Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 53/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 353/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.53/
Ședința publică din data de 23 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Niculae Stan
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 3: Vasile
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect RECURSUL declarat de inculpatul împotriva încheierii din Camera de Consiliu de la data de 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv la Secția 12 Poliție și asistat juridic de apărător ales, avocat, cu împuternicire la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La întrebarea Curții, recurentul inculpat precizează că este de acord să dea declarație și în fata instanței de recurs.
Curtea procedează la ascultarea recurentului inculpat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul ales al recurentului inculpat precizează că, prin recursul declarat, se critică, pentru nelegalitate și netemeinicie, încheierea prin care Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art.1491alin.9 din Codul d e procedură penală, a admis propunerea parchetului și, în baza art.1491alin.10 rap. la art.136, art.143 și art.148 lit.a și f din Codul d e procedură penală, a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 29 zile.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond rejudecându-se cauza, să se dispună respingerea propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de arestare preventivă a inculpatului recurent, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum prevăd dispozițiile art.1491rap. la art.143 din Codul d e procedură penală, condiția esențială pentru luarea măsurii arestării preventive este aceea a existenței unor probe sau indicii temeinice, din care să rezulte că inculpatul a săvârșit o faptă de natură penală. De asemenea, potrivit art.5 parag.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi privat de libertate decât dacă există motive verosimile de a crede că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. În cauza de față, din materialul probator administrat până în prezent de către parchet, nu rezultă în mod clar că inculpatul ar fi săvârșit faptele ce i se rețin în sarcină. Inclusiv din declarația inculpatului, dată la termenul de astăzi, rezultă că acesta era numai consumator de droguri, activitate pe care o desfășura împreună cu ceilalți inculpați cercetați. În plus, investigatorii și colaboratorii folosiți de către organul de urmărire penală nu au cumpărat niciodată droguri, în mod direct, de la inculpat.
Totodată, în opinia apărării, inculpatul nu prezintă pericol social pentru ordinea publică, acest pericol trebuind să fie concret și determinat, iar nu dedus exclusiv din gravitatea faptei de care este acuzat.
Trebuie reținut și faptul că, în ceea ce îl privește pe inculpatul recurent, nu s-a efectuat o percheziție domiciliară, iar, în momentul în care parchetul i-a solicitat prezența pentru audiere, acesta s-a prezentat de bună voie și a dat declarație, în care și-a exprimat punctul de vedere asupra acuzațiilor formulate împotriva sa.
Pentru aceste motive, solicită ca, în urma admiterii recursului, să se dispună continuarea urmăririi penale cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca fiind nefondat și, pe cale de consecință, menținerea încheierii atacate, pe care o apreciază legală și temeinică.
Arată că, în cauză, există suficiente probe și indicii temeinice, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este urmărit penal, sens în care face referire la declarațiile colaboratorilor și investigatorilor sub acoperire, declarațiile coinculpatului date în prezența apărătorului său ales, rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele verbale de redare a conținutului înregistrărilor audio-video realizate în mediul ambiental, precum și procesul verbal de recunoaștere de pe planșele foto a inculpatului de către colaboratorul " ".
Apreciază că, din toate aceste probe, rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul, acționând prin intermediul altor trei persoane, a vândut, în trei rânduri, mai multe cantități de heroină.
În ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art.148 lit.a din Codul d e procedură penală, arată că inculpatul a fost citat de mai multe ori la parchet, fiind emis și un mandat de aducere pe numele acestuia încă din cursul lunii ianuarie, care nu a putut fi însă pus în executare decât în cursul lunii februarie, ca urmare a sustragerii sale de la urmărirea penală.
Apreciază că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii, modul concret în care inculpatul a acționat, respectiv prin intermediul unor alte persoane, caracterul repetat al activității infracționale, din care rezultă că aceasta reprezenta o modalitate obișnuită a inculpatului de a-și câștiga mijloacele de existență, dar și periculozitatea deosebită a faptelor de genul celor comise de către acesta pentru societate.
Recurentul inculpat, personal, în ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate. Se raliază concluziilor formulate de către apărătorul său.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea din Camera de Consiliu de la data de 12 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a Penală a admis, în baza art.1491alin.9 din Codul d e procedură penală, propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și, în baza art.1491alin.10 rap. la art.136, art.143 și art.148 lit.a și f din Codul d e procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpatului (zis "", fiul lui și, născut la data de 12 noiembrie 1968 în B, CNP -) pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 12 februarie 2009 și până la data de 12 martie 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de la instanța de fond a reținut că inculpatul este urmărit penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal, fiind acuzat că, în cursul anului 2008, vândut mai multe cantități de heroină, la doză, către diverse persoane, împrejurare în care, la data de 28 martie 2008, vândut, prin intermediul coinculpatului, zis "", o doză mare de heroină către colaboratorul acoperit " " (nume de cod), în schimbul sumei de 200 lei, la data de 10 aprilie 2008, vândut prin intermediul coinculpatului, o doză mare de heroină către colaboratorul acoperit " " (nume de cod), în schimbul sumei de 170 de lei, iar, la data de 23 aprilie 2008, vândut, prin intermediul coinculpatului, o doză mare de heroină către colaboratorul acoperit " " (nume de cod), în schimbul sumei de 200 lei.
În urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, judecătorul a constatat că există date si indicii temeinice, în accepțiunea art.143 din Codul d e procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, apreciind ca relevante în acest sens următoarele mijloace de probă: declarațiile colaboratorilor acoperiți cu privire la activitățile de cumpărare autorizată de heroină, procesele verbale întocmite de către investigatorii sub acoperire cu privire la aceleași activități, declarațiile coinculpatului date în prezența apărătorului său ales, procesele verbale de redare a conținutului înregistrărilor audio-video în mediul ambiental (interceptate în mod autorizat), rapoartele de constatare tehnico-științifică privind cantitățile de heroină cumpărate de la inculpat, procesele verbale de recunoaștere din planșe foto a acestuia de către colaboratorul " " și procesele verbale de investigație întocmite de către lucrătorii de poliție judiciară.
Totodată, judecătorul a constatat că sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art.148 lit.a și f din Codul d e procedură penală, întrucât, pe de o parte, inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, fiind citat în nenumărate rânduri la adresa unde locuia, pentru a se prezenta la procuror în vederea audierii, fără a se fi prezentat însă, fiind de asemenea emis și un mandat de aducere pe numele său în luna ianuarie, care nu a putut fi pus în executare decât în luna februarie, iar, pe de altă parte, legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și, în același timp, natura și gravitatea faptelor, împrejurările și modalitatea concretă în care se reține că au fost comise, caracterul repetat al activității infracționale, starea de insecuritate creată pentru populație prin punerea în circulație a drogurilor de mare risc, recrudescența deosebită a acestui gen de infracțiuni, precum și persoana inculpatului, care este el însuși consumator de droguri de mare risc, conform propriei declarații, relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea acestuia în libertate.
Nu în ultimul rând, judecătorul a ținut seama de frecvența infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc comise în municipiul B, numărul mare al cauzelor având ca obiect astfel de infracțiuni, aflat pe rolul instanțelor de judecată, fiind grăitor în acest sens. Din această împrejurare, concluzia reținută de judecător este aceea că urmarea pe care o produce asupra fiecărui consumator drogul de mare risc în discuție (heroina) reclamă un tratament juridic care să-i descurajeze pe potențialii traficanți.
În raport cu toate elementele expuse, judecătorul a apreciat că nu se justifică la acest moment luarea față de inculpat a unei măsuri neprivative de libertate, întrucât, deși ample, măsurile de siguranță enumerate de art.145 din Codul d e procedură penală, nu sunt apte să asigure în cauza de față buna desfășurare a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri,a declarat recurs în termenul legal(la data de 12 februarie 2009, după pronunțarea soluției în ședință publică)inculpatul, fără a-l motiva în scris.
La primul termen acordat în recurs (16 februarie 2009), judecarea cauzei a fost amânată pentru termenul de astăzi, la cererea inculpatului recurent, care a solicitat să beneficieze de asistența juridică a unui apărător ales.
Cu ocazia judecării recursului, Curtea a procedat nemijlocit la ascultarea inculpatului recurent, în declarația dată (consemnată și atașată la dosar), acesta menținându-și poziția procesuală de nerecunoaștere a săvârșirii faptelor pentru care s-a solicitat arestarea lui preventivă.
În dezbaterile asupra recursului, apărătorul ales al recurentului inculpat (ale cărui concluzii au fost însușite și de către acesta în ultimul cuvânt) a criticat încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, pe de o parte, că nu există probe sau indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul a săvârșit faptele penale de care este acuzat, acesta fiind numai consumator de droguri, nicidecum traficant, iar, pe de altă parte, nu s-a dovedit că inculpatul, lăsat în libertate, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, susținând totodată și că acesta, fiind citat la parchet pentru audiere, s-a prezentat de bună voie și a dat o declarație în care și-a exprimat punctul de vedere asupra acuzațiilor formulate împotriva lui. În consecință, a solicitat ca, rejudecându-se cauza pe fond, să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului și continuarea urmăririi penale cu acesta în stare de libertate.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursulcu care a fost sesizatăeste nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Judecătorul de la instanța de fond a dispus în mod legal și temeinic, cu respectarea tuturor dispozițiilor art.1491rap. la art.136, art.143 și art.148 lit.a și f din Codul d e procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile, soluția pronunțată întemeindu-se pe o evaluare corectă a întregului probatoriu administrat până în prezent în faza de urmărire penală, atât sub aspectul existenței unor indicii temeinice - în accepțiunea art.681din Codul d e procedură penală - care justifică presupunerea rezonabilă a săvârșirii de către acesta a faptelor penale ce i se rețin în sarcină, cât și sub aspectul sustragerii sale de la urmărirea penală și respectiv al stării concrete și actuale de pericol pentru ordinea publică ce ar fi determinată de lăsarea lui în libertate.
Astfel, deși inculpatul că ar fi vândut vreodată heroină, susținând că el este doar consumator al acestui drog, probele administrate de către organele de urmărire penală dovedesc contrariul, în acest sens Curtea reținând declarațiile colaboratorilor " ", " " și " " (nume de cod), care au afirmat că au cumpărat de la inculpatul recurent fiecare câte o doză de heroină, prin intermediul unor alți inculpați urmăriți și ei penal (, și ), procesele verbale întocmite de către investigatorii sub acoperire " ", " " și " " (nume de cod), care au supravegheat desfășurarea acestor operațiuni, declarația inculpatului (zis ""), care a confirmat că a luat de la inculpatul recurent doza de heroină ulterior vândută colaboratorului " ", declarația martorului cu identitate protejată " ", care a susținut și el că a cumpărat heroină de la inculpatul recurent, pe care l-a recunoscut în planșa foto, declarațiile inculpatelor și (membre ale aceleiași grupări infracționale), care au confirmat și ele că inculpatul recurent se ocupa cu vânzarea de heroină, precum și procesele verbale de redare a conținutului convorbirilor telefonice (interceptate și înregistrate în mod autorizat), cele mai relevante fiind cele purtate de inculpatul recurent cu inculpatul (liderul grupării infracționale, deja trimis în judecată într-o cauză separată), dar și cu inculpatul și colaboratorul " ".
De asemenea, Curtea constată că inculpatul recurent a încercat să se sustragă urmăririi penale, sens în care, cu toate că pe numele său au fost emise în perioada 07 octombrie 2008 - 08 ianuarie 2009 nu mai puțin de șapte citații prin care era chemat în fața procurorului pentru audiere, acesta a refuzat să se prezinte, fără a prezenta vreun motiv justificat. În același timp, deși inculpatul a confirmat în declarația dată în fața instanței de recurs că nu a fost niciodată plecat de la domiciliul său legal din Strada - -, în procesul verbal întocmit de către organele de poliție la data de 20 octombrie 2008 se consemnează că, fiind căutat la adresa respectivă, s-a constatat că acesta nu mai locuiește acolo, schimbându-și domiciliul. În sfârșit, pe numele inculpatului recurent a fost emis încă din data de 14 ianuarie 2009 un mandat de aducere în fața procurorului, care nu a putut fi însă pus în executare vreme de o lună, întrucât nu s-a reușit depistarea sa decât la data de 12 februarie 2009, ca urmare a acțiunilor întreprinse de către organele de poliție.
În același timp, Curtea constată că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă într-adevăr un pericol concret pentru ordinea publică, în plus față de aspectele deja evidențiate în încheierea recurată (care sunt pe deplin întemeiate), reținând apartenența inculpatului recurent la o grupare infracțională numeroasă, cu o activitate amplă pe raza municipiului B în domeniul traficului de heroină (cel mai probabil adusă din Turcia), precum și lipsa unui loc de muncă stabil din care acesta să obțină venituri pe căi licite, împrejurare ce, corelată cu faptul că el însuși este consumator de droguri de aproximativ 2 ani (conform propriei recunoașteri), justifică temerea că, aflat în libertate, prezintă un risc major de săvârșire a unor fapte similare.
În sfârșit, având în vedere că, ulterior pronunțării încheierii atacate, respectiv la data de 18 februarie 2009, inculpatului recurent i s-a și prezentat de către procuror materialul de urmărire penală, iar o zi mai târziu s-a dispus trimiterea lui în judecată, prin rechizitoriul nr.297/D/P/2008, Curtea constată că menținerea acestuia în stare de arest preventiv este necesară și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală.
Față de toate aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din Camera de Consiliu de la data de 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.3 / 06.04.2009
-
Președinte:Niculae StanJudecători:Niculae Stan, Carmen Veronica Găină, Vasile
