiilor sociale cărora li se aduce atingere, modalitatea si împrejurările concrete în care s-a reținut că ar fi săvârșite faptele, metodele elaborate folosite, caracterul organizat și repetat al activității infracționale, numărul mare de persoane prejudiciate și valoarea însemnată a foloaselor obținute de inculpați, și nu în ultimul rând caracterul transnațional al activității desfășurate de inculpați, de natură a crea un prejudiciu de imagine pentru țară, s-a apreciat că sunt întrunite cumulativ si cerințele art. 148 lit. f Cod procedură penală, lăsarea în libertate a inculpaților prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.

S-a avut în vedere și proliferarea acestui gen de fapte în ultima perioadă de timp, de natură a crea un sentiment de insecuritate în rândul populației cu privire la sumele de bani deținute pe cardurile atașate unor conturi bancare.

S-a arătat că împrejurarea că inculpații sunt studenți și nu au antecedente penale nu vine să diminueze pericolul pe care l-ar constitui, pentru ordinea publică, lăsarea acestora în libertate, circumstanțele personale ale acestora neputând fi privite disociat de cele în care au fost comise faptele.

În raport de considerentele mai sus expuse, având în vedere poziția procesuală adoptată de inculpați și faptul că din actele dosarului rezultă implicarea și a altor persoane în activitatea infracțională s-a apreciat că, pentru buna desfășurare a urmăririi penale, este oportună luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, o altă măsură preventivă nefiind aptă să realizeze scopul prevăzut în art. 136 Cod procedură penală. Prin urmare, nu au putut fi primite cererile formulate de inculpații, și privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, cererea formulată de inculpatul privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, cererea formulată de inculpatul privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, cererea formulată de inculpatul privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, cererea formulată de inculpatul privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.

Împotriva încheierii de ședință din 05.096.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr.3112/- au formulat recurs inculpații, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie.

În esență, aceștia au arătat următoarele:

- cu privire la infracțiunea prev. de art.7 din Legea nr.39/2003 că nu s-a făcut dovada existenței unui grup infracțional, structurat și organizat, cu o ierarhie stabilită;

- cu privire la infracțiunea prev. de art.42 alin.3 din Legea nr.161/2003, că nu s-a făcut dovada de către organul de urmărire penală, a normelor de securitate și acces la un sistem informatic;

- cu privire la infracțiunea prev. de art.49 alin.1 din Legea nr.161/2003 nu s-a făcut dovada că inculpații au obținut beneficii materiale și cuantumul acestora;

- cu privire la infracțiunea prev. de art.27 alin.3 din Legea nr.365/2002 s-a arătat că obținând în mod fraudulos datele de identificare a persoanelor păgubite inculpații puteau să le transmită mai departe persoanelor care se ocupau de ridicarea banilor din bancomate;

- cu privire la infracțiunile prev. de art.24, 25 din Legea nr.365/2002 că nu s-a făcut dovada falsificării cardurilor găsite la locuința incupatului și că nu a fost găsită aparatura cu care se falsifică în mod obișnuit aceste carduri;

- că faptele, față de limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor, nu prezintă un grad mare de pericol social și că prin lăsarea în libertate a inculpaților nu ar rezultat pericol social concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere că păgubiți sunt cetățeni din A, Irlanda, Spania, etc.

- că inculpații sunt tineri, fără antecedente penale, la primul contact cu legea penală;

- că nu s-a stabilit în mod concret prejudiciul cauzat;

- că inculpatul nu a fost audiat de către procuror după punerea în mișcare a acțiunii penale, situație care dacă ar fi fost respectată ar fi determinat procurorul să nu mai propună arestarea sa preventivă;

- că durata reținerii preventive a depășit perioada legală, inculpații fiind reținuți cu 48 ore înainte de întocmirea ordonanței de reținere.

S-a solicitat, în esență, revocarea arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea (art.145 Cod procedură penală).

Analizând recursurile formulate din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, Curtea apreciază că recursurile sunt nefondate.

La dosarul cauzei există probe și indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală în referire la art.68¹Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații, față de care se efectuează acte de urmărire penală, au săvârșit cu intenție fapte prevăzute de legea penală pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani și care prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.

Aceste probe și indicii temeinice constau în:

- procese-verbale de percheziție domiciliară, la locuințele inculpaților, și -, ocazie cu care au fost găsite mai multe carduri magnetice, iar în programele de calculator din laptopurile inculpaților se aflau programe de colectare a conturilor de card;

- procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre inculpați precum și a datelor privind traficul pe Internet, care atestă relațiile dintre inculpați și faptul că aceștia formau un grup infracțional organizat, cu particularitățile specifice spațului virtual de pe internet;

- relațiile de la băncile comerciale care atestă transferurile internaționale de bani efectuate de inculpați;

- declarația martorei, care confirmă faptul că inculpatul a fost plecat în Irlanda iar pe data de 17.03.2009 i-a transmis prin serviciul suma de 1000 euro;

- declarația martorului, în care acesta arată activitatea infracțională a inculpatului;

- declarația martorului, din care rezultă activitatea infracțională a inculpatului;

- declarațiile martorului, din care rezultă activitatea infracțională a inculpaților,;

- declarația martorei I care arată activitatea infracțională a inculpatului, precum și declarația martorilor și;

- declarația martorei cu identitate protejată " ", care descrie activitatea întregului grup infracțional;

- declarațiile făptuitorilor și, care relevă activitatea infracțională a inculpaților și;

- declarațiile inculpaților în care aceștia au recunoscut parțial faptele săvârșite.

Apărările inculpaților, prin apărători aleși, nu pot fi primite, din următoarele considerente:

- constituirea în grup infracțional organizat prezintă anumite particularități specifice mediului virtual, fiind posibil ca inculpați să se cunoască după poreclă sau adresa de internet.

Din materialul probator rezultă însă fără dubiu că liderul întregului grup infracțional era inculpatul, care coordona activitatea grupului, fiind posibil ca ordinele să fie date prin internet, fără ca membrii grupului să se cunoască intre ei. Complexitatea activităților și faptul că banii nu puteau fi scoși decât din alte țări (A, Irlanda, Spania) trebuiau să asigure fiecărui membru al grupului reprezentarea că face parte dintr-un grup infracțional organizat.

- normele de securitate și acces încălcate sunt cele stabilite prin dispozițiile Legii 161/2003 cât și ale Legii nr.365/2002, precum și normele băncilor comerciale păgubite, pentru accesul și plata on-line;

- în cauză există indicii că inculpații au obținut beneficii materiale, cuantumul acestora urmând să fie stabilit pe parcursul cercetărilor;

- inculpații, chiar dacă ar fi obținut datele de identificare și acces la cont ale persoanelor păgubite, nu ar fi trebuit să le dezvăluie, în cauză fiind aplicabile " mutatis mutandis" prev. art.195 alin.2 Cod penal;

- numărul mare de carduri găsite la locuința inculpatului instituie prezumția că nu toate aparțin acestuia și că sunt clonate, cercetările urmând să confirme sau să infirme acest aspect.

Pentru existența infracțiunii prev. de art.25 din Legea 365/2002 nu trebuie obligatoriu să fie găsită aparatură de clonare a cardurilor de tip "hardware", fiind suficientă descoperirea unor programe de falsificare "software" de tipul celor găsite în laptopurile inculpaților și -, operaționale și care rulau la momentul percheziției domiciliare.

- inculpatul putea să își formuleze apărările în fața instanței de fond, cu ocazia analizării propunerii de arestare preventivă;

- împotriva ordonanței de reținere preventivă și a duratei reținerii preventive dispuse de procuror inculpații pot face plângere la procurorul ierarhic superior;

- faptele inculpaților prin caracterul lor repetat, al caracterului transnațional, al modului de comitere a infracțiunii, a numărului mare de persoane implicate, a urmărilor produse prezintă pericol social pentru ordinea publică și se impune continuarea cercetărilor cu inculpații în stare de libertate, cunoscut fiind caracterul ușor perisabil al informațiilor de pe internet în mediul virtual, situație în care inculpații ar putea șterge urmele activității infracționale și zădărnici aflarea adevărului.

Așa fiind și văzând și prevederile art.385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală în referire la art.140³Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurilor formulate de inculpații:, -, împotriva încheierii de ședință din 05.06.2009 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.

În baza prevederilor art.192 alin.2 Cod procedură penală fiecare dintre recurenții-inculpați va fi obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații: - ( fiul lui si, născut la data de 05.12.1984 in G, județul G, domiciliat in G,-, -. 15, județul G, CNP:-, posesor al CI seria - nr. -, în prezent deținut în Arestul J G), ( fiul lui și, născut la data de 11.08.1985 in C, județul C, domiciliat in, str. -, -. 24, județul C, CNP:-, posesor al CI seria - nr.-, în prezent deținut în Arestul J G), ( fiul lui si, născut la data de 23.05.1987 in C, județul C, domiciliat in,-, -.20, județul C, CNP:-, posesor al CI seria - nr. -, în prezent deținut în Arestul J G), - ( fiul lui si, născut la data de 08.09.1986 in G, județul G, domiciliat in G, str. - nr.39, -.2, județul G, CNP:-, posesor al CI seria - nr.-, în prezent deținut în Arestul J G), (fiul lui G și, născut la data de 01.06.1984 in G, județul G, domiciliat in G,. Dunărea nr. 48, -. 35, județul G, CNP:-, posesor al CI seria - nr. -, în prezent deținut în Arestul J G), (fiul lui și, născut la data de 30.03.1987 in B, județul B, domiciliat in B,-,. 7,. 26, județul B, CNP:-, posesor al CI seria - nr. -, în prezent deținut în Arestul J G) - ( fiul lui și, născut la data de 29.03.1987 in G, județul G, domiciliat in G, str. -. C-tin nr. 6, -ufăr 3,. 37, județul G, CNP:-, posesor al CI seria - nr. -, în prezent deținut în Arestul J G) și (fiul lui și, născut la data de 20.08.1986 in G, județul G, domiciliat in G,-, -. 82, județul G, CNP:-, posesor al CI seria - nr. -, în prezent deținut în Arestul J G) împotriva încheierii de ședință din 05.06.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosar nr-.

Obligă pe fiecare dintre recurenții-inculpați la plata a câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu către Baroul Galați va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 17 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, PT. JUDECĂTOR,

- - - - - -

A în

Conf. art.312 alin.2 PP

Președinte complet

JUDECĂTOR - -

Grefier,

- -

Red. /18.06.2009

Tehnored. -/ 2 ex./29.06.2009

Fond:

Președinte:Liviu Herghelegiu
Judecători:Liviu Herghelegiu, Maria Tacea, Petruș Dumitru

#Judecator Liviu Herghelegiu

Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea /2009. Curtea de Apel Galati