Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 66/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIERE NR.66/
Ședința publică de la 09 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 3: Zoița Frangu
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși inculpatul-- deținut în Arestul C, împotriva încheierii nr.78 din data de 6 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect propunere luare măsură arestare preventivă.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.84627/2009, emisă de Baroul București.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.1403alin.(3) Cod procedură penală, întrebat fiind, recurentul inculpat - arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat și intimat, solicită admiterea recursului atât în ceea ce privește punerea în libertate cât și în ceea ce privește obligarea de a nu părăsi localitatea. Consideră că în concret, reprezentantul Parchetului nu a făcut dovada că inculpatul ar fi fugit. Ori acesta nu a făcut acest lucru, nu a s-a ascuns, dimpotrivă, a căutat să ajute victima, pentru a minimaliza consecințele faptelor sale și nu a căutat nici un moment să ascundă urmele infracțiunii. Solicită a se avea în vedere vârsta inculpatului și că acesta poate fi în momentul de față cercetat și ulterior judecat în stare de libertate, mai ales că la instanța de fond este posibil să se pună în discuție schimbarea încadrării juridice
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, învederează instanței că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art.197 alin.(1) și (3) Cod penal, partea vătămată fiind o de 14 ani. Apreciază că prea mult ajutor după comiterea faptei nu putea să-i acorde acesteia. Față de această situație de fapt, pericolul social al faptei comise de către inculpat, rezonanța socială pe care o are în comunitate această faptă, solicită a se aprecia că, în mod corect instanța de fond a constatat că cercetarea inculpatului se impune a fi efectuată cu acesta în stare de arest.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat și intimat, solicită a se avea în vedere că partea vătămată era într-un club, într-o stare avansată de ebrietate, pe care și-a provocat-o singură.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat - solicită să fie cercetat în stare de libertate.
- CURTEA -
Asupra recursurilor penale de față:
Prin Ordonanța nr.1184/P/2009 din 6.06.2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanțaa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art.197 alin.(1) și (3) Cod penal prin aceea că, în noaptea de 5/6 iunie 2009 profitând de starea de ebrietate în care se afla partea vătămată în vârstă de 14 ani, a întreținut raport sexual, aceasta neavând posibilitatea de a accepta conștient.
În susținerea acuzării, s-au efectuat următoarele acte: declarațiile părții vătămate minore, procesul-verbal de cercetare la fața locului și cel de conducere în teren, declarațiile martorilor,. A și, respectiv declarațiile inculpatului care recunoaște întreținerea raportului sexual, dar constrângerea.
La data de 6 iunie 2009, procurorul a solicitat arestarea preventivă a inculpatului în interesul desfășurării urmăririi penale.
Prin încheierea nr.78 pronunțată la data de 6 iunie 2009, în dosarul cu nr.unic -, Tribunalul Constanțaa admis, în baza art.1491alin.(9) Cod procedură penală, propunerea formulată de procuror și, în temeiul art.1491alin.(10) Cod procedură penală, a luat măsura arestării preventive față de inculpatul pe o perioadă de 15 zile cu începere de la 7 iunie 2009 până la 21.06.2009.
Pentru pronunțarea hotărârii, instanța a constatat că sunt îndeplinite cerințele art.143 alin.(1) Cod procedură penală cu referire la art.681Cod procedură penală și este incident cazul de arestare prevăzut de art.148 alin.(1) lit.f) Cod procedură penală întrucât infracțiunea de care este bănuit inculpatul se pedepsește cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică având în vedere natura faptei, pericolul social generic însemnat al infracțiunii, precum și împrejurările, modul concret de comitere, inculpatul acționând asupra unei persoane în vârstă de 14 ani, profitând de starea avansată de ebrietate în care se afla aceasta.
Împotriva hotărârii, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și inculpatul au declarat recurs, primul solicitând majorarea duratei arestării preventive, iar inculpatul motivând că, nu există pericolul sustragerii de la urmărire penală și față de vârsta sa, de împrejurarea că, ulterior faptei, ar fi încercat s-o ajute pe minoră, fiind posibilă chiar și schimbarea încadrării juridice.
Criticile sunt neîntemeiate.
Potrivit art.1491Cod procedură penală, în interesul urmăririi penale, se poate dispune arestarea inculpatului dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art.143 Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prevăzute în art.148 Cod procedură penală; există cazul prevăzut de art.148 lit."f" Cod procedură penală, când inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Așa cum a reținut și instanța de fond, sub aspectul condițiilor prevăzute de art.143 Cod procedură penală și a limitei de pedeapsă impusă de art.148 lit."f" Cod procedură penală, nu sunt probleme, în cauză fiind probe (anterior prezentate) din care rezultă presupunerea rezonabilă în sensul art.681Cod procedură penală că inculpatul a săvârșit fapta prevăzută de legea penală pentru care este cercetat, iar legea o pedepsește cu închisoarea mai mare de 4 ani.
Cum, în momentul arestării, organul de urmărire nu este necesar să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă (cauza Murray contra Regatului Unit - referitor la respectarea art.5 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului), probele efectuate în cauză confirmând presupunerea rezonabilă că inculpatul a întreținut raportul sexual cu partea vătămată în vârstă de numai 14 ani, profitând că era în imposibilitate de a-și exprima voința, se impune arestarea preventivă a inculpatului imediat după comiterea faptei.
Potrivit art.1491Cod procedură penală, art.5 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Dumont- Maliverg contra Franței), gravitatea infracțiunii, vârsta părții vătămate, condițiile indicate de probele dosarului că s-ar fi comis fapta, justifică la acest moment luarea măsurii arestării preventive, fiind probe că lăsarea sa în libertate la trei zile de la comiterea faptei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru considerentele expuse, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive este nefondată.
Nici argumentele procurorului nu pot conduce la modificarea hotărârii primei instanțe deoarece, probatoriul fiind incomplet, neefectuându-se încă raportul de constatare medico-legală, este suficientă arestarea preventivă pe o perioadă de 15 zile pentru a se evita riscul dispariției inculpatului, a eventualelor presiuni asupra părții vătămate.
Prin urmare, negăsind nici un caz de nulitate a hotărârii atacate, recursurile sunt nefondate și, în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, vor fi respinse.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală;
Respinge recursurile penale declarate dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși inculpatul - născut în 31 ianuarie 1991, fiul lui și, CNP -, împotriva încheieriinr.78 din data de 6 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondate.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală;
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond.:
Red.înch.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./10.06.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE -
Dosar nr-
Data: 11 iunie 2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm alăturat dosarul de urmărire penală nr.1184/P/2009, privind pe inculpatul.
Dosarul are 1 volum cu 45 file.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
- - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE -
Dosar nr-
Data: 11 iunie 2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm alăturat dosarul de urmărire penală nr.1184/P/2009, privind pe inculpatul.
Dosarul are 1 volum cu 45 file.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
- - - -
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Adriana Ispas, Zoița Frangu