Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 53/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 53/
Ședința publică din 05 septembrie 2008
Curtea compusă din:
Președinte: dr.- -, JUDECĂTOR 1: Marius Andreescu
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu G -
JUDECĂTOR 3: Raluca
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de
inculpatul, fiul lui și, născut la data de 16 septembrie 1974, în comuna, județul D, domiciliat în comuna, sat., jud. A, CNP -, studii 2 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, stare civilă - necăsătorit, fără antecedente penale, împotriva încheierii numărul 63/CC din data de 03 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat, desemnată din oficiu pentru acesta, conform delegației avocațiale nr. 3189/2008, depusă la dosar.
În baza dispozițiilor art. 304 alin.1 Cod procedură penală, se procedează la înregistrarea cu mijloace tehnice audio.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se depune la dosar delegație avocațială din partea avocat, desemnată din oficiu pentru acesta.
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, să ia legătura cu acesta, aflat în stare de arest.
Curtea pune în discuția părților, necesitatea audierii recurentului -inculpat, aducându-i acestuia la cunoștință prevederile art. 70 din Codul d e procedură penală.
Recurentul inculpat arată că este de acord să dea declarație.
Curtea procedează la audierea recurentului inculpat, declarațiile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat, desemnată din oficiu pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, încheierea tribunalului este nelegală și netemeinică, impunându-se lăsarea inculpatului în libertate. Susține de asemenea și faptul că recurentul inculpat nu prezintă pericol social.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, menținerea încheierii atacate.
Susține că fapta pentru care sunt indicii că ar fi săvârșită de către
inculpat este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, natura infracțiunii, comunitatea în care s-a comis, prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, astfel că se impune arestarea inculpatului.
Pentru aceste temeiuri instanța de fond a considerat că se impune admiterea propunerii și arestarea inculpatului.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal, deliberând constată:
Prin încheierea nr. 63/CC din 03 septembrie 2008, Tribunalul Argeșa admis propunerea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 16.09.1974 în com. județul D, domiciliat în comuna, sat, jud. A, CNP -, studii 2 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, stare civilă-necăsătorit, fără antecedente penale, pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 03.09.2008 și până la data de 01.10.2008, inclusiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că există indicii temeinice potrivit cărora inculpatul a săvârșit infracțiunea de viol și nu de tentativă de viol, faptă prevăzută de art.197 alin.1, 2 lit.b/1 și alin.3 Cod penal pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 10 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Judecătorul fondului și-a format această convingere pornind chiar de la declarațiile date de inculpat; potrivit acestora, în seara zilei de 30.08.2008 se afla în stare de ebrietate și, întâlnindu-se cu sora sa vitregă, în vârstă de numai 8 ani, a luat hotărârea infracțională de a întreține raport sexual cu ea. În acest scop, a luat-o cu el pe bicicletă și a dus-o în câmp, într-un loc izolat, iar acolo a dezbrăcat-o și a "încercat" să aibă raport sexual cu victima.
Aceste probe au fost coroborate cu concluziile raportului de expertiză medico-legală, potrivit cărora în ziua imediat următoare partea vătămată avea himenul fisurat, sângerând, iar în urma examenului chirurgical la internare s-a constatat că aceasta prezintă excoriații și echimoze pe față, în jurul gâtului și pe spate.
S-a ținut seama și de împrejurarea că inculpatul a încercat anterior să întrețină raporturi sexuale și cu cealaltă soră vitregă a sa, respectiv, de asemenea minoră, potrivit declarațiilor martorilor.
Toate aceste elemente au condus la concluzia că lăsarea în libertate a celui în cauză prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii pronunțate de tribunal, în termen legal a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, iar pe fond - punerea sa în libertate, pe motiv că nu prezintă niciun pericol pentru ordinea publică.
Examinând hotărârea recurată prin prisma criticii formulate, a dispozițiilor art. 140/3 Cod de procedură penală, cum și sub toate aspectele, așa cum impune alin. ultim al art. 385/6 din același cod, curtea constată că recursul nu este fondat, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Așa cum corect s-a stabilit de către prima instanță, împotriva inculpatului a fost pusă în mișcare acțiunea penală prin ordonanța nr. 420/P/03.09.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, acesta fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de tentativă de viol, prevăzută de art.20 raportat la art.197 alin.1,2 lit.b/1 și alin.3 Cod penal, constând în aceea că, în seara zilei de 30.08.2008, a încercat prin violență să întrețină un raport sexual normal cu partea vătămată, membră a familiei sale (soră vitregă), în vârstă de 8 ani.
Probele administrate de acuzare converg în susținerea stării de fapt menționate, inculpatul însuși având, în fața curții, o poziție de recunoaștere ( 5 dosar recurs).
De altminteri, în mod judicios tribunalul conchide, pe baza actelor medicale și a declarațiilor aflate la dosar, că în speță ne aflăm în prezența unei infracțiuni consumate de viol, ci nu doar a unei tentative la această faptă penală deosebit de gravă.
Relevant sub acest aspect este conținutul raportului de expertiză medico - legală nr. 500/ din data de 01.09.2008 ( 10 dosar de urmărire penală), potrivit căruia partea vătămată la data de 01.09.2008 prezenta la examinare ruptură himenală incompletă.
Faptul că medicul legist precizează că acesta este efectul unei "tentative de raport sexual" nu poate avea înrâurire asupra calificării juridice pe care o fac organele judiciare, în raport de textul de lege incriminator și de decizia pronunțată în interesul legii de, la care se face referire în încheiere.
În consecință, sunt realizate condițiile prevăzute de art. 148 alin. 1 rap. la art. 143 și art. 68/1 din Codul d e procedură penală, referitoare la existența indiciilor temeinice că cel în cauză a comis fapta pentru care este cercetat.
Vârsta fragedă a victimei, calitatea de "frate mai mare" de care a uzat inculpatul în aducerea la îndeplinire a planului său infracțional, diferența mare de vârstă dintre victimă și agresor, violențele ce au fost exercitate asupra minorei de numai 8 ani pentru a înceta să se împotrivească, cum și împrejurarea că anterior recurentul - inculpat a agresat-o și pe sora mai mare a victimei, martora ( 15, 16 dosar fond), sunt tot atâtea date certe că, odată lăsat în libertate, inculpatul ar fi un real pericol pentru membrii familiei sale, cât și pentru întreaga comunitate din localitatea în care își are domiciliul.
În mod neîndoielnic, fapta reprobabilă de săvârșirea căreia este acuzat inculpatul a avut un puternic ecou în rândul locuitorilor comunei, județul A, fiind de natură să creeze un sentiment de insecuritate, în cazul în care nu ar fi luate măsuri ferme de către organele statului chemate să restabilească ordinea astfel tulburată.
Sunt realizate, prin urmare, și celelalte două condiții cumulativ prevăzute de art. 148 lit. f) Cod de procedură penală și, cum o altă măsură preventivă, din cele prevăzute de art. 136 lit. b) și c) din același cod nu ar fi în măsură să îndeplinească scopul prevăzut de legiuitor, acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal și de a împiedica sustragerea inculpatului de la cercetări.
Așa fiind, curtea conchide că hotărârea atacată este legală și temeinică, urmând aom enține și a respinge ca nefondat recursul, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) Cod de procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2, va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și al, născut la 16.09.1974, în prezent aflat în Arestul A, împotriva încheierii nr.63/CC din data de 03 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei onorariu avocat din oficiu, ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 septembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI -secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Dr.
Grefier,
Red.:
Tehn.
3 ex.
Jud.fond:.
Președinte:Marius AndreescuJudecători:Marius Andreescu, Teodora Gheorghe Sorescu, Raluca
