Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 49/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Încheierea penală nr. 49/2009
Ședința publică de la 24 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Dana Ghițoaica
Grefier - -
DIICOT - Serviciul Teritorial Albaa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații - și - împotriva încheierii penale nr. 33/19.08.2006 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat inculpații recurenți aflați în stare de arest și asistați de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța a adus la cunoștința inculpaților disp. art. 140/3 alin.3 pr.penală privind dreptul de a fi ascultat de instanța de recurs.
Inculpații - și -, având pe rând cuvântul învederează instanței că nu doresc să dea declarații, uzând de dreptul la tăcere.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpaților solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de arestare preventivă a acestora. A precizat că pedepsele prevăzute de lege pentru încadrările juridice date faptelor sunt peste 4 ani iar din probele administrate până în prezent și din verificările informatice ar rezulta un prejudiciu de 7 000 euro, ori în atare situație, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să fie raportat la acest prejudiciu, trebuie să fie avut în vedere și faptul că inculpații nu au antecedente penale, că sunt întreținători de familie, au copii minori iar infracțiunile nu au fost comise cu violență. A mai precizat că nu există date că fiind în libertate, inculpații ar influența aflarea adevărului.
Reprezentanta parchetului apreciază că hotărârea atacată este legală și temeinică, din toate actele administrate în cauză rezultă indiciile temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați. temeinice rezultă din plângerile părților vătămate, din interceptările convorbirilor telefonice purtate între inculpați și dintre inculpați și alte persoane, și din declarațiile altor persoane ( G). Cererea de arestare preventivă a fost întemeiat formulată, iar instanța fondului a avut în vedere toate elementele și nu există nici un temei de admitere a recursurilor. În concluzie a solicitat respingerea recursurilor.
Inculpații - și -, având pe rând ultimul cuvânt au lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față;
Constată că prin încheierea penală nr. 33/19.08.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 136,143, 146, 149/1 C.P.P. art. 148 lit. f arestarea C.P.P. preventivă a inculpaților și pe o durată de 29 zile începând cu data de 20.08.2009 și până la data de 17.09.2009.
În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut următoarele:
Prin sesizarea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub numărul - Ministerul Public - - Biroul Teritorial Hunedoara a solicitat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților - și - pentru infracțiunile de acces fără drept la un sistem informatic prev. și ped. de art. 42 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal; modificarea de date informatice fără drept prev. și ped. de art. 44 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal; cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. și ped. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 și spălare de bani prev. și ped. de art. 23 din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2.
Cod PenalÎn motivarea propunerii s-a susținut că, începând cu anul 2005, inculpații și - au postat anunțuri privind vânzarea de telefoane mobile pe rețeaua internet, mai precis pe portalul, accesând fără drept și modificând conturile de acces la acest portal ale altor utilizatori de internet.
În urma anunțurilor, inculpații erau contactați de potențiali cumpărători din străinătate, cu care în general țineau legătura pe e-mail, folosind datele personale ale mamei sale, învinuita, ale învinuiților G, - precum și ale învinuitului.
Ulterior, cetățenii străini trimiteau diverse sume de bani prin serviciile și, pe numele persoanelor menționate mai sus, acestea fiind ridicate de la unitățile bancare din zona, fără a fi expediate bunurile a căror contravaloare o achitaseră persoanele din străinătate.
Au fost identificate 70 de astfel de expedieri de sume de bani din Europa, Australia și de Nord, în cuantum de circa 100.000 Euro însă, până în prezent, nu au putut fi identificate și audiate prin comisii rogatorii decât 19 părți vătămate (cetățeni străini), prejudiciul creat acestora fiind de 7.000 Euro.
Prin aceste modalități descrise mai sus, inculpații și - au încercat să creeze un circuit al banilor proveniți din faptele ilicite, care să ascundă adevărata destinație a sumelor și identitatea reală a autorilor și, ca urmare, pe lângă fraudarea cetățenilor străini, susnumiții au creat și organizat o rețea de spălare a banilor rezultați din faptele ilicite.
Învinuiții, G, - și - i-au ajutat cu bună știință pe cei doi inculpați în activitatea infracțională, au primit pentru ajutorul dat diverse sume de bani, pe care i-au folosit în interes propriu, și au deschis conturi la diverse bănci din țară pentru a li se vira sumele de bani primite de la cetățenii străini.
Mai mult, inculpatul a accesat fără drept un sistem informatic, a modificat datele informatice, respectiv a lansat pe internet oferte de schimb de cont și, în acest sens, a obținut numele și parolele mai multor persoane, intrând astfel pe si-ul E-, unde a postat anunțuri privind vânzarea de telefoane mobile Nokia, fixând prețul de 150 Euro și, a lăsat o adresă de e-mail, unde să poată fi contactat.
În realitate, inculpatul nu a deținut niciodată telefoane marca Nokia pentru vânzare, era conștient de faptul că aceste vânzări pe internet sunt fictive și, prin activitățile infracționale, a urmărit cu bună știință cauzarea de prejudicii patrimoniale părților vătămate (cetățeni străini) și a obținut beneficii materiale în cuantum de circa 7.000 Euro pentru sine și pentru familia sa.
De asemenea, inculpatul a încercat să creeze un circuit al banilor proveniți din fapte ilicite încercând să ascundă adevărata destinație a sumelor (pe documentele de ridicare a banilor erau menționate ca fiind cu titlu de întreținere, împrumuturi, costuri gaze naturale, etc.)
În drept s-au invocat prevederile art.149/1 și 148 alin. 1 lit. f C.P.P. motivându-se că acestea sunt incidente în cauză întrucât există probe care conturează vinovăția inculpaților la comiterea infracțiunilor reținute în sarcina acestora, iar lăsarea lor în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol derivă nu doar din gravitatea infracțiunilor, ci și din atitudinea inculpatului față de faptă, de modul concret în care s-au comis infracțiunile (limita cea mai mare de pedeapsă fiind cea pentru infracțiunea, prev.de art.49 din Legea nr.161/2003 - închisoare de la 3 la 12 ani),
În cauză este realizată și prima condiție cumulativă prev.de art.148 al.1 lit.f în C.P.P. sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este mai mare de 4 ani.
Examinând actele dosarului de urmărire penală instanța a constatat că există date și indicii temeinice care fac rezonabilă presupunerea că inculpații - și - împreună cu ceilalți învinuiți, se fac vinovați de săvârșirea faptelor descrise în propunerea de luare a măsurii arestării preventive, așa cum au fost descrise mai sus.
Inculpatul - cu ocazia audierii sale în fața procurorului, în prezența apărătorului, a recunoscut acuzațiile aduse și săvârșirea faptelor pentru care ulterior s-a propus arestarea sa preventivă, arătând că a oferit spre vânzare prin intermediul mai multor site-uri internet specializate în comerț electronic, telefoane mobile, pe care în realitate nu le-a avut niciodată în proprietate, primind de la cetățeni ai altor state sume ce reprezentau prețul pentru achiziționarea acestor telefoane, fără să livreze însă vreun aparat. A apreciat că a obținut în acest fel circa 5.000 Euro, din care și-a cumpărat mai multe bunuri, inclusiv un autoturism.
Declarațiile învinuiților și sunt în sensul că cei doi inculpați au fost implicați în operațiuni fictive cu telefoane mobile pe internet, pe care nu le-au livrat niciodată și pentru care au încasat sume în valută.
Din procesele verbale de transcriere ale unor convorbiri telefonice ale inculpatului -, inclusiv cu unele dintre persoanele păgubite, au rezultat de asemenea indicii că împreună inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor și pentru care a fost începută urmărirea penală și s-a propus arestarea preventivă.
La dosarul de urmărire penală există declarații ale părților vătămate luate prin comisie rogatorie, de autorități judiciare din Italia, Olanda, Marea Britanie, Bulgaria, părților vătămate, care relatează modul de operare a inculpaților și indică numele și adresele persoanelor din România cărora au trimis sume de bani în valută în schimbul unor telefoane care nu le-au fost niciodată livrate.
Chitanțele în baza cărora aceste sune de bani au fost ridicate de la serviciile de transfer și sunt pe numele celor doi inculpați și ale învinuiților, constituind de asemenea, indicii care fac rezonabilă presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care s-a propus arestarea preventivă, cu starea de fapt și încadrarea juridică expuse detaliat mai sus.
În ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, și cu privire la aceasta s-a constatat că există date și indicii temeinice, respectiv din documentele bancare rezultă că inculpații au ridicat sumele de bani dobândite prin fraudă, în bună parte prin intermediari, declarând la ridicarea banilor o altă destinație sau sursă a acestora decât cele reale (întreținere, împrumut).
Pentru infracțiunea de modificare de date informatice fără drept, prev. de art. 44 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, pentru infracțiunea de cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. și ped. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani iar pentru infracțiunea de spălare de bani prev. și ped. de art. 23 din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 12 ani, astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 148 lit. f C.P.P. privind minimul pedepsei prevăzut de lege, respectiv pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
În ceea ce privește a doua condiție impusă de art. 148 lit. f necesară C.P.P. pentru a se putea dispune luarea măsurii arestării preventive și anume ca lăsarea inculpatului în libertate să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică, instanța a apreciat că și această condiție este îndeplinită cu privire la fiecare dintre cei doi inculpați întrucât:
Activitatea infracțională s-a întins pe o durată mare în timp, fiind demarată încă din anul 2005.
Efectele activității infracționale a inculpaților s-au extins pe teritoriul mai multor state și chiar continente - fiind afectate chiar și persoane de pe teritoriul Australiei.
Urmările activității infracționale nu sunt numai de ordin patrimonial, o parte din părțile vătămate audiate prin comisie rogatorie declarând că după experiența la care au fost expuse au manifestat neîncredere față de tranzacțiile prin internet și că, de către administratorii site-ului E-bay li s-a comunicat că autorii fraudelor pe internet au accesat cite-ul și au modificat date privind unele conturi, creând aparența unor tranzacții legitime, care în realitate erau fraude,
Așadar, activitatea infracțională inculpaților a fost de natură să submineze încrederea în siguranța tranzacțiilor electronice și a implicat activități extinse ale organelor judiciare ale mai multor state pentru identificarea autorilor.
Inculpații nu au ezitat să atragă în activitatea lor un număr mare de persoane, inclusiv pe mama lor, învinuita.
Pentru considerentele de mai sus, instanța a apreciat că lăsarea în libertate inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, că pentru înlăturarea acestui pericol este necesară arestarea preventivă a inculpaților, iar o măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate - obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea - este insuficientă.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen, nemotivat, inculpații și.
Prin apărătorul desemnat din oficiu inculpații au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza a se respinge propunerea de arestare preventivă.
În motivarea recursurilor s-a arătat că deși pedepsele prevăzute de lege pentru încadrările juridice date faptelor sunt de peste 4 ani, din probele administrate până în prezent și din verificările informatice rezultă un prejudiciu de doar 7.000 euro, ori în atare situație, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să fie raportat la acest prejudiciu. De asemenea trebuie a se avea în vedere și faptul că inculpații nu au antecedente penale, că sunt întreținători de familie, au copii minori iar infracțiunile nu au fost comise cu violență. Se mai arată că nu există date că aflându-se în stare libertate inculpații ar influența aflarea adevărului.
Curtea de Apel examinând recursurile declarate de inculpații și prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că acestea sunt nefondate și vor fi respinse, din următoarele considerente:
Inculpații recurenți sunt cercetați penal și au fost arestați preventiv prin încheierea penală atacată fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor de acces fără drept la un sistem informatic prev. de art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal, modificarea de date informatice fără drept prev. de art. 44 al. 1 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal, cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 și spălare de bani prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 al. 2.
Cod PenalInstanța de fond, Tribunalul Hunedoaraa constatat că în speță există indicii temeinice că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați și că în cauză sunt îndeplinite și disp. art. 148 lit. f respectiv C.P.P. faptele presupus a fi fost săvârșite de inculpați sunt pedepsite de leg cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea constată că încheierea atacată este legală și temeinică, fiind respectate condițiile legale pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
În speță sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 143.C.P.P. referitoare la indiciile temeinice a săvârșirii unei infracțiuni, indicii ce rezultă din plângerile părților vătămate, interceptările convorbirilor telefonice purtate între inculpați și dintre inculpați și alte persoane și din declarațiile altor persoane, din toate aceste acte rezultând presupunerea rezonabilă că inculpații recurenți ar fi săvârșit faptele de care sunt acuzați. De altfel, inculpatul a și recunoscut în mare parte faptele.
Este îndeplinită și condiția prev. de art. 148 lit. f C.P.P. faptele presupus a fi fost săvârșite de către inculpații prezentând un grad ridicat de pericol pentru ordinea publică, pericol prezentat și de inculpați. Pericolul social concret rezidă din modalitatea de săvârșire a faptelor, din subminarea încrederii persoanelor utilizatoare a sistemelor informatice a siguranței operațiunilor comerciale efectuate, de întinderea prejudiciilor presupus a fi fost cauzate părților vătămate, precum și de întinderea în timp a activității infracționale a inculpaților.
Argumentul inculpaților recurenți că prejudiciul produs este mic și că pericolul social concret trebuie raportat la întinderea prejudiciului nu poate fi luat în considerare atâta timp cât ancheta penală se află la început iar prejudiciul nu a fost încă cert stabilit, în cauză făcându-se demersuri pentru a se determina întinderea lui.
Referitor la circumstanțele personale invocate de către inculpați, acestea vor fi avute în vedere de către instanțe dacă în speță se va stabili vinovăția lor, în această fază a procesului penal analizându-se doar legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpați.
Față de cele expuse, constatându-se că încheierea penală atacată este legală și temeinică, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b recursurile C.P.P. inculpaților și vor fi respinse ca nefondate.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpații recurenți vor fi obligați să plătească statului fiecare câte 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariile apărătorului desemnat din oficiu în sumă de câte 100 lei pentru fiecare inculpat se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale nr. 33/19.08.2006 pronunțate de Tribunalul Hunedoara -Secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe inculpații recurenți să plătească statului fiecare câte 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariile apărătorului desemnat din oficiu în sumă de câte 100 lei pentru fiecare inculpat se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 24.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /Tehnored. DG
2 ex/24.08.2009
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Monica Farcaș, Dana Ghițoaica
