Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 442/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
2932/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Încheiere nr.442/
Ședința publică din data de 18 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 14 decembrie 2009 Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.038.512/18.XII.2009, aflată la fila 4.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat critică încheierea de ședință pentru netemeinicie, arătând că nu se impunea luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, întrucât nu este recidivist, era pensionat pe caz de boală, are un minor în întreținere, elemente în raport cu care apreciază că cercetarea penală se poate face, în bune condiții, cu inculpatul în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât beneficiază de prezumția de nevinovăție, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, arătând că instanța de fond a apreciat în mod temeinic atât asupra existenței indiciilor temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul infracțiunii de omor, cât și cu privire la îndeplinirea condițiilor reglementate în art.148 lit.f Cod procedură penală.
Recurentul-inculpat, personal, arată că nu prezintă pericol pentru comunitate, consumase alcool și nu își amintește că ar mai fi lovit victima după ce lucrătorii de poliție au ajuns la locul faptei.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din ședința Camerei de Consiliu din 14.12.2009 a Tribunalului București - Secția I Penală a fost admisă propunerea a Parchetului de pe lângă Tribunalul București și în temeiul art.1491Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 14.12.2009.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bucureștia reținut următoarele:
Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.12.2009, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia solicitat să se dispună arestarea preventivă, pe o durată de 29 de zile, a inculpatului .
În susținerea cererii s-a arătat că, față de inculpatul a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art.174 din Codul penal, în fapt reținându-se că, la data de 13.12.2009, în jurul orei 1230, în imobilul situat în B,-, sector 4, unde locuia fără forme legale, fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul a lovit cu un obiect tăietor-înțepător, în mod succesiv, pe, provocându-i leziuni care au condus la deces.
Din analiza dosarului cauzei, s-a constatat că cererea Parchetului este întemeiată, conform art. 1491Cod procedură penală, impunându-se arestarea preventivă a inculpatului.
Astfel, există date și indicii temeinice, potrivit art. 143 Cod proc. pen. din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, relevante în acest sens fiind următoarele mijloace de probă: procesul verbal de cercetare la fața locului, fișa de constatări preliminare nr. A- întocmită de Institutul național de Medicină Legală, Minovici" declarațiile martorilor și.
Totodată, au fost apreciate ca îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod proc. pen. întrucât, pentru această infracțiune, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar natura și gravitatea faptei, împrejurările, modalitatea în care s-a reținut că ar fi fost comisă, rezultatul produs, circumstanțele personale ale inculpatului, relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea acestuia în libertate.
Așadar, a fost admisă propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București și dispusă arestarea preventivă a inculpatului, pe o durată de 29 de zile, de la data de 14.12.2009, până la data de 11.01.2010.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și solicitând Curții punerea sa în libertate.
S-a arătat în susținerea recursului de către apărătorul inculpatului că, în cauză operează prezumția de nevinovăție, iar lăsarea în libertate a acestuia nu va crea vreun pericol pentru ordinea publică, neexistând indicii temeinice ori probe în acest sens. S-a mai arătat că inculpatul prezintă afecțiuni psihice, iar circumstanțele pesonale sunt favorabile.
Examinând încheierea recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate și susținute, prin prisma dispozițiilor art.385 Cod procedură penală raportat la disp. art.1491Cod procedură penală, Curtea consideră nefondat recursul declarat și pe cale de consecință urmează a-l respinge, având în vedere argumentele ce vor fi înfățișate:
Prin rezoluția din 13.12.2009 s-a început urmărirea penală față de pentru infracțiunea de omor, prev. de art. 174 Cod penal, constând în aceea că la data de 13.12.2009 a lovit-o cu un obiect înțepător - tăietor, în mod repetat pe victima, în timp ce se aflau în imobilul situat în B,-, sector 4, lovituri în urma cărora partea vătămată a suferit leziuni cu consecința decesului.
Prin ordonanța din 13.12.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, iar Tribunalul Bucureștia admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului, în urma aprecierii asupra existenței indiciilor temeinice și a probelor conform art. 143 Cod procedură penală, privind pericolul concret pentru ordinea publică ce l-ar putea produce lăsarea acestuia în libertate.
Deși motivată lapidar, încheierea Tribunalului București este temeinică, iar în urma propriului examen, Curtea consideră că motivul reglementat în art. 148 lit. f Cod procedură penală subzistă în cauză și determină luarea măsurii privative de libertate împotriva inculpatului.
Astfel, în cauza de față, măsura arestării preventive a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor substanțiale și procedurale din dreptul intern și este conformă cu scopul art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale de protejare a persoanei împotriva arbitrariului (a se vedea CEDO Hotărârea din 24.10.1979, în cauza Winterwerp contra Olandei, dar și cauza Hertz Germaniei, Hotărârea din 03.12.2003).
Este relevantă existența motivelor plauzibile de a bănui în mod legitim și rezonabil că persoana privată de libertate a comis infracțiunea pentru care este cercetată, astfel încât condiția sine qua non regularității menținerii în detenție este satisfăcută.
Pe de altă parte, teza II a art. 148 lit. f Cod procedură penală referitor la existența probelor că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică este, de asemenea, îndeplinită.
Curtea ține seama, din această perspectivă, de circumstanțele reale în care ar fi fost săvârșită fapta - lovirea în mod repetat a victimei cu un obiect tăietor - înțepător - zona vizată de inculpat, acțiunea sa agresivă, dar și aptitudinea obiectului folosit de a produce leziuni grave.
Prin urmare, Curtea constată evidența unei bănuieli puternice de săvârșire de către inculpat a unei infracțiuni de o gravitate extremă - îndreptată împotriva vieții - ceea ce constituie un factor pertinent în sensul luării măsurii arestării preventive (în acest sens CEDO - CAUZA Naus Poloniei, 7224/04, 16.09.2008; cauza Tomasi Franței, 27.08.1992).
Deși, pericolul concret ce s-ar crea în ipoteza punerii în libertate a inculpatului nu se identifică cu pericolul social al infracțiunii, Curtea nu poate omite, în evaluarea asupra riscurilor punerii în libertate a inculpatului, criteriul pericolului social al infracțiunii, cu atât mai mult,cu cât fapta pentru care este cercetat aduce atingere unor valori fundamentale, precum dreptul la viață.
Luarea măsurii arestării preventive a inculpatului se mai impune și prin prisma necesității asigurării unei corespunzătoare derulări a procedurilor judiciare, a strângerii probelor, conform art. 200 Cod procedură penală.
În plus, natura și gravitatea faptei, rezonanța socială negativă a unor asemenea infracțiuni de violență extremă, în cadrul comunității, justifică măsura privativă de libertate dispusă în cauză, iar Curtea apreciază că echilibrul dintre dreptul la libertate individuală, pe de o parte, și protejarea interesului public, a ordinii publice, pe de altă parte, este menținut, iar prezumția de nevinovăție - respectată.
Concluzionând că lăsarea în libertate a recurentului inculpat ar crea un real pericol pentru ordinea publică și s-ar genera, totodată, o stare de neîncredere și insecuritate în rândul peroanelor ce respectă ordinea de drept și valorile sociale, Curtea va respinge recursul promovat de recurentul inculpat, ca nefondat, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Sub incidența art. 192 alin. 2 Cod procedură penală se va dispune cu privire la cheltuielile judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DISPUNE:
În temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 14.XII.2009 a Tribunalului București - Secția a l-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18.XII.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. / 21.12.2009
Dact./ 05.2009
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția I Penală
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Ioana Alina Ilie, Magdalena
