Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 326/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
2230/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.326
Ședința publică din data de 22 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Nedelcu
JUDECĂTOR 3: Viorel Adrian
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 16 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 01/21.09.2009 (fila 4 dosar) și, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/22.09.2009 (fila 5 dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și cercetarea inculpatului în stare de libertate, avându-se în vedere că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, a colaborat cu organele de anchetă, și-a recunoscut fapta încă de la început și regretă, este student în ultimul an la Facultatea de Informatică și dorește să fie judecat în stare de libertate pentru a-și susține examenul de licență.
În subsidiar, solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat critică încheierea atacată atât din punctul de vedere al considerentelor pe care judecătorul fondului le-a apreciat cu privire la săvârșirea unei fapte de natură penală de către, cât și cu privire la motivare. Prima instanță nu aplicat principiul potrivit căruia răspunderea penală este personală, apreciind pericolul social raportat la niște fapte (falsificarea instrumentelor de plată electronică, punerea în circulație a instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operațiuni financiare cu instrumente de plată electronice fără consimțământul titularului) care nu sunt reținute în sarcina inculpatului. De asemenea, solicită a se observa că prima instanță a ignorat esența infracțiunii pentru care acest inculpat este cercetat (infracțiunea de deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică), nefiind dovezi că a săvârșit o asemenea faptă.
Mai arată că s-a invocat la instanța de fond că a expirat ordonanța de reținere, solicitând instanței să deducă perioadă administrativă necesară conducerii la sediul poliției, însă instanța nu s-a pronunțat în dispozitiv pe această excepție.
Nefiind incident niciun caz legal de arestare preventivă, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive. În subsidiar, în condițiile în care se va aprecia că există indicii că acesta ar fi săvârșit o faptă de natură penală, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpații ca nefondate.
În ceea ce privește art.143 Cod procedură penală, arată că, fiind vorba de arestarea preventivă în cursul urmăririi penale, nu este necesar să existe niște probe temeinice care ar fi apte să conducă la acest moment la o condamnare, ci sunt suficiente niște indicii care să decurgă la rândul lor din niște probe care să se afle fizic la dosar, în acest sens fiind la dosar: planșe foto, declarații de martori, precum și procesele-verbale de percheziție domiciliară efectuate până în prezent în cauză.
Cu privire la incidența art.148 lit f Cod procedură penală, solicită a se avea în vedere că pericolul pentru ordinea publică rezultă din probele la care a făcut referire anterior și care descriu fapta, respectiv faptele reținute în sarcina inculpaților.
Referitor la inculpatul, vizavi de limitele de pedeapsă prevăzute de lege și care s-ar reflecta asupra pericolului concret pentru ordinea publică, solicită a se avea în vedere că pericolul concret pentru ordinea publică care rezultă în anumite situații însăși din gravitatea faptei reținute în sarcina unui inculpat, nu este necesar să fie analizat numai din prisma limitelor de pedeapsă prescrise de legiuitor, gravitatea unei infracțiuni raportându-se și la contextul social în care este săvârșită.
În ceea ce privește excepția ridicată în fața primei instanțe, solicită a se avea în vedere că legiuitorul nu a prevăzut nici expres, nici implicit posibilitatea ca o instanță de judecată să respingă ca inadmisibilă o propunere de arestare preventivă dacă a expirat măsura reținerii dispuse anterior în cauză, ar fi fost o problemă dacă durata totală a reținerii și a arestării preventive ar fi depășit durata maximă prescrisă de lege, de 30 de zile, însă în această cauză nu este cazul deoarece arestarea preventivă s-a dispus pe 20 de zile.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, în replică, arată că s-a făcut vorbire în propunerea de arestare preventivă și a fost acceptată de către instanță teza că ar fi fost identificate la perchezițiile domiciliare de la Râmnicu V anumite carduri falsificate și niște cartele de metrou pe care s-au identificat datele unor cărți de credit. Pe lângă faptul că aceste elemente nu au fost identificate la, apreciază că acestea sunt doar simple afirmații, atâta timp cât nu s-a făcut o percheziție a mediilor de stocare.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, arată că și-a recunoscut fapta și solicită să fie cercetat în stare de libertate pentru a își continua studiile.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, susține că este nevinovat.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu de la 16 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și -, pentru o perioadă de 20 zile, cu începere de la 16 septembrie 2009, până la 5 octombrie 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de la instanța de fond a reținut că inculpații sunt cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 24 al.1 și 2, din Legea nr.365/2002, art.25 din Legea nr.365/2002, art.27 al. 1 din Legea nr.365/2002, reținându-se în fapt că, în perioada decembrie 2007- iulie 2009, numiții -, și - împreună cu inculpații și au deținut echipamente artizanale de copiere a cârdurilor bancare pentru -uri tip, pe care le-au montat la diferite bancomate de pe raza municipiului
S-a apreciat de către judecătorul fondului că cererea Parchetului este întemeiată, impunându-se arestarea preventivă a inculpaților, întrucât din probele administrate până în această fază procesuală, rezultă existența unor date și indicii temeinice, potrivit art.143 Cod de procedură penală, din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit fapta pentru care sunt cercetați, avându-se în vedere în acest sens: planșe foto de pe înregistrările video, puse la dispoziție de unitățile bancare, din care rezultă că inculpații au participat, singuri ori împreună cu inculpații și atât la montarea echipamentelor de copiere a informațiilor bancare, cat si la efectuarea de retrageri frauduloase, prin utilizarea de cârduri falsificate, declarații de martori din care rezultă că inculpații sunt identificați ca fiind persoanele surprinse de camerele de luat vederi, procese verbale de percheziție domiciliara din care rezultă ca inculpații dețineau echipamente de copiere a informațiilor de pe cardurile bancare, de transmitere a acestor informații precum si de inscripționare a cârdurilor false, declarații de învinuiți și inculpați.
De asemenea, s-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite și condițiile art.148 lit. f Cod de procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din natura și gravitatea deosebită a faptelor, împrejurările și modalitatea concretă de comitere a acestora, precum și din starea de insecuritate creată pentru populație prin lăsarea în libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații și -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei arestări.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate de inculpați, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că recursurile inculpaților sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează:
Judecătorul de la instanța de fond a dispus - în mod legal și temeinic - cu respectarea dispozițiilor art.1491raportat la art.143 și art.148 lit. f din Codul d e procedură penală, arestarea preventivă a inculpaților pentru o perioadă de 20 de zile, această soluție întemeindu-se pe o evaluare judicioasă și obiectivă a întregului probatoriu administrat până în prezent în faza de urmărire penală, atât sub aspectul existenței unor date și indicii temeinice - în accepțiunea art.681din Codul d e procedură penală - care justifică presupunerea rezonabilă a săvârșirii de către aceștia a faptelor penale de care sunt acuzați, cât și din perspectiva stării de pericol ce ar fi generată pentru ordinea publică de lăsarea lor în libertate, totodată fiind pe deplin justificată și aprecierea că privarea de libertate este singura în măsură să garanteze buna desfășurare a procesului penal față de dispozițiile art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală.
Astfel, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.143 Cod procedură penală, întocmai ca și judecătorul de la instanța de fond, Curtea constată că materialul probator strâns până în acest moment procesual relevă suficiente date și indicii temeinice care îndreptățesc bănuiala legitimă că în perioada decembrie 2007- iulie 2009, numiții -, și - împreună cu inculpații și au deținut echipamente artizanale de copiere a cârdurilor bancare pentru -uri tip, pe care le-au montat la diferite bancomate de pe raza municipiului
rezonabilă a instanței că inculpații au comis faptele pentru care împotriva lor s-au formulat acuzații oficiale prin începerea urmăririi penale este fundamentată de mijloacele de probă administrate până la acest moment procesual, toate aflate la dosarul de urmărire penală și care constituie probe - în sensul dispozițiilor art.143 Cod procedură penală - că inculpații ar fi comis faptele pentru care sunt cercetați.
În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate, sunt avute în vedere circumstanțele reale ale faptelor, modalitatea concretă de săvârșire, natura și gravitatea acestora, urmările grave produse, pluralitatea de fapte și de făptuitori, minuțiozitatea organizării, aspecte ce denotă periculozitate și conduc la concluzia că inculpații prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, cercetarea acestora în stare de libertate fiind de natură să creeze un sentiment de insecuritate și teamă în rândul societății civile, dar și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, având în vedere și faptul că aceștia au acționat împreună cu alte persoane, pe o perioada mare de timp, iar presupusa lor activitate a avut ca scop obținerea de venituri ilicite într-un mod facil, dar cu prejudicierea patrimoniului unui număr mare de persoane.
De asemenea, la evaluarea acestei condiții prev. de art. 148 lit. f teza a II-a din Codul d e procedură penală, necesară a fi îndeplinită pentru luarea măsurii preventive privative de libertate, Curtea apreciază că nu pot fi ignorate nici amploarea pe care acest gen de infracțiuni a cunoscut-o în ultima perioadă, cu consecințe dramatice pentru patrimoniul unor persoane nevinovate și nici împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în puternice traume pentru părțile vătămate, fie ele persoane fizice sau juridice (în cazul unităților bancare).
În raport cu gravitatea sporită a faptelor ce fac obiectul acuzației formulate împotriva inculpaților, simpla invocare a circumstanțelor personale - ce se vor a fi favorabile - nu poate constitui un argument pertinent care să justifice aprecierea că privarea de libertate nu ar fi necesară, conduita procesuală urmând a fi valorificată, ulterior într-un eventual proces de individualizare a pedepsei, în situația în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare.
În sfârșit, raportându-se la scopul măsurii arestării preventive, astfel cum este definit în art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, Curtea apreciază că luarea acestei măsuri este necesară și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Față de toate aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și -.
Constatând că recurenții sunt cei aflați în culpă procesuală, Curtea, în temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de către recurenții-inculpați și - împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală la data de 16 septembrie 2009, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2/ 07.10.2009
Red.-II.
Președinte:Mihai OprescuJudecători:Mihai Oprescu, Antoaneta Nedelcu, Viorel Adrian
