Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 62/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
454/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
ÎNCHEIEREA NR.62
Ședința publică din data de 03 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință din 25.02.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat, întrebat fiind de instanță, arată că-și menține declarația dată la instanța de fond și nu mai are nimic de adăugat.
Nefiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive, avându-se în vedere atitudinea sinceră a inculpatului în ceea ce privește prezentarea evenimentelor astfel cum s-au derulat, acesta recunoscând că a fost doar consumator de droguri și nu traficant. De altfel, acesta a colaborat cu organele de anchetă nominalizând persoanele de la care-și procura drogurile,
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținere a încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, instanța de fond apreciind în mod corect cu privire la existența indiciilor și probelor referitoare la săvârșirea infracțiunii de către inculpat, cât și a pericolului concret pentru ordinea publică, având în vedere atât natura infracțiunilor, cât și circumstanțele personale ale inculpatului.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, lasă cererea de recurs la aprecierea instanței.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 25.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, a fost admisă propunerea Ministerului Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe o perioadă de 29 de zile, de la 25.02.2009 până la data de 25.03.2009, inclusiv.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, fiind îndeplinite dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.
Pe de altă parte, s-a arătat că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că infracțiunea este flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din gradul de pericol social ridicat al infracțiunii, împrejurările și mijloacele de comitere a faptei, urmările socialmente periculoase produse, precum și din circumstanțele personale ale inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei admiteri a propunerii de arestare preventivă formulată de Ministerul Public.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, întrucât nu există indicii din care să rezulte că inculpatul este traficant de droguri, iar lăsarea în libertate a acestuia nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază încheierea pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică și ca nefondat recursul declarat de inculpat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător unul din cazurile prev. de art.148 Cod procedură penală.
În cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.143 Cod procedură penală, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpatul, la datele de 06.11.2008 și 15.11.2008, în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea totală de 0,16 grame substanță care conține heroină, contra sumei de 80 lei, provenită din fondurile.
Totodată, Curtea reține că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că fapta este flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptei (infracțiunea prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal - pentru faptele din perioada 06-15.11.2008 și art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000 - pentru fapta din 04.09.2008), la modalitatea concretă de comitere a acesteia și la circumstanțele reale ale săvârșirii ei, precum și la persoana inculpatului și la impactul negativ pe care asemenea fapte îl au asupra colectivității.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, motiv pentru care, în baza art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală, Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 25.02.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pre inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact./19.03.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Mihai OprescuJudecători:Mihai Oprescu, Viorel Adrian Podar, Antoaneta
