Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 4/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Încheierea nr. 4 Dosar nr-
Ședința Camerei de Consiliu din data de 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Țînț judecător
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov
Pe rol fiind sesizarea Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Brașov cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului.
Dezbaterile au fost înregistrat conform dispozițiilor art. 304 Cod procedura penala.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se prezintă inculpatul (deținut in Arestul IJP B) și asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța procedează la identificarea inculpatului și pune in vedere acestuia dispozițiile art. 70 Cod procedura penala, respectiv, fapta care formează obiectul cauzei, dreptul a avea un apărător, precum si dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția ca ceea ce declara poate fi folosit si împotriva sa.
Inculpatul arata ca este de acord sa dea declarație.
Instanța, in temeiul art. 150 Cod procedura penala, procedează la audierea inculpatului, cele declarate fiind consemnate si atașate la dosarul cauzei.
Avocatul inculpatului și reprezentantul parchetului arată că nu mai au cereri de formulat.
Instanța acorda cuvântul parților asupra propunerii de arestare privind pe inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține propunerea de luare măsurii arestării preventive față de inculpatul, arătând că se impune în mare măsură față de conținutul actelor de la dosar.
Infracțiunea pentru care este cercetat, pentru care s-a formulat prezenta propunere, este infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin.1 Cod penal raportat la art. 7 din Legea nr. 78 /2000, apreciind că probele administrate până în prezent evidențiază în mod indubitabil atât pretinderea, cât și luarea banilor, în ambele situații, reținându-se acte materiale ale infracțiunii continuate.
Cu privire la atribuțiile de serviciu ale inculpatului, arată că s-a făcut vorbire despre o expertiză, această expertiză reprezintă o probă cu care se susține învinuirea celui care era trimis în judecată; în cazul de față, se putea solicita disjungerea cauzei și trimiterea dosarului în mod corespunzător cu toate probele administrate. Pe de altă parte, procurorul instrumentând această cauză avea obligația să se pronunțe cu privire la aceste bunuri ridicate cu ocazia percheziției, ceea ce nu s-a întâmplat.
Cu privire la susținerea că nu ar fi primit banii dați de martorul denunțător, în data de 18.12.2009, rezultă în mod indubitabil că pe lângă pretindere, din acea sumă de bani a luat o bancnotă de 100 lei, pe care a dat-o acelui martor angajat al tribunalului, drept recunoștință pentru serviciile sale.
Față de luarea măsurii arestării preventive, apreciază că sunt îndeplinite ambele condiții impuse de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv, legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani pentru infracțiunea săvârșită de inculpat și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În ceea ce privește cea de a doua teză, respectiv, un pericol concret pentru ordinea publică, învederează că fapta comisă este gravă, că a fost săvârșită profitând de calitatea pe care o deține și funcția deținută a fost folosită pentru a obține acele sume de bani.
În consecință, la acest moment procesual, lăsarea în libertate a inculpatului poate crea un sentiment de insecuritate publică și de neîncredere în capacitatea justiției de a acționa eficient și ferm în asemenea cazuri grave, fapt ce periclitat ordinea publică.
Pentru ceste considerente solicită admiterea propunerii formulate de Ministerul Public.
Avocat, pentru inculpatul, arată că, în opinia sa, prezenta cauză nu se află în situația necesității concrete, reale, a luării măsurii arestării preventive față de inculpat, motivând acest lucru pe dispozițiile art. 136 Cod procedură penală care poziționează pe ultimul loc arestarea preventivă, ca o măsură extremă, dând posibilitatea magistratului de a alege o cu totul altă măsură preventivă și numai în condițiile în care acea măsură analizată ar fi cu totul ineficientă să se dispună această măsură a arestării preventive.
Solicită a se avea în vedere persoana inculpatului, respectiv, că este procuror de 27 ani, că este singurul procuror citat nominal în raportul de țară - vizând activitatea de anticorupție, precum și vârsta acestuia, starea de sănătate, aspecte reflectate în alin 8 al art. 136 Cod procedură penală.
Cu privire la considerentele de ordin real, cu referire la probatoriul administrat în cauză, apreciază că există un dubiu, care nu poate profita decât inculpatului. Se vorbește de două acte materiale, însă singurul suport al evidențierii primului act material este depoziția martorului denunțător, a cărei sinceritate este mai mult decât îndoielnică, care a declarat în mod ostentativ că "îl va face" pe procurorul, a unei persoane care nu produce nici o dovadă, în afară de simplele afirmații, vizavi de a această prezumată pretindere. De asemenea, arată că sunt niște înregistrări, niște interceptări, dar care nu fac altceva decât să adâncească dubiul în loc să lămurească situația. Face vorbire de acea modalitate condamnată și de CEDO, acea provocare, insistența martorului denunțător, care, din propria inițiativă, la îndemnul terților, a provocat o presiune, pentru a convinge și a-l determina pe inculpat să accepte acea schimbare de obiecte.
Cu privire la disjungerea cauzei, arată că, fiind avocat în cauza respectivă pentru unul dintre cei inculpați, știe că acestă disjungere există, că s-a început urmărirea penală în mai multe etape procesuale, că acea expertiză a fost adusă la cunoștință la momentul prezentării de material, în dosarul în care acest martor denunțător are calitatea de inculpat, reținându-se în sarcina acestuia și infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.
A se avea în vedere că în zona C, există o practică a dosarelor emise de acest parchet cu trimiteri ulterioare de completări ale actului de sesizare, acest lucru fiind uzitat și de către inculpat, însă acest lucru nu a avut urmări și nici nu a avut scopul de a favoriza pe inculpatul din respectivul dosar.
Împrejurarea că inculpatul a schimbat o sabie cu alta, a fost urmare finalizării expertizei, a acceptat acest lucru urmare a presiunii martorului denunțător, apreciind că acest lucru nu se circumscrie clasicii luări de mită.
Precizează că reprezentantul pachetului a invocat neliniștea societății vizavi de împrejurarea că justiția nu și-ar face datoria și că nu ar emite un mandat de arestare preventivă, apreciază că nu acest lucru este scopul primordial al acestei măsuri.
Solicită a se avea în vedere și celelalte oportunități, celelalte măsurii asiguratorii prevăzute de art. 136 alin. 1 lit. a și b Cod procedură penală, puse la dispoziția magistraților, având în vedere starea de sănătate, poziția inculpatului, atitudinea acestuia, rolul acestuia în societate.
Apreciază că nu este oportună luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul, astfel că solicită respingerea propunerii formulate de Ministerului Public și luarea oricărei măsuri care se va considera necesară în condițiile circumstanțelor reale și personale ale inculpatului
Inculpatul, având ultimul cuvânt, apreciază că nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică, arătând că până la acest eveniment și-a făcut datoria a întocmit rechizitorii, a trimis în judecată.
Curtea
Constată că, prin referatul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Brașov din data de 19.12.2009, această instanță a fost sesizată cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, procuror șef secție urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale).
În motivarea propunerii se arată faptul că împotriva susnumitului a fost începută urmărirea penală și pusă în mișcare acțiunea penală pentru comiterea faptei anterior precizată, constând, în esență, în aceea că în datele de 15.12.2009 și 18.12.2009 a pretins și primit de la denunțătorul câte 2.000 lei, înlocuind în schimb, cu alte obiecte asemănătoare, două săbii tip samurai, respectiv, o sabie și un cuțit militar, ce fuseseră ridicate de la acesta cu ocazia unei percheziții efectuată într-un dosar finalizat prin sesizarea instanței de judecată.
Arestarea preventivă a fost solicitată ulterior reținerii acestuia, prin ordonanța procurorului din data de 19.12.2009, fiind propuse ca temei al acestei măsurii dispozițiile art.136 alin.5, art.148 lit.f și art.1491Cod procedură penală, în referatul procurorului consemnându-se că există probe și indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit fapte prevăzute de legea penală, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului este demonstrat de împrejurările și natura faptei săvârșite -infracțiune de corupție, sever sancționată, comisă de o persoană chemată să sancționeze nerespectarea legii, de comportamentul inculpatului atât pe parcursul desfășurării activității infracționale, cât și după punerea sub învinuire, precum și de reacția opiniei publice în cazul în care organele judiciare nu ar acționa ferm față de manifestările persoanelor care se folosesc în interes personal de atribuțiile acordate în scopul realizării de venituri ilegale.
A fost înaintat dosarul de urmărire penală nr.26/P/2009, iar cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, s-a procedat la audierea inculpatului, conform art.150 alin.1 Cod procedură penală.
Analizând solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Brașov, formulată cu respectarea dispozițiilor art.1491Cod procedură penală, ulterior ascultării inculpatului în prezența unui avocat din oficiu, constatăm următoarele:
Prin rezoluția motivată a procurorului din data de 17.12.2009, în temeiul art.228 alin.1 Cod procedură penală, s-a dispus începerea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale).
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că, prin rechizitoriul nr.139/P/2008, din data de 03.06.2009, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, între care și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. de art.279 alin.3 lit.b Cod procedură penală, obiectul material al infracțiunii fiind reprezentat de un număr de 7 săbii tip samurai și 16 cuțite, pumnale și baionete.
Întrucât mijloacele materiale de probă precizate nu au fost înaintate instanței de judecată odată cu rechizitoriul, rămânând în camera de corpuri delicte de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, la data de 09.12.2009, i-a restituit martorului denunțător două dintre săbiile aflate în custodie, pe care le-a înlocuit cu altele asemănătoare, în schimbul acestui serviciu pretinzându-i suma de 2.000 lei.
În data de 15.12.2009, a primit suma convenită, cei doi stabilind o nouă întâlnire la care trebuia să-i restituie încă o sabie și un cuțit militar contra sumei de 2.000 lei.
Conform înțelegerii, în seara zilei de 18.12.2009, s-a prezentat la ora convenită în biroul procurorului, au înlocuit obiectele solicitate, iar martorul denunțător i-a dat inculpatului suma de 2.000 lei.
Cu ocazia flagrantului organizat, în biroul lui a fost identificată suma de 1.900 lei, compusă din bancnotele anterior înseriate și tratate criminalistic.
Ulterior, s-a stabilit că din cei 2.000 lei, 100 lei a fost dată de inculpatul martorului, informatician la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna.
Prin ordonanța motivată a procurorului din data de 19.12.2009 împotriva învinuitului, în temeiul art.235 Cod procedură penală, a fost pusă în mișcare acțiunea penală sub aspectul săvârșirii de către acesta a infracțiunii de luare de mită, prev. de art.254 alin.1 Cod penal rap. la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale).
În cauză sunt îndeplinite condițiile cumulative impuse de art.1491Cod procedură penală, necesare pentru a se dispune arestarea preventivă.
Conform art.143 alin.1 Cod procedură penală, la acest moment, existăindicii temeiniceîn sensul că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
rezonabilă că persoana față de care a fost pusă în mișcare acțiunea penală ar fi comis faptele de care este acuzată rezultă din actele premergătoare efectuate în cauză, constatate prin procesul-verbal întocmit la data de 17.12.2009 și aflate în dosarul urmărire penală.
În acest sens, pentru actul material reținut a fi fost săvârșit în data de 15.12.2009, denunțul și declarațiile martorului denunțător (filele 55-58) se coroborează cu mențiunile procesului-verbal întocmit de procuror la data de 15.12.2009, cu ocazia identificării la locuința denunțătorului a două săbii tip samurai (filele 195-207), cu planșele fotografice privind principalele momente ale întâlnirii celor doi din data de 15.12.2009 (filele 218-223), precum și cu convorbirile purtate de aceștia în mediul ambiental, interceptate, în mod legal, în baza autorizației nr.18/14.12.2009, emisă de Curtea de APEL BRAȘOV, transcrise prin interpret autorizat și certificate de procuror (filele 318-312).
În privința actului material pretins a fi comis la data de 18.12.2009, există de asemenea indicii temeinice ale săvârșirii sale, rezultate din declarațiile martorului denunțător (filele 59-61), procesul-verbal întocmit de procuror în data de 18.12.2009 cu ocazia prezentării de către denunțător a sabiei tip samurai și a unui cuțit militar pe care intenționa să le predea lui în schimbul bunurilor originale (filele 228-239), procesul-verbal de înseriere și marcare criminalistică a bancnotelor ce compun suma de 2.000 lei, întocmit la data de 18.12.2009 (filele 241-250), procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 18.12.2009 (filele 251-264), declarațiile martorilor asistenți la flagrant, și (filele 66-71), declarația martorului, cel căruia inculpatul i-a dat o bancnotă de 100 lei, dintre cele primite de la denunțător (filele 62-65). Toate aceste probe se coroborează și cu planșele fotografice privind principalele momente ale întâlnirii celor doi din data de 18.12.2009 (filele 265-272), precum și cu convorbirile purtate de aceștia în mediul ambiental, interceptate, în mod legal, în baza aceleiași autorizații, transcrise prin interpret autorizat și certificate de procuror (filele 322-327).
Prin declarațiile date, atât în fața procurorului, cât și în fața judecătorului, inculpatul a recunoscut că a acceptat și a înlocuit o parte dintre obiectele ridicate cu ocazia percheziției desfășurată la domiciliul denunțătorului, învederând însă că nu a pretins nicio sumă de bani în schimb. În cadrul declarației date și consemnate în prezentul dosar, a ezitat să răspundă la întrebările directe referitoare la împrejurarea dacă a primit bani de la, afirmând, cu referire la actul material din 15.12.2009, că crede că acesta i-a lăsat pe ceva pe birou, bancnote de 100 lei, deși, când a revenit, nu a găsit așa ceva; în 18.12.2009, a recunoscut că a găsit un de bani pe biroul său, din care a dat 100 lei informaticianului, învederând totodată că la acel moment se afla în stare de ebrietate, întrucât la petrecerea organizată în după-amiaza acelei zile la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasnaa consumat băuturi alcoolice.
Apreciem că nu poate fi primită apărarea inculpatului în sensul că, prin ceea ce a făcut nu a alterat și nici nu a modificat probele din dosarul în care a fost trimis în judecată și, chiar dacă le-a înlocuit, în dosar au rămas tot atâtea obiecte cât au fost ridicate cu ocazia percheziției.
Din cele mai sus expuse, rezultă că în cauză există indicii în sensul comiterii de către inculpat a infracțiunii de luare de mită, acesta acceptând să primească și primind bani pentru a face un act contrar îndatoririlor sale de serviciu. Independent de motivele care au făcut ca cele 7 săbii și 16 cuțite, pumnale sau baionete să nu fie înaintate Tribunalului Covasna odată cu actul de sesizare și dosarul cauzei, se constată că, potrivit art.109 alin.3-4 Cod procedură penală, obiectele ridicate cu ocazia percheziției, care constituie mijloace materiale de probă, trebuie păstrate până la soluționarea definitivă a cauzei de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată la care se găsește dosarul, fiind supuse restituirii doar acele obiecte care nu au legătură cu cauza; condițiile în care pot fi restituite înainte de soluționarea cauzei sunt strict reglementate în alin.5 al art.209 Cod procedură penală.
Nu sunt incidente dispozițiile art.68 Cod procedură penală, invocate în apărare. În condițiile în care inculpatul, în calitate de procuror, cunoștea regimul juridic al obiectelor ridicate cu ocazia percheziției și obligațiile pe care le avea relativ la acestea, astfel cum sunt reliefate și de dispozițiile legale anterior indicate, nu se poate susține că insistența martorului denunțător a fost determinantă în comiterea faptelor.
În speță este incident unul dintre cazurile prev. de art.148 Cod procedură penală, necesar pentru a se dispune măsura arestării preventive, cel reglementat la lit.: legea prevede pentru infracțiunea de care este acuzat inculpatul pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani (limitele de pedeapsă fiind de la 3 la 15 ani închisoare) și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la această ultimă condiție, la dosar există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică:pe de o parte, trebuie avută în vedere împrejurarea că inculpatul are calitatea de procuror, deținând și funcția de procuror șef secție urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, fiind deci învestit cu puterea de a veghea la respectarea și aplicarea legii, de a contribui la asigurarea scopului procesului penal, astfel cum acesta este definit prin art.1 Cod procedură penală; contrar îndatoririlor sale, a înțeles însă să comită fapte prevăzute de legea penală, folosindu-se tocmai de această calitate;pe de altă parte, starea de pericol pentru ordinea publică presupune și rezultă din rezonanța socială a faptelor de acest gen atât la nivelul comunității locale asupra căreia și-a exercitat influența negativă, cât și la nivelul întregii ordini sociale, într-un context în care imaginea celor chemați să vegheze la respectarea legii este afectată de acuzațiile de corupție tot mai frecvente, în legătură cu care se așteaptă și este necesară o reacție cât mai promptă și eficientă a organelor judiciare.
Toate aceste aspecte justifică, temporar, o detenție provizorie, atât pentru scopul mediat al măsurii, dar și pentru cel imediat, aceasta deși inculpatul a menționat că regretă și îi este rușine de ceea ce a făcut, atitudinea sa conducând la concluzia realizării de către acesta a consecințelor faptelor sale.
În raport de cele de mai sus, împrejurarea că, anterior, inculpatul a avut o bună conduită, este bine integrat social, având o familie organizată și fiind o persoană cunoscută în comunitate, nu este de natură a conduce, prin ea însăși, la concluzia că nu se impune o măsură preventivă privativă de libertate.
Se cuvine a fi menționat și faptul că, deși inculpatul a învederat că are o sănătate precară, suferind de diabet și având probleme cardiace, în aplicarea art.136 alin.8 Cod procedură penală, se constată că la dosar nu există nicio dovadă a acestor afirmații, funcție de care să poată fi apreciat acest criteriu reglementat pentru alegerea măsurii preventive.
În considerarea tuturor argumentelor de fapt și de drept expuse în cele ce preced, urmează ca propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Brașov să fie admisă și, în baza art.143, art.148 lit. f, art.149 și art.1491Cod procedură penală, să se dispună arestarea preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 19.12.2009 și până la data de 17.01.2009 inclusiv.
La stabilirea duratei măsurii, s-a avut în vedere faptul că, fiind un termen substanțial, se calculează pe zile pline, iar reținerea inculpatului a început la data de 19.12.2009, ora 01,00, deci în aceeași zi începând cu care s-a dispus arestarea preventivă.
Conform art.151 Cod procedură penală, urmează a se emite, de îndată, mandatul de arestare preventivă pe numele inculpatului.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
pentru aceste motive,
în numele legii,
dispune
Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție -Serviciul Teritorial Brașov și în baza art.143, art.148 lit. f, art.149 și art.1491Cod procedură penală, arestează preventiv pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 21.12.1958 în mun. B, județul B, domiciliat în G,-, CNP -, cetățean român, studii superioare, rezervist-ofițer, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, fără antecedente penale, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 19.12.2009 și până la data de 17.01.2009 inclusiv.
Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.12.2009, ora 22,25.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
red. /20.12.2009.
dact. /20.12.2009/ 3 ex
Proces-verbal
După pronunțarea soluției, inculpatul arată că declară recurs împotriva prezentei încheieri.
Președinte, Grefier,
- - - -
Președinte:Nicoleta ȚînțJudecători:Nicoleta Țînț
