Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 82/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr-

577/2009

ÎNCHEIERE NR. 82

Ședința publică din 19 martie 2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Ion Tudoran Corneliu Bogdan

JUDECĂTOR 2: Piciarcă Dumitrița

JUDECĂTOR - - -

GREFIER - -

_______________________________________ ______

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul - inculpat împotriva încheierii din data de 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/18.03.2009, depusă la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul desemnat din oficiu inculpatului, vând cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive fa ță de inculpat, considerân-o netemeinică și nelegală și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.

Sub aspectul disp. art. 148 lit. f pr.pen. apărarea consideră că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere ș i circumstan țele personale ale acestuia, respectiv faptul că avea loc de muncă și provine dintr-o familie organizată.

Sus ține că cele 200 de pastile de stupefiante descoperite asupra inculpatului erau destinate consumului propriu întrucât acesta era consumator și nu traficant de droguri.

Mai mult, solicită a se avea în vedere atitudinea sinceră de recunoa ș tere manifestată de inculpat vis-a-vis de fapta comisă, considerând că dacă va fi lăsat în stare de libertate nu va încerca să împieteze buna desfă șurare a procesului penal și să zădărnicească aflarea adevărului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpatul ș i men ț inerea încheierii instan ței de fond ca fiind temeinică și legală.

Sus ține că există suficiente probe ș i indicii temeinice în sensul prev. de art. 143.pr.pen. din care să rezulte că acest inculpat se face vinovat de fapta re ținută în sarcina sa, gasindu-se asupra acestuia 200 comprimate de amfetamină.

Totodată, arată că la momentul când a fost depistat de organele de poli ție inculpatul, în prezenta avocatului său, a recunoscut că respectivele droguri erau destinate vânzării, urmând a-i aduce un profit de 1000 lei RON.

Solicită a se avea în vedere ș i declara ția martorului care a arătat că inculpatul este consumator și uneori mai vindea droguri, precum ș i declara ția martorei care a spus ca acesta vindea pastile ecstasy.

De asemenea, reprezentantul Ministerului Public consideră a fi îndeplinite ș i cele două condi ții cumulative prev. de art. 148 lit. f pr.pen. având în vedere natura ș i gravitatea infrac țiunii de trafic de droguri de mare risc, precum ș i cantitatea mare de droguri de ținută pentru a fi comercialzată.

Mai mult, arată că inculpatul a manifestat o atitudine oscilantă în depozi țiile sale pe care le-a dat în cauză.

Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. solicită a fi judecat în stare de libertate, arătând că ini ț ial a dat o declara ție în lipsa avocatului său ș i sub presiunea organelor de poli ție.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu de la 13,03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr- a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul teritorial București și, în baza art.1491Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pe timp de 30 zile, începând cu data de 13.03.2009, până la 11.04.2009.

Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a reținut că în cauză există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, fiind îndeplinite dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.

Pe de altă parte, s-a arătat că, în cauză sunt incidente și dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică,ce rezultă din gradul de pericol social ridicat al infracțiunii, împrejurările și mijloacele de comitere a faptei, urmările socialmente periculoase produse, precum și din circumstanțele personale ale inculpatului.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând- pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei admiteri a propunerii de arestare preventivă formulată de Ministerul Public.

S-a arătat în motivarea orală a recursului că, în cauză nu există indicii din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere circumstanțele personale ale acestuia,faptul că avea loc de muncă, provine dintr-o familie organizată și a recunoscut și regretat fapta comisă.

Curtea, examinând recursul declarat, prin prisma criticilor aduse, cât și din oficiu - în conformitate cu prevederile art.3856alin.3 Cod procedură penală - constată că acesta nu este nefondat, urmând a fi respins.

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că, la data de 09.03.2009 a deținut fără drept cantitatea de 0,69 gr.cannabis,iar la data de 12.03.2009 a deținut fără drept,în vederea comercializării un număr de 197 comprimate amfetamină.

Dispozițiile art.136 alin.1 lit.d Cod procedură penală, vizează măsura arestării preventive, prin aceasta urmărindu-se asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în vederea realizării scopului prevăzut în art.1 din același cod.

Reprezentând o excepție de la regula de bază, a desfășurării procesului penal în stare de libertate, legea procesual penală a reglementat riguros și limitativ condițiile pentru luarea măsurilor preventive, cu referire în cauză la măsura arestării preventive, garantând astfel dreptul fundamental al persoanei la libertatea individuală, stabilit de art.23 din Constituție, de natură a răspunde exigențelor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În raport de situația expusă, se constată că, în mod corect s-a apreciat cu privire la existența cazului prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din împrejurările și modalitatea de comitere a infracțiunii, precum și cantitatea mare de droguri deținută pentru a fi comercializată,avându-se în vedere și persoana inculpatului.

Așadar, legea procesual penală impune pentru luarea măsurii, cu referire la acest caz,ca pericolul pentru ordinea publică care justifică arestarea să fie concret și acesta să rezulte fără echivoc din probe certe aflate la dosarul cauzei.

Or, din actele și lucrările dosarului rezultă că pericolul concret pentru ordinea publică a fost stabilit în baza unor probe certe, aflate la dosarul cauzei.

Potrivit art.1491Cod procedură penală, cu referire la art.151 Cod procedură penală, se constată că hotărârea instanței de fond cuprinde toate motivele ce au stat la baza emiterii mandatului de arestare preventivă.

Dată fiind natura faptei reținute în sarcina acestuia, gravitatea sa, vârsta părții vătămate, toate acestea conduc la concluzia că, dacă ar fi lăsat în libertate, inculpatul ar induce un sentiment de insecuritate în rândul populației, se apreciază că sunt întrunite cumulativ prevederile art.148 lit.f Cod procedură penală.

Pentru aceste aspecte, Curtea urmează ca, în baza art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, să respingă - ca nefondat - recursul declarat de inculpat.

Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință dată în Camera de Consiliu de la 13.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va deconta din fondurile Ministerului Justiție în favoarea Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER

Red./

Dact.IE./24.03.2009

Ex.2

Red. --

Președinte:Ion Tudoran Corneliu Bogdan
Judecători:Ion Tudoran Corneliu Bogdan, Piciarcă Dumitrița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 82/2009. Curtea de Apel Bucuresti