Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 405/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 396/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 405
Ședința publică de la 12 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 2: Iuliana Marilena Ciolcă
JUDECĂTOR 3: Adriana
Grefier
Pe rol judecarea cauzei Penal privind pe
recurent PARCHET B, recurent
și pe intimat, intimat, intimat, intimat, având ca obiect
tâlhărie (art.211 Cod Penal)
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- recurent Inculpat -
- intimat Parte vătămată -
- intimat Parte responsabilă civilmente -
- intimat Parte vătămată -
- intimat Parte responsabilă civilmente -
- recurent - PARCHET
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
INSTANȚA
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr.919/05.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B în dosarul penal nr-, conform art.20 raportat la art.211 alin.l alin.2 lit.c, alin.2 lit.a, b Cod penal, 75 lit.c Cod penal a fost condamnat inculpatul, la 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie în formă agravantă.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.l, 64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal.
Conform art.211 alin.l, alin.2 lit.c, alin.21lit.a, b Cod penal, art.75 lit.c Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravantă.
S-a făcut aplic.art.71 alin.l, 64 lit. teza a II-a, lit.b Cod penal.
Conform art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, dând inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea de la 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare.
Conform art.61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 346 zile rămase neexecutate din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.710/30.03.2007 a Judecătoriei Timișoara, în baza art.211 alin.l, alin.2, alin.21, 99 Cod penal.
Conform art.61 alin.l teza ultimă Cod penal, s-au contopit restul neexecutat de 346 zile, cu pedeapsa de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni, dând inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni pe care o sporește cu 10 (zece) luni, rezultând o pedeapsă de 9 (nouă) ani și 4 (patru) luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.l, 64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal.
Conform art. 112 lit.d, 116 Cod penal privind măsurile de siguranță s-au interzis inculpatului pe o perioadă de 5 ani să se afle pe raza teritorială a municipiului
Conform art. 118 lit.e Cod penal, s-a confiscat de la inculpat suma de 45 RON dobândită prin săvârșirea infracțiunii.
Conform art.88 Cod penal s-a dedus prevenția de la 23.09.2008 la zi.
Conform art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Conform art. 14, 346 Cod procedură penală, s-a luat act că părțile vătămate și, nu s-au constituit părți civile.
Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art. 191 Cod pr.pen. inculpatul a fost obligat la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în ziua de 23.09.2008, în jurul orei 16:00, inculpatul s-a deplasat în Parcul Herăstrău, fiind însoțit de făptuitorul, acesta din urmă având asupra sa un cuțit.
Ajunși în parc, cei doi s-au apropriat de un grup de tineri și i-au solicitat unuia dintre aceștia, respectiv părții vătămate, suma de 10 lei, totodată făptuitorul amenințându-1 cu cuțitul pe care-1 avea asupra sa, însă partea vătămată a refuzat să le dea vreo sumă de bani, pretextând că nu are.
Grupului de tineri i s-a alăturat și partea vătămată, care se întorcea de la de karturi. Dat fiind faptul că partea vătămată refuzase să dea curs solicitării, făptuitorul a îndreptat cuțitul către partea vătămată și i-a solicitat pe un ton ridicat să îi dea suma de 10 lei. în momentul în care partea vătămată a scos din portmoneu suma solicitată, inculpatul i-a smuls din mână cei 10 lei, iar făptuitorul
i-a luat restul banilor aflați în portmoneu, respectiv 35 de lei. ei doi s-au deplasat pe de carturi, pentru a cheltui banii însușiți.
În declarațiile date inculpatul a recunoscut săvârșirea tâlhăriei asupra părții vătămate, negând tentativa de tâlhărie asupra părții vătămate, pe care a recunoscut-o cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.
In ceea ce privește reținerea formei calificate a infracțiunii de tâlhărie se are în vedere că faptele au fost săvârșite într-un loc public, de către două persoane, folosindu-se o armă (cuțit) - la încadrarea juridică dată faptelor inculpatului, se vor reține și dispozițiile art.21lit.b de la art.211 Cod penal, privind folosirea unei arme, circumstanța reală răsfrângându-se asupra sa, dată fiind împrejurarea că a cunoscut faptul că poseda un cuțit, și, totodată, a prevăzut folosirea acestuia - potrivit declarațiilor date, cuțitul a fost achiziționat în prezența sa, fiind purtat în permanență de către, de care inculpatul nu s-a mai despărțit până la săvârșirea infracțiunilor.
De asemenea, în sarcina inculpatului (major) s-a reținut circumstanța agravantăprev.deart.75 lit.c Cod penal, săvârșind infracțiunea împreună cu un minor.
Deși inculpatul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, fiind liberat condiționat la data de 04.06.2008 s-a constatat faptul că în cauză nu sunt incidente dispozițiileprev.deart.37 lit.a Cod penal, infracțiunile pentru care a fost condamnat anterior fiind săvârșite în minoritate.
In cazul fiecărei infracțiuni, la individualizarea judiciară a pedepsei s-a avut în vedere criteriile enumerate de art.72 Cod penal: circumstanțele reale, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, urmarea produsă și circumstanțele personal, sub aceste ultim aspect urmând a se reține faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, dar dovedește consecvență infracțională, el fiind anterior condamnat pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie și săvârșind prezentul concurs de infracțiuni la circa o lună, după ce a fost liberat condiționat la data de 04.06.2008, înainte de expirarea restului de pedeapsă rămas neexecutat.
Punând în balanță ansamblul acestor considerente, instanța fondului a apreciat că pentru fiecare infracțiune o pedeapsă orientată spre prima Jai ntervalului prevăzut de lege, cu executare, în regim de detenție, este aptă să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul solicitând redozarea pedepsei.
Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, conform art.371 af.2 Cod pr.pen. Tribunalul a constatat fondat apelul inculpatului, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin rechizitoriu inculpatul, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiuniiprev.deart.211 alin.l, 2 lit.c, alin.21lit.a, b Cod penal și art.26 raportat la art.211 alin.l, 2 lit.c, alin.2 ind.l lit.a, b Cod penal cu aplic.art.33 lit.a Cod penal și art.75 lit.c Cod penal, reținându-se în esență că în ziua de 23.09.2008, în Parcul Herăstrău, împreună cu minorul, unde, sub amenințarea unui cuțit, au deposedat-o de suma de 45 de lei pe partea vătămată, respectiv au încercat să o deposedeze de bunuri pe partea vătămată.
Potrivit art.72 alin.l Cod penal "la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală".
S-a reținut, că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul desfășurării procesului penal, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, atitudine ce a determinat stabilirea situației de fapt și a tragerii la răspundere penală a făptuitorului într-un termen rezonabil, astfel că se observă că urmărirea penală împotriva inculpatului s-a dispus la data de 24.09.2008, iar soluționarea în fond a cauzei a avut loc la data de 05.12.2008.
Deși, inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind anterior condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea de fapte similare cu cele pentru care este trimis în judecată în prezenta cauză, Tribunalul a apreciat că pedeapsa rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare, sporită cu 10 luni, în total 9 ani și 4 luni închisoare, nu este proporțională cu împrejurările și gradul de pericol social al faptelor comise și nu reflectă scopul pedepsei care este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului.
Prin decizia penală nr.49/A din 23.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală a fost admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.919/05.12.2008 a Judecătoriei Sectorului 1
A fost desființată, în parte, sentința penală apelată și, rejudecând, în baza art.20 raportat la art.211 alin.l, alin.2 lit.c, alin.2 lit.a, b Cod penal, art.75 lit.c Cod penal raportat la art.74 lit.c Cod penal și art.76 lit.b Cod penal și art.80 Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie în "formă agravantă".
În baza art.211 alin.l, alin.2 lit.c, alin.21lit.a, b Cod penal, art.75 lit.c Cod penal raportat la art.74 lit.c Cod penal și art.76 lit.b Cod penal și art.80 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravantă. S-a făcut aplicarea art.71 alin.l, art.64 lit.a teza a II a, lit.b Cod penal.
Conform art.33 lit.a Cod penal, art.34 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
In baza art.61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 346 zile rămase neexecutate din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.710/30.03.2007 a Judecătoriei Timișoara.
In baza art.61 Cod penal s-a contopit restul neexecutat de 346 zile cu pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin prezenta, inculpatul executând pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.l, art.64 lit.a teza a II a și lit.b Cod penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
In baza art.383 raportat la art.350 alin.l Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
In baza art.383 Cod procedură penală raportat la art.88 Cod penal s-a dedus detenția provizorie de la 23.09.2008 la zi.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie.
În motivarea recursului, Parchetul a solicitat casarea deciziei apelate și menținerea sentinței penale a instanței de fond, arătând că în mod greșit au fost reținute circumstanțe atenuante, iar pedeapsa a fost redusă sub minimul special prevăzut de lege.
Recurentul inculpat a solicitat reducerea pedepsei, avându-se în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, vârsta sa, nu el este cel care a folosit cuțitul.
Analizând recursul declarat de Parchet în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, Curtea constată că este întemeiat și îl va admite în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, va casa decizia penală recurată și va menține sentința penală nr.919 din 5.12.2008 a instanței de fond.
În cauză nu se impunea reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului având în vedere gravitatea faptelor comise și antecedentele penale ale inculpatului.
Inculpatul, pe timp de zi, împreună cu făptuitorul minor, acesta folosind un cuțit, au tâlhărit părțile vătămate în Parchetul Herăstrău, acestea fiind minore, ceea ce sporește periculozitatea inculpatului.
De asemenea, inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, anterior fiind condamnat tot pentru fapte de tâlhărie.
Faptele din prezentul dosar le-a comis la doar trei luni de la liberarea din penitenciar.
Aceste elemente agravante duc la concluzia că nu se impunea reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege pentru tâlhărie.
Ținând cont și de criteriile de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, se constată că instanța de fond a procedat corect, stabilind o pedeapsă bine individualizată.
Este de observat că pentru infracțiunea de tâlhărie comisă de către inculpat, minimul pedepsei este de 7 ani închisoare, iar în condițiile în care inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, este normal ca pedeapsa aplicată să fie peste acest minimum.
Referitor la recursul inculpatului, se constată că acesta nu este întemeiat și va fi respins în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Solicitarea inculpatului de a i se reduce pedeapsa nu este întemeiată, aspect care rezultă din considerentele avute în vedere la analiza recursului declarat de Parchet.
Faptul că inculpatul, în final, a dat dovadă de sinceritate și a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, nu este un aspect suficient de întemeiat pentru a se reține circumstanțe atenuante și a se coborî pedeapsa sub minimul prevăzut de lege.
Perseverența infracțională a inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, modalitatea de acționare, împreună cu un minor și prin folosirea cuțitului, arată că reprezintă un pericol social ridicat pentru ordinea publică.
Așa cum s-a mai arătat, la scurt timp după liberarea din penitenciar, inculpatul a continuat să comită noi fapte de tâlhărie, acționând asupra unor părți vătămate tinere, care se aflau în Parcul Herăstrău pentru a se recrea.
Nu este o scuză nici faptul că infracțiunile pentru care a fost condamnat anterior inculpatul, au fost comise în minorat.
Toate aceste aspecte, precum și cele menționate la analiza recursului Parchetului, duc la concluzia că nu este oportună și nici întemeiată reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Se va reduce durata arestării preventive de la 23.09.2008 la zi.
Recurentul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Casează decizia penală nr.49 din 23.01.2009 a Tribunalului București - secția I penală și menține sentința instanței de fond nr.919 din 05.12.2008 a Judecătoriei Sectorului 1
Deduce prevenția de la 23.09.2008 la zi.
Respinge, ca nefondat, recursul inculpatului.
Obligă recurentul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. AL 2 ex./18.03.2009
Președinte:Dumitru MiranceaJudecători:Dumitru Mirancea, Iuliana Marilena Ciolcă, Adriana
