Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 704/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 704/
Ședința publică din 03 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 94/CC din 02.07.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul-recurent, în stare de arest, asistat de avocat ales din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se procedează la audierea inculpatului-recurent, după ce i-au fost aduse la cunoștință disp. art. 70.C.P.P. declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului, arătând că scopul măsurii preventive este a de asigura buna desfășurare a procesului penal, însă inculpatul s-a prezentat de bună voie în fața organelor de urmărire penală și a colaborat cu acestea. Mai arată că inculpatul nu are cunoștință de operare pe calculator, nu are antecedente penale, are un comportament bun și are o familie. Solicită a se reține în favoarea inculpatului atitudinea sa pozitivă și faptul că inculpații și sunt artizanii acestei inginerii pe calculator. De asemenea, arată că unele dintre sumele de bani ce apar în listingul de la dosar au fost trimise de inculpat familiei sale, respectiv mamei și concubinei sale. Pe de altă parte, arată că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, infracțiunea fiind de rezultat și nu de pericol, iar starea de libertate este cea normală.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că în activitatea grupului organizat inculpatul a avut un rol bine definit. Mai arată că din verificările transferurilor de bani operate de inculpat rezultă că s-a transferat o sumă mare de bani, iar faptele au avut un impact negativ asupra opiniei publice, indicând asupra țării o imagine negativă, iar punerea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol pentru ordinea publică.
În replică, apărătorul ales al inculpatului-recurent, referitor la cuantumul banilor transferați, arată ar acesta ar trebui cenzurat
Inculpatul-recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 94/CC din 02.07.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art.1491alin.9 raportat C.P.P. la art.143 și C.P.P. cu aplicarea art.148 alin.1 lit.f a C.P.P. fost admisă propunerea formulată de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și - Serviciul Teritorial Timiș.
S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 29.03.1979 în Dumitrești, jud. V, domiciliat în O,-, jud. B, CNP - -, pentru o perioadă de 29 de zile, cu începere de la data de 02.07.2009 până la data de 30.07.2009.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin referatul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial nr. 33/D/P/2009 din data de 02.07.2009, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 02.07.2009 sub număr unic de dosar -, s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, pe o perioada de 29 zile, cu incepere de la 02.07.2009 ână p. la data de 30.07.2009, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, și constituire de grup infracțional, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și spălare de bani, prev. de art. 7 și 8 din Legea 39/2003 și art. 27 alin. 3 din Legea 365/2002 și art. 23 lit.a,b,c din Legea 656/2002.
În sarcina inculpatului s-a reținut că începând cu anul 2008, împreună cu și, a constituit un grup infracțional, și în această calitate, în timp ce se afla în Italia, a primit datele de identificare ale clienților mai multor unități bancare obținute prin phising, după care a efectuat transferuri de bani online și a procedat la ridicarea de numerar de la caseriile băncii Poste Italia și Banco Popolare Italia. O parte din sumele de bani astfel obținute au fost trimise prin, inc. și. De asemenea, în mai multe rânduri i-a solicitat inc. să încarce cartele telefonice cu numere de Italia, prin transferuri online, cu diferite sume de bani din conturi capturate prin phishing.
Din cercetările efectuate în cauză, s-a stabilit că inculpatul era plecat la muncă în Italia de mai mulți ani, și prin intermediul internetului i-a cunoscut pe inc. și apoi pe inc.. Cei trei inculpați s-au hotărât ca datele de identificare obținute de și prin infracțiunile informatice de clonare a paginilor băncii Poste Italiana (operațiuni de phishing ), să fie înaintate prin intermediul internetului, inc.. Acesta împreună cu alte persoane neidentificate efectuau operațiuni de transfer online a banilor din conturile fraudate ale clienților Poștei Italiene, în conturi bancare controlate de aceștia. Din conturi sumele de bani erau retrase și împărțite între membrii grupării. Prin această modalitate, inc. și, au primit din Italia, prin, de la inc., astfel: a primit la 04.02.2009, suma de 295 euro. a primit la 23.02.2009 suma de 789,61 euro iar la 26.02.2009, suma de 382,63 euro.. a susținut că a trimis sume de bani și numitului, pentru plata unei datorii. Astfel, la data de 26.09.2009, i-a trimis lui, suma de 700 de euro, iar la data de 25.10.2009, suma de 300 euro.
S-a reținut că la data de 03.06.2008, printr-un mesaj telefonic interceptat în baza autorizației nr.92/02.06.2008, emisă de Tribunalul Timiș ), i-a cerut inc., să îi încarce două cartele telefonice, cu suma de 200 euro. În ziua următoare a revenit cu un mesaj transmis inc. căruia i-a solicitat să îi transfere credit pe telefon. La data de 05.06.2008, inc. ia trimis un mesaj inc., prin care l-a înștiințat că i-a încărcat cartela( filele 3-8 din volumul cu interceptări telefonice).
S-a apeciat că fapta inc. de a primi datele de identificare ale clienților Poștei Italiene și de a le transmite în mod neautorizat altor persoane neidentificate, în vederea efectuării de transferuri de fonduri din conturi bancare, constituie infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 27 alin.3 din Legea 365/2002.
De asemenea, s-a apreciat că fapta inc. de a transfera sume de bani, prin sistemul, către inc. și, sume provenite din infracțiuni informatice, constituie infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 23 lit.a din Legea 656/2002.
Fapta aceluiași inculpat de a beneficia de reîncărcarea cartelei telefonice cu sume de bani provenite din infracțiuni informatice, s-a apreciat că constituie infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 23 lit.c din Legea 656/2002, în modalitatea dobândirii de bunuri, provenite din infracțiuni.
S-a reținut că în timpul cercetărilor inculpatul a recunoscut că a trimis sume de bani prin sistemul, inc. și, precizând că nu a avut nici o legătură utilizarea frauduloasă a datelor de identificare ale clienților băncii și cu retragerile de bani.. a recunoscut că din sumele de bani transferate a perceput un comision de 10%. La confruntarea efectuată cu inculpații și, aceștia din urmă au susținut că a primit prin intermediul internetului, datele de identificare ale clienților băncii obținute prin operațiuni de phishing, precizând că acesta s-a ocupat de transferurile frauduloase de bani, de retragerea acestora din conturi și de împărțirea banilor. Cei doi inculpați au arătat că nu s-au putut ocupa de aceste operațiuni deoarece nu aveau cont deschis la Poșta Italiană și nu puteau deschide un cont bancar pentru că nu se aflau în Italia și nici nu aveau rezidență în această țară. Pentru efectuarea operațiunilor de transferuri bancare online, era necesară deținerea unui cont bancar cu card la Poșta Italiană.. a declarat că a avut un cont cu card deschis la banca menționată dar l-a pierdut în urmă cu câțiva ani. În timpul audierilor și la confruntare, și au arătat că pentru reîncărcarea cartelelor telefonice, erau plătiți de către, cu o parte procentuală din suma încărcată. Acest fapt rezultă și din interceptarea mesajului telefonic din data de 03.06.2008, fila 3, când inc. îi cere inc. să îi "bage niște bani pe telefon", precizând că îl va plăti.
De asemenea, din verificarea transferurilor de bani prin, a rezultat că în cursul anilor 2008 -2009, ( 20 de transferuri cu suma totală de 18409 euro) și ( 9 transferuri de bani cu suma totală de 13717 euro) au primit sume de bani din Italia de la diferite persoane pe care nu le cunosc, precizând că acestea erau în legătură cu inc.. Tot din verificarea transferurilor de bani, efectuate de către inc., a rezultat că acesta a transferat în cursul anilor 2008 -2009 suma de 24914 euro, prin 40 de transferuri.
Tribunalul a reținut că prin ordonanța din 01.07.2009 s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile menționate. Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt pedepsite cu închisoare de la 1-12 ani (art. 27 alin.3 din Legea 365/2002), 3-12 ani (art. 23 lit.a, c din Legea 656/2002).
S-a mai solicitat a se avea în vedere că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 136, 146 și 148 alin.1 lit. f proc.pen. în sensul că inculpatul săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere că au săvârșit infracțiuni pe perioadă lungă de timp ( din anul 2008), au cauzat prejudicii mai multor persoane, faptele au avut impact în opinia publică, De asemenea, din cauza activităților infracționale de genul celor reținute în sarcina inculpatului, utilizatorilor de internet din România, l-i s-a restricționat accesul pe siteul E-bay și escrow ( site-uri comerciale), cauzând o imagine negativă
În probațiune s-a atașat la dosarul cauzei dosarul nr.33/D/P/2009 al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial T.
Analizând materialul probator administrat în cauză, Tribunalul Timișa reținut următoarea situație de fapt:
Prin ordonanța nr.33/D/P/2009 emisă la data de 01.07.2009, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișa pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 și 8 din Legea nr.39/2003, art.27 alin.3 din Legea nr.365/2002 și art.23 lit.a, b, c din Legea nr.656/2002, constând în aceea că începând cu anul 2008, împreună cu inculpații și, a constituit un grup infracțional, și în această calitate, în timp ce se afla în Italia, a primit datele de identificare ale clienților mai multor unități bancare obținute prin phishing, după care a efectuat transferuri de bani online și a procedat la ridicarea de numerar de la caseriile băncii Poste Italia și Banco Popolare Italia. O parte din sumele de bani astfel obținute au fost trimise prin, inc. și. De asemenea, în mai multe rânduri i-a solicitat inc. să încarce cartele telefonice cu numere de Italia, prin transferuri online, cu diferite sume de bani din conturi capturate prin phishing
În cadrul procesului penal, măsura arestării preventive poate fi dispusă atunci când există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și acesta se găsește într-una din situațiile expres și limitativ prevăzute de art.148 alin.1
C.P.P.În primul rând, Tribunalul Timișa reținut că, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele și Murray contra Marea Britanie, luarea măsurii arestării preventive față de o persoană nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul detenției preventive este tocmai acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor care planează asupra unei persoane.
Pe de altă parte, s-a reținut că art.5 alin.1 lit.a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului permite privarea de libertate a unei persoane atunci când există motive verosimile de a se bănui că a săvârșit o infracțiune. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Jecius contra Lituania că pentru a considera că există motive verosimile de a se aprecia că persoana față de care s-a luat o măsură preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală, este necesar ca faptele sau împrejurările pe care se întemeiază aceste motive să fie nu numai autentice și reale, ci trebuie să fie și în măsură să convingă un observator independent că persoana respectivă este posibil să fi săvârșit acea infracțiune.
Or, având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale, Tribunalul Timișa considerat că în prezenta cauză există indicii cu privire la posibilitatea ca inculpatul să fie implicat în comiterea unor fapte prevăzute de legea penală și sancționate cu închisoare mai mare de 4 ani, indicii care să convingă un observator independent că persoana în cauză este posibil să fi comis acele fapte.
În acest sens, prima instanță a avut în vedere, în primul rând, declarațiile inculpatului. S-a reținut că acesta nu a recunoscut săvârșirea faptelor decât într-o mică măsură. El a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul prin intermediul internetului, acesta întrebându-l dacă, în schimbul unui comision de 10%, îl poate ajuta să primească sume de bani de la diferite persoane din Italia. Inculpatul a precizat că a acceptat, astfel că la solicitarea inculpatului, s-a întâlnit în Italia cu diferite persoane necunoscute, care i-au înmânat diverse sume de bani, pe care ulterior îi trimitea în România pe numele persoanelor indicate de inculpatul.
S-a mai reținut că inculpatul a mai adăugat faptul că în două situații i-a fost alimentat creditul pentru telefonul mobil de către inculpatul, fără însă a putea oferi mai multe detalii.
De asemenea, tribunalul a reținut că afirmațiile inculpatului au fost însă contrazise, în mare parte, de inculpații și. Inculpatul a menționat faptul că l-a cunoscut pe inculpatul prin intermediul internetului, pe canalul, iar în acea perioadă era în căutarea unei persoane dispuse să valorifice conturile bancare ale persoanelor ale căror date le-a obținut prin phishing. Inculpatul s-a arătat interesat să-l ajute, motiv pentru care user-ul și parola obținute în modalitate descrisă mai sus, erau trimise, prin internet, inculpatului în Italia. Cu datele respective puteau fi încărcate doar cardurile eliberate de Poșta Italiană, iar în schimbul datelor oferite, inculpatul îi trimitea în România J din sumele de bani ridicate din conturile devalizate. Inculpatul a mai adăugat faptul că a primit bani de la inculpatul atât pe numele său, cât și pe numele altor persoane indicate de el.
În ceea ce privește încărcarea creditelor pentru cartelele de telefon mobil, s-a reținut că inculpatul a precizat că inculpatul este cel care îi indica numerele de telefon ce trebuiau creditate, iar în schimbul serviciului său primea J din creditul reîncărcat.
În același sens au fost observate de către prima instanță și declarațiile inculpatului.
Tribunalul a mai reținut și că afirmațiile inculpaților și sunt confirmate și de celelalte probe administrate în cauză, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică existent în dosarul de urmărire penală, în calculatoarele ridicate de la cei doi inculpați au fost descoperite programe informatice pentru extragerea adreselor e-mail din fișiere sau dintr-o pagină web, precum și mesaje electronice folosite pentru desfășurarea activităților de phishing (obținerea datelor confidențiale, folosind tehnici de manipulare a identității unei persoane sau a unei instituții).
În același timp, s-a mai reținut că împrejurarea că inculpatul, folosind sistemul, a trimis în România diferite sume de bani, pe numele unor persoane pe care nu le cunoaște, rezultă și din tabelele referitoare la operațiunile de transfer de bani realizate de către inculpatul.
De asemenea, prima instanță a mai reținut că în perioada 2008-2009 inculpatul a trimis în România, prin 40 de tranzacții, o sumă mare de bani (aproximativ 25.000 euro). În condițiile în care inculpatul a precizat că muncește la negru în Italia, fiind tâmplar, beneficiind de un salariu lunar de 1400 euro, tribunalul a apreciat că există suspiciuni în ceea ce privește proveniența sumei de 25.000 euro, suspiciuni care pot fi interpretate ca reprezentând indicii în legătură cu posibila implicare a inculpatului în spălarea de bani.
Pentru aceste considerente, Tribunalul Timișa apreciat că în prezenta cauză subzistă suficiente indicii cu privire la posibila comitere de către inculpatul a unor fapte prevăzute de legea penală, respectiv implicarea sa în activitatea de spălare de bani și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase cu ajutorul internetului.
Pe de altă parte, raportându-se la împrejurările cauzei, prima instanță a apreciat că referitor la persoana inculpatului lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
În acest sens, Tribunalul Timișa reținut amploarea deosebită a activității desfășurate de către inculpații din prezentul dosar, care caracterizează personalitatea acestora ca fiind periculoasă pentru ordinea publică. Totodată, au fost luate în considerare sumele de bani de care au beneficiat inculpații și în urma operațiunilor frauduloase realizate, precum și numărul tranzacțiilor efectuate într-un interval scurt de timp. S-a considerat că în modalitatea în care au acționat, nimic nu îi împiedica pe inculpați să obțină în mod ilicit oricând sume de bani imense în străinătate, aspect care conferă persoanei inculpatului o periculozitate sporită, cu atât mai mult cu cât nu există date că, în lipsa intervenției organelor de urmărire penală, acesta ar fi renunțat la asemenea activități.
Nu în ultimul rând, la luarea măsurii preventive împotriva inculpatului, tribunalul a avut în vedere și dispozițiile art.5 alin.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Letellier contra Franței, admițând posibilitatea detenției preventive a unei persoane în vederea protejării ordinii publice, atunci când, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, o anumită infracțiune poate suscita o tulburare a acestei ordini publice.
Or, în prezenta cauză, fiind vorba de o acțiune de mare amploare, în care sunt implicate și alte persoane care trebuie identificate, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului, în acest moment, prin gravitatea deosebită a activității acestuia și prin reacția opiniei publice referitoare la persoanele implicate în asemenea operațiuni prin care se aduce o atingere gravă încrederii într-una dintre cele mai sigure modalități de păstrare a banilor și de efectuare a plăților, este susceptibilă de a conduce la o tulburare a ordinii publice, motiv pentru care se impune arestarea preventivă a inculpatului, măsura preventivă fiind o condiție a asigurării bunei desfășurări a procesului penal, cu atât mai mult cu cât, în momentul de față, declarațiile inculpatului sunt contradictorii cu declarațiile inculpaților și, iar potrivit declarațiilor celor trei inculpați, există și alte persoane implicate în săvârșirea acestor infracțiuni, persoane ce urmează a fi identificate în vederea tragerii la răspundere penală, iar lipsirea inculpatului de libertate pare a fi necesară pentru a- împiedica acestuia contactul cu aceste persoane, contact care s-ar răsfrânge în mod negativ asupra desfășurării în continuare a urmăririi penale.
Deși s-a reținut faptul că inculpatul s-a prezentat de bună-voie în fața organelor de urmărire penală și nu este cunoscut cu antecedente penale, tribunalul a apreciat aceste împrejurări nu pot împiedica luarea unei măsuri preventive atunci când aceasta apare a fi necesară în vederea asigurării bunei desfășurări a urmăririi penale.
Pentru aceste considerente, în condițiile în care s-a considerat că există suficiente indicii cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea penală, sancționate cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar raportat la modalitatea de comitere a faptelor, putându-se aprecia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol pentru ordinea publică, în temeiul art.1491raportat C.P.P. la art.148 lit.f și C.P.P. cu aplicarea art.143 C.P.P. Tribunalul Timișa admis cererea formulată și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile.
Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs inculpatul care nu a fost motivat în scris dar a fost susținut oral de către apărătorul ambii solicitând respingerea propunerii de arestare preventivă, arătând că scopul măsurii preventive este a de asigura buna desfășurare a procesului penal, însă inculpatul s-a prezentat de bună voie în fața organelor de urmărire penală și a colaborat cu acestea. Se mai arată că inculpatul nu are cunoștință de operare pe calculator, nu are antecedente penale, are un comportament bun și are o familie. Se solicită a se reține în favoarea inculpatului atitudinea sa pozitivă și faptul că inculpații și sunt artizanii acestei inginerii pe calculator. De asemenea, arată că unele dintre sumele de bani ce apar în listingul de la dosar au fost trimise de inculpat familiei sale, respectiv mamei și concubinei sale. Pe de altă parte, arată că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică, infracțiunea fiind de rezultat și nu de pericol, iar starea de libertate este cea normală.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, conform prev. art. 3856, al.3 cpp, se constată că încheierea recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.
În mod întemeiat instanța de fond a apreciat că din probele administrate în cursul urmăririi penale există indicii cu privire la implicarea inculpatului la săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat ceea ce rezultă din împrejurarea că inculpatul a trimis din Italia coinculpaților și, prin mai multe sume de bani despre care se susține că proveneau din conturile fraudate ale clienților Poștei Italiene.
De asemenea inculpații și au Inculpatul a menționat faptul că l-a cunoscut pe inculpatul prin intermediul internetului, pe canalul, iar în acea perioadă era în căutarea unei persoane dispuse să valorifice conturile bancare ale persoanelor ale căror date le-a obținut prin phishing. Inculpatul s-a arătat interesat să-l ajute, motiv pentru care user-ul și parola obținute în modalitate descrisă mai sus, erau trimise, prin internet, inculpatului în Italia. Cu datele respective puteau fi încărcate doar cardurile eliberate de Poșta Italiană, iar în schimbul datelor oferite, inculpatul îi trimitea în România J din sumele de bani ridicate din conturile devalizate. Inculpatul a mai adăugat faptul că a primit bani de la inculpatul atât pe numele său, cât și pe numele altor persoane indicate de el.
Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit f cpp în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul este închisoare mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea pericolului pentru ordine publică se are în vedere amploarea și gravitatea activității infracționale desfășurate de inculpații, sumele de bani obținute în urma operațiunilor frauduloase.
Chiar dacă inculpatul s-a prezentat de bună voie în fața organelor de anchetă și nu este cunoscut cu antecedente penale arestarea preventivă a inculpatului se impune pentru o mai bună desfășurare a urmăririi penale avându-se în vedere declarațiile contradictorii a inculpaților și posibilitatea ca și alte persoane să fie implicate în același gen de activități astfel că prin lăsarea în libertate a inculpatului depistarea acestora ar fi dificil de realizat.
Prin urmare recursul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins, în baza art. 38515, pct. 1 lit. b cpp.
Văzând și prev. art.192 al.2 cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii penale nr. 94/CC/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Obliga inculpatul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 03.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
Red. - 07.07.2009
Tehnored. - o7.07.2009
Primă instanță: jud. - Tribunalul Timiș
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Ion Dincă, Victor Ionescu
