Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 73/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR. 8562/3/2009
536/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
ÎNCHEIERE NR.73/
Ședința publică de la data de 13 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 2: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Corina Ciobanu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de recurenții-inculpați HG-, -, și - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu pronunțată la data de 05 martie 2009 de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în Dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-inculpați HG-, -, și -, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.009.262/13.III.2009, la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbatere.
Apărătorul din oficiu al recurenților-inculpați arată că nu se impune cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv, având în vedere faptul că sunt foarte tineri, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și au avut o atitudine procesuală sinceră, iar infracțiunea au săvârșit-o din dorința obținerii unui câștig material, nefiind traficanți constanți de droguri, astfel că urmărirea penală poate fi efectuată cu ei în stare de libertate, considerente pentru care solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a inculpaților
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiate, a recursurilor, arătând că se impune ca urmărirea penală să se efectueze cu inculpații în stare de arest preventiv, întrucât lăsarea lor în libertate prezintă, cel puțin la acest moment, un pericol concret pentru ordinea public, existând temerea că, în libertate, și-ar putea relua activitatea infracțională, având în vedere cantitatea destul de mare de droguri pe care o transportau din S, 2 kg. heroină, împrejurarea că, deși inculpatul - a fost atenționat de echipajul de poliție că are permisul suspendat, inculpații și-au continuat drumul spre B, iar la percheziția autoturismului au declarat că nu au obiecte interzise la deținere. Mai mult, inculpații, deși sunt la primul conflict cu legea penală, nu și-au continuat studiile și nu au un loc de muncă, au săvârșit infracțiunea în scopul obținerii de beneficii materiale, astfel că, cu ușurință, ar putea trece la comiterea altor fapte penale, considerente pentru care reiterează concluziile de respingere a recursurilor.
Recurentul-inculpat HG-, personal, arată că regretă săvârșirea infracțiunii și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că regretă comiterea infracțiunii.
Recurenții-inculpați și -, personal, arată că recunosc și regretă săvârșirea infracțiunii.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea de ședință din camera de consiliu din data de 05 martie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.1491alin.9 din Codul d e procedură penală, a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București și, în baza art.1491alin.10 rap. la art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpaților - (fiul lui și, născut la data de 26 noiembrie 1990 în municipiul S, județul S, CNP -), - (fiul lui și, născut la data de 01 aprilie 1987 în orașul, județul S, CNP -), (fiul lui și, născut la data de 06 octombrie 1987 în comuna Broșteni, județul S, CNP -) și - (fiul lui și a, născut la data de 07 mai 1989 în municipiul S, județul S, CNP -) pe o durată de 29 de zile, cu începere de la data de 05 martie 2009 și până la data de 02 aprilie 2009, inclusiv.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a constatat că prin ordonanța nr.83/D/P/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București din data de 04 martie 2009, față de inculpații HG-, -, și - s-a pus în mișcare acțiunea penală, pentru săvârșirea de către fiecare dintre aceștia a infracțiunilor prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.8 din Legea nr.39/2003, ambele cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, în fapt, reținându-se în sarcina inculpaților că aceștia s-au asociat în vederea comercializării de substanțe stupefiante, astfel că în dimineața zilei de 04 martie 2009 au oferit investigatorilor sub acoperire și colaboratorului, introduși în cauză cantitatea de 1,03 grame heroină, drept "probă", iar în cursul aceleiași zile au fost depistați deținând fără drept în vederea comercializării cantitatea de 2,032 kg heroină.
Tribunalul, verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.143 din Codul d e procedură penală, a apreciat că lucrările dosarului confirmă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, relevante sub acest aspect fiind procesul verbal de prindere în flagrant, procesul verbal de redare a declarațiilor colaboratorului și investigatorului sub acoperire, procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediul ambiental de către cei patru inculpați cu ocazia tranzacției având ca obiect droguri, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit cu privire la drogurile ce au făcut obiectul tranzacției, declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și declarațiile inculpaților.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că inculpații se află în situația prevăzută de art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele anterior menționate este închisoarea mai mare de 4 ani și, totodată, există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și gravitatea faptelor, modalitatea concretă de comitere a acestora, precum și circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor.
În sfârșit, și din perspectiva disp.art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, Tribunalul a apreciat că există motive temeinice de a crede în necesitatea luării măsurii arestării preventive față de inculpați, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, în scopul administrării tuturor probelor, în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele și pentru justa ei soluționare.
Împotriva acestei încheieri,au declarat recurs în termenul legal(la data de 05 martie 2009, imediat după pronunțarea dispozitivului încheierii de arestare preventivă)inculpații-, -, ȘI -.
Recursurile inculpaților au fost înregistrate pe rolul acestei Curți la data de 10 martie 2009.
Cu prilejul dezbaterilor orale ce s-au desfășurat în ședința publică din data de 13 martie 2009, apărătorul desemnat din oficiu pentru a asigura asistența juridică a inculpaților, a precizat în susținerea recursurilor declarate de aceștia faptul că în cauză nu se justifică cercetarea lor în stare de arest preventiv, având în vedere împrejurarea că aceștia sunt foarte tineri, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și au avut o atitudine procesuală sinceră, iar infracțiunea au săvârșit-o din dorința obținerii unui câștig material, ei nefiind traficanți constanți de droguri, astfel că urmărirea penală poate fi efectuată cu ei în stare de libertate, considerente pentru care a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și, pe fond respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea în libertate a inculpaților.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs invocate de inculpați, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele cauzei, Curtea constată cărecursurilecu care a fost sesizatăsunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Tribunalul a apreciat în mod just asupra întrunirii, în persoana fiecăruia dintre cei patru inculpați, a condițiilor prevăzute de art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, dispunând astfel în mod legal și temeinic arestarea preventivă a acestora, pentru o perioadă de 29 de zile, această soluție întemeindu-se pe o evaluare judicioasă și obiectivă a întregului probatoriu administrat până în prezent în faza de urmărire penală, atât sub aspectul existenței unor date și indicii temeinice - în accepțiunea art.681din Codul d e procedură penală - care justifică presupunerea rezonabilă a săvârșirii de către aceștia a faptelor penale de care sunt acuzați, cât și din perspectiva stării de pericol ce ar fi generată pentru ordinea publică de lăsarea lor în libertate, totodată fiind pe deplin justificată și aprecierea că măsura preventivă privativă de libertate este singura în măsură să garanteze buna desfășurare a procesului penal față de dispozițiile art. 136 alin. 1 din Codul d e procedură penală.
Astfel, în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor prev. de art. 143 din Codul d e procedură penală, întocmai ca și judecătorul de la instanța de fond Curtea constată că materialul probator strâns până în acest moment procesual relevă suficiente date și indicii temeinice care îndreptățesc bănuiala legitimă că inculpații HG-, -, și - s-au asociat în vederea comercializării de substanțe stupefiante, astfel că în dimineața zilei de 04 martie 2009 au oferit investigatorilor sub acoperire și colaboratorului, introduși în cauză cantitatea de 1,03 grame heroină drept "probă", iar în cursul aceleiași zile au fost depistați deținând fără drept în vederea comercializării cantitatea de 2,032 kg heroină.
rezonabilă a instanței - în accepțiunea art.5 parag.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului - că inculpații au comis faptele pentru care împotriva lor s-au formulat acuzații oficiale prin începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale este fundamentată de următoarele mijloace de probă: procesul verbal de prindere în flagrant, procesul verbal de redare a declarațiilor colaboratorului și investigatorului sub acoperire, procesul verbal de redare a discuțiilor purtate în mediul ambiental de către cei patru inculpați cu ocazia tranzacției având ca obiect droguri, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit cu privire la drogurile ce au făcut obiectul tranzacției și declarațiile martorilor audiați în cauză, De altfel, nici unul dintre cei patru inculpați nu contestă existența motivelor verosimile de a crede că au săvârșit într-adevăr faptele respective.
De asemenea, Curtea găsește întru-totul justificată și aprecierea Tribunalului cu privire la pericolul concret pe care îl prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, pe lângă considerentele expuse sub acest aspect în încheierea recurată și care sunt pe deplin însușite de instanța de control judiciar, Curtea apreciind necesar a fi menționate și următoarele împrejurări:
Astfel, Curtea constată că este de-a dreptul surprinzătoare prezumtiva conduita a inculpaților, care fiind niște persoane foarte tinere, provenind din medii familiale bine organizate și fără abateri de la normele de conviețuire socială, și-au putut asuma cu atâta ușurință implicarea în infracționalitatea cu droguri, săvârșind fapte de o gravitate deosebită, pusă în evidență nu numai de regimul juridic sancționator extrem de sever pe care legiuitorul l-a stabilit pentru traficul ilicit de droguri de mare risc (pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani), dar și de cantitatea considerabilă de heroină ce a făcut obiectul traficului ilicit de droguri ( 2,032 Kg).
Totodată, la evaluarea acestei condiții prev. de art. 148 lit. f teza a II-a din Codul d e procedură penală, necesară a fi îndeplinită pentru luarea măsurii preventive privative de libertate, Curtea apreciază că nu pot fi ignorate nici amploarea pe care acest gen de infracțiuni a cunoscut-o în ultima perioadă, cu consecințe dramatice pentru sănătatea publică, puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legale de traficul de droguri o generează în rândul membrilor societății civile și nici împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în importante surse de venituri ilicite pentru autorii lor, aspect care se pare că și în cazul de față, astfel cum susțin înșiși inculpații, a jucat un rol determinant în angrenarea lor în activitatea infracțională având ca obiect substanțe stupefiante, acest argument fiind de natură să justifice în mod rezonabil și temerea că, aflați în libertate, ei prezintă un risc ridicat de reluare a activității infracționale, ordinea publică fiind astfel pusă în pericol.
În raport cu gravitatea sporită a faptelor ce fac obiectul acuzației formulate împotriva inculpaților, lipsa antecedentelor lor penale și atitudinea procesuală sinceră și cooperantă manifestată de aceștia nu constituie argumente pertinente care să justifice aprecierea că privarea lor de libertate nu ar fi necesară, conduita socială avută înainte și după comiterea faptelor urmând a fi eventual ulterior valorificată în mod corespunzător în procesul de individualizare a pedepsei, în situația în care, evident, se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva lor
În sfârșit, raportându-se la scopul măsurii arestării preventive, astfel cum este definit în art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, Curtea apreciază că luarea acestei măsuri este necesară și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, pentru a nu fi periclitată lămurirea completă a cauzei și stabilirea corectă a adevărului judiciar.
Față de aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de către cei patru inculpați.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acestora, fiind avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod de procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații HG-, -, ȘI - împotriva încheierii din camera de consiliu de la data de 05 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 Cod de procedură penală obligă pe fiecare recurent inculpat la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
escu
GREFIER,
-
Red.jud.
Ex.2 / 09.04.2009
-II.
Președinte:Daniela PaniogluJudecători:Daniela Panioglu, Mariana Constantinescu, Corina Ciobanu
