Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 27/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHIEREA PENALĂ Nr. 27/2009
Ședința publică de la 31 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Dana
Grefier - Creța
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - - procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 51/28.08.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția penală în dosar nr-, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1..C.P.P.).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurent Inculpat - personal și asistat de avocat, din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul dă o declarație în fața instanței de recurs consemnată separat la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Av., apărătorul din oficiu al inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea în libertate a inculpatului. Arată că inculpatul a fost plecat în Germania pentru a munci, timp în care soția sa a întreținut relații sexuale cu alți bărbați și a părăsit domiciliul. Consideră că acuzația adusă inculpatului este rezultatul răzbunării soției. Din raportul medico legal rezultă că fata a întreținut relații sexuale cu alți bărbați iar deflorarea este mai veche de 3 săptămâni. În plus, declarația unui copil de 12 ani trebuie pusă sub semnul întrebării.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului inculpatului arătând că din materialul probator administrat până în prezent în cauză rezultă indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii de viol. Există la dosar declarația bunicii părții vătămate care a văzut leziunile de pe corpul acesteia și raportul medico legal care atestă deflorarea. Acest context coroborat cu alte aspecte privind persoana inculpatului - sunt elemente care duc cel puțin la existența unor indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunii.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită să fie pus în libertate pentru a putea administra probe prin care să-și dovedească nevinovăția.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin încheierea penală nr. 51/28.08.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția Penală în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 146, 149/1 al. 10 rap. la art. 143, 148 lit. f admiterea C.P.P. propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și arestarea preventivă a inculpatului, pe o durată de 29 de zile începând cu data de 28.08.2009 și până la data de 25.09.2009.
În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut următoarele:
Prin ordonanța din 28.08.2009 Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiua fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. și ped. de art. l97 al. 1,3.Cod Penal, iar prin rezoluția din 27.08.2009 emisă în dosar 610/P/2009 a fost începută urmărirea penală.
Din probele administrate până în acest moment (reclamația martorei, bunica părții vătămate, declarația părții vătămate, declarația martorei și a martorului, coroborate cu concluziile certificatului medico-legal eliberat la data de 26 august 2009), tribunalul reține faptul că la data de 27.07.2009, partea vătămată, solicitată fiind de către martora de a veni la locuința acesteia, s-a deplasat la domiciliul inculpatului unde acesta se afla în stare de ebrietate. Inculpatul a solicitat soției sale să părăsească domiciliul împreună cu minorii, iar la intenția părții vătămate de a pleca și aceasta din locuință, inculpatul i-a solicitat să rămână, împiedicând-o pe aceasta să iasă pe ușă și trăgând-o în interiorul locuinței.
Acolo, prin constrângere a determinat partea vătămată să consume băuturi alcoolice (), amenințând-o că va comunica familiei părții vătămate faptul că minora este cea care a adus băutura la locuința inculpatului. După acest moment, a solicitat părții vătămate să întrețină raporturi sexuale cu el, împiedicând-o pe aceasta să părăsească locuința și să alarmeze alte persoane punându-i în acest scop mâna pe gură. Apoi, forțând-o pe minoră, a întreținut cu aceasta raporturi sexuale normale, amenințând-o ulterior că în situația în care va povesti cuiva faptele petrecute va repeta această experiență. Existența raporturilor sexuale este confirmată de concluziile certificatului medico-legal, care constată existența unei deflorări produsă în jurul datei de 27.07.2009, și a unei compresiuni exercitată cu mâna la nivelul regiunilor carpiene.
De asemenea, declarațiile părții vătămate, coroborate cu declarațiile martorei care,sub amenințările inculpatului, a chemat-o pe partea vătămată la domiciliul inculpatului, a văzut momentul în care inculpatul a prins-o de mâini pe partea vătămată brutal și a aruncat-o pe scaun, precum și declarațiile martorei, bunica părții vătămate, care a văzut leziunile pe corpul minorei fără a cunoaște adevărata lor proveniență, precum și urmele de sânge pe lenjeria părții vătămate.
Toate aceste declarații și acte medico-legale reprezintă indicii temeinice ale săvârșirii, de către inculpat a infracțiunii de viol împotriva părții vătămate,această faptă pentru care este cercetat inculpatul fiind sancționată de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, fiind astfel, îndeplinite cerințele prevăzute de art. 143 cpp privitoare la existența unor indicii temeinice ale săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală, de către inculpat.
Fapta pentru care este cercetat inculpatul este pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 10 la 25 de ani, fiind îndeplinită și condiția prev. de art. 148 lit.f teza
În ceea ce privește pericolul social concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului, acesta este dat de natura și gravitatea faptei presupus a fi fost săvârșită de către inculpat (infracțiune privitoare la viața sexuală,îndreptată împotriva unui minor), de modalitatea săvârșirii presupusei fapte (prin ademenirea părții vătămate în locuința inculpatului și prin amenințarea și agresarea acesteia), dar și de persoana inculpatului (care este recidivist și care a mai fost implicat într-o altă infracțiune de viol, care s-a soldat cu împăcarea părților, astfel cum declară martorul ), precum și de atitudinea procesuală a acestuia (care nu recunoaște săvârșirea presupusei fapte și care argumentează existența acesteia prin dorința de răzbunare a soției sale).
În raport de art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 23 din Constituția României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau exisă motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurare în bune condiții a procesului penal.
Pericolul concret pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, prin sentimentul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni cu consecințe deosebit de grave sunt cercetate și judecate în stare de libertate.
Apărările inculpatului privitoare la planul de răzbunare al soției sale nu au fost dovedite până la acest moment, iar în situația în care solicitările acestuia privitoare la deplasarea sa în Germania în perioada săvârșirii faptei se vor dovedi a fi reale acesta va putea solicita revocarea sau înlocuirea măsurii luate prin justificarea și dovedirea încetării sau schimbării temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Pe cale de consecință, tribunalul constatând incidența în cauză a dispozițiilor art. 143, 148 lit. f va C.P.P. admite propunerea formulată și va dispune arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen, nemotivat, inculpatul.
Oral, prin apărătorul desemnat din oficiu inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și punerea în libertate a inculpatului.
În motivarea recursului se arată că inculpatul a fost plecat în Germania pentru a munci, timp în care soția sa a întreținut relații sexuale cu alți bărbați și a părăsit domiciliul. Se consideră că acuzația adusă inculpatului este rezultatul răzbunării soției. Din raportul medico legal rezultă că fata a întreținut relații sexuale cu alți bărbați iar deflorarea este mai veche de 3 săptămâni. În plus, declarația unui copil de 12 ani trebuie pusă sub semnul întrebării.
Curtea de Apel examinând recursul declarat de inculpatul prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că acesta este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Inculpatul recurent este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 și 3.Cod Penal constând în aceea că la data de 27.07.2009 a constrâns fizic și psihic pe partea vătămată minoră în vârstă de 12 ani să întrețină relații sexuale.
Examinând dosarul cauzei se constată de către C că din probele administrate până în prezent rezultă indicii temeinice că inculpatul recurent ar fi săvârșit faptele de care este acuzat, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143.C.P.P. De asemenea, se constată că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f C.P.P. respectiv pentru fapta presupus a fi fost săvârșită pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul social concret este relevat de persoana inculpatului care este recidivist, de modalitatea săvârșirii faptei și împrejurarea că aceasta ar fi fost săvârșită asupra unei minore de doar 12 ani și de ecoul negativ produs în comunitate că o asemenea faptă este cercetată cu presupusul făptuitor aflat în stare de libertate.
În ce privește susținerile inculpatului recurent că ancheta se desfășoară în urma unei răzbunări a soției sale și că partea vătămată ar fi întreținut relații sexuale și cu alți bărbați, acestea sunt susțineri care privesc fondul cauzei și nu măsura preventivă luată față de inculpat, în prezent analizându-se doar existența indiciilor temeinice că inculpatul ar fi săvârșit fapta și că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică. Așa cum s-a arătat, Curtea apreciază că în prezent măsura arestării preventive a inculpatului este legală și temeinică, la fel ca și soluția pronunțată de Tribunalul Sibiu prin încheierea atacată.
Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b recursul C.P.P. inculpatului va fi respins ca nefondat.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 51/28.08.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția penală în dosar nr-.
Obligă pe numitul recurent să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
(continuarea minutei încheierii penale nr. 27/2009)
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 31.08.2009
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- Creța
Red.
Th. /2ex./3.09.2009
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Monica Farcaș, Dana
