Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 523/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 71
Ședința publică de la 12 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 2: Iuliana Marilena Ciolcă
JUDECĂTOR 3: Adriana
Grefier
Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe
recurent, recurent, recurent, recurent, recurent, recurent, recurent, recurent, recurent, recurent
, având ca obiect
propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1..C.P.P.)
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
- recurent Inculpat -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin încheierea de ședință nr.5/C din 6.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, s-a dispus admiterea propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Teleorman și arestarea preventivă a inculpaților:, și; s-a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă față de aceștia.
În esență, instanța de fond a reținut că în perioada 2006-2009 inculpații au constituit un grup organizat și au comis infracțiuni grave, precum înșelăciune, fals informatic și alte infracțiuni informatice, organizând licitații pe site-uri specializate și lansând pe Internet oferte spre vânzare de bunuri, în realitate inexistente, folosind în mod nelegal conturile și identitatea altor persoane, cauzând în total unor cetățeni străini un prejudiciu de 800.000 euro și 40.333 USD.
Inculpații au încasat în mod repetat sume de bani transferate din străinătate de diferiți cetățeni cunoscând că acestea proveneau din organizarea unor licitații frauduloase.
Faptele inculpaților sunt prevăzute ca infracțiuni de art.7 alin.1 raportat la art.2 lit.b pct.18 din Legea nr.39/2003, art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal raportat la art.58 din Legea nr.161/2003, art.46 alin.1 lit.b și alin.2 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.48 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Instanța de fond constatat că sunt îndeplinite prevederile art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea faptelor comise pentru care inculpații sunt cercetați, modalitatea de comitere a acestora, perioada mare de timp în care au fost săvârșite, valoarea ridicată a prejudiciului și posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare a autorităților față de cei care au săvârșit astfel de infracțiuni.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații care au solicitat să fie judecați în stare de libertate, arătând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, iar la dosar nu sunt indicii temeinice din care să rezulte că inculpații ar fi vinovați.
Analizând recursurile formulate de inculpați în raport de critica formulată cât și din oficiu, Curtea constată că nu sunt întemeiate și le va respinge în baza art.38515pct.1 lit. Cod procedură penală.
În mod justificat instanța de fond a arătat că se impune arestarea preventivă a inculpaților, având în vedere gravitatea faptelor comise, modul de acționare și prejudiciul cauzat.
Afirmațiile inculpaților că nu sunt indicii temeinice sunt infirmate de actele aflate la dosar, respectiv procesele-verbale încheiate de organele de poliție, actele bancare din care rezultă încasarea banilor, adresele emise de bănci, procesele-verbale de redare convorbirilor telefonice, procesele-verbale de filaj, precum și declarațiile părților vătămate și chiar declarațiile inculpaților.
Din toate aceste probe menționate, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, iar măsura arestării preventive este întemeiată, având în vedere pericolul pentru ordinea publică pe care îl reprezintă inculpații.
Lăsarea în stare de libertate a inculpaților ar duce la o stare de insecuritate și ar lăsa impresia că instituțiile statului nu sunt capabile să intervină în mod legal pentru a pune capăt activității infracționale.
Faptul că inculpații unt tineri, sunt elevi sau studenți, nu reprezintă argumente suficiente pentru lăsarea acestora în libertate, față de modul infracțional în care au acționat.
Nu este întemeiată nici susținerea inculpaților că li s-ar fi încălcat dreptul la apărare, atâta timp cât au fost asistați de avocați, a existat posibilitatea studierii actelor dosarului și punerii de concluzii pe toate cererile formulate.
Este adevărat că aceste activități trebuie privite și circumscrise normelor care reglementează reținerea precum și arestarea preventivă.
Cum reținerea inculpaților nu poate depăși 24 de ore, era normal ca toate actele să se desfășoare în intervalul de timp menționat.
Nu sunt întemeiate nici afirmațiile că actul de sesizare al instanței ar fi nul, atâta timp cât din piesele dosarului rezultă că adresa de înaintare a referatului de propunere a arestării preventive a fost semnat de reprezentantul Parchetului.
Referitor la cererile inculpaților de se lua altă măsură preventivă, Curtea apreciază că în raport de faptele comise de către inculpați și de pericolul pe care îl reprezintă aceștia este justificată măsura arestării preventive.
Trebuie avut în vedere și complexitatea cauzei, precum și necesitatea de a se administra în continuare probe și această situație impune cercetarea inculpaților în stare de arest.
Măsura obligării de nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi țara, nu sunt suficiente și nu ar asigura o bună cercetare în continuare a cauzei.
Pe lângă toate aceste aspecte, așa cum a arătat și instanța de fond, pentru a se evita comiterea unor fapte asemănătoare și de către alte persoane, este necesară o reacție corespunzătoare, promptă a autorităților față de cei care comit asemenea infracțiuni grave.
Recurenții inculpați vor fi obligați la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați, și, împotriva încheierii de ședință nr.5/C din 6.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman.
Obligă pe inculpații, și la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului și pe coinculpații și la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei onorariu avocat oficiu se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./23.03.2009
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Iuliana Marilena Ciolcă, Adriana
