Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 909/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1419/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 909
Ședința publică de la 16 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București -reprezentat de procuror.
Pe rol,soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat -substituind pe avocat în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr. 200 emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, recurentul inculpat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurentului inculpatavând cuvântul, arată că prin decizia pronunțată la data de 27 martie 2009 Curtea de Apel Bucureștia menținut starea de arest a inculpatului, a casat decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Tribunalul București avea obligația de a verifica temeinicia acestei măsuri preventive dispuse cu privire la inculpat, cel mai târziu la 25 mai 2009.La termenul din 5 iunie 2009 Tribunalul a constatat încetarea de drept a măsurii arestării preventive și a pus în discuție, din oficiu,incidența art. 160/a pct. 4 Cod procedură penală, dispunând, totodată și luarea măsurii arestări preventive a inculpatului. În opinia apărării, de la data de 25 mai 2009 - când măsura arestării preventive a încetat de drept și până la data de 5 iunie 2009 - când instanța de apel a pus în discuție emiterea unui nou mandat de arestare, inculpatul s-a aflat la locul de detenție,astfel că nu au apărut elemente noi, care să facă necesară privarea de libertate a recurentului.
În continuare susține că art. 148 lit. f Cod procedură penală nu are incidență în cauză - chiar dacă Tribunalul a emis mandatul și a justificat dispunerea acestei măsuri preventive prin aceea că inculpatul a comis cu intenție o nouă infracțiune și solicită a se observa că nu există probe certe care să dovedească nevinovăția acestuia.
Inculpatul - în fața instanței de fond și a instanței de recurs - a declarat că nu el a comis fapta, astfel că, față de acest aspect și de toate cele arătate mai sus, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, punerea în libertate a inculpatului. Depune la dosar concluzi scrise și practică judiciară.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, susține că interpretarea pe care a dat-o instanța de fond dispozițiilor art. 160 pct. 4 Cod procedură penală - în sensul dispunerii din nou a arestării inculpatului deoarece au intervenit elemente noi, ce fac necesară privarea sa de libertate - este una în spiritul și litera legii. Dispozițiile textului de lege arătat, coroborate cu cele ale art. 148 lit. d Cod procedură penală se impune a fi interpretat că recurentul a comis o faptă din nou cu intenție - infracțiunea ce face obiectul judecății pe fond în cauza de față. Pe cale de consecință,considerând că sunt realizate condițiile art. 148 lit.f, art. 143 și respectiv art. 68/1 Cod procedură penală, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea încheieri instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Recurentul inculpatarestat având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 5.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr- s-a constatat încetată de drept măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul prin nr.109/UP/8.07.2008 de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr-, iar în baza art.1491raportat la art.160 alin.4 Cod procedură penală și art.148 lit.d Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, de la data de 5.06.2009 la 4.07.2009, inclusiv.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat.
În sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a și e cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, constând în aceea că la data de 7.07.2008, în jurul orei 11.00, potrivit unei înțelegeri anterioare, în timp ce numitul i-a distras atenția părții vătămate, profitând de neatenția acesteia, i-a sustras din autoturismul marca Ford Fiesta cu nr.B-04-, ce se afla parcat pe șos. -, în dreptul imobilului nr.287, o mapă ce conținea documente și suma de 700 lei.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate - 5.06.2009, iar pe fond punerea în libertate a inculpatului.
În motivarea recursului, inculpatul a arătat că prin decizia penală nr.442/R din 27.03.2009, pronunțată de Curtea de Apel București - secția I penală a fost menținută starea de arest, a fost casată hotărârea instanței de apel, trimițând-o spre rejudecare. La termenul din 8.05.2009 inculpatul a avut termen pentru judecarea apelului, termen la care s-a omis a se pune în discuție măsura arestării preventive; la termenul din 5.06.2009, la un alt termen de judecată în apel, instanța a luat act de încetarea de drept a măsurii preventive în baza art.140 pct.1 lit.a Cod procedură penală, s-a pus din nou în discuție măsura arestării preventive a inculpatului, măsură dispusă cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în cauză.
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este întemeiat și va fi admis pentru următoarele considerente:
Curtea apreciază că Tribunalul a făcut o greșită aplicare a legii atunci când a dispus arestarea preventivă a inculpatului întemeiată pe dispozițiile art. 160/a alin. 4 Cod proc. pen.
Textul de lege invocat de tribunal reglementează procedura arestării inculpatului în cursul judecății și prevede că:
Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă în cursul judecății, prin încheiere motivată, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 și există vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 148.
Față de inculpatul care a mai fost anterior arestat în aceeași cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecății, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.
Or, Curtea constată că măsura arestării preventive a fost dispusă față de inculpat pe o perioadă de 30 zile, de la data de 5.06.2009 la 4.07.2009, inclusiv prin încheierea de ședință din 5.06.2009, a Tribunalului București - secția a II-a penală după ce s-a constatat încetată de drept arestarea preventivă dispusă față de acesta prin nr.109/UP/8.07.2008 de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr-.
Curtea consideră că textul de lege invocat de tribunal nu își găsește aplicabilitate în cauză, iar arestarea preventivă din nou a inculpatului nu se putea face în condițiile în careață de un inculpat care a mai fost anteriorarestat în aceeași cauză, în cursul urmăririi penale sau al judecății, se poate dispune din nou această măsură, dacă au intervenit elemente noi care fac necesară privarea sa de libertate.
Or, argumentul instanței de apel în sensul că "elementele noi" avute în vedere la dispunerea din nou a măsurii arestării preventive față de inculpat în aceeași cauză vizează "săvârșirea cu intenție a unei noi infracțiuni, respectiv infracțiunea dedusă judecății" este greșit. Acesta nu este un "element nou" în sensul art.160/a alin. 4 Cod proc. pen. deoarece constituie tocmai temeiul pe care s-a fundamentat arestarea inițială dispusă de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr- ( nr.109/UP/8.07.2008).
Față de cele reținute, Curtea în baza art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, va admite recursul declarat de inculpatul, va desființa în parte încheierea de ședință atacată și rejudecând:
Va revoca arestarea preventivă a inculpatului și va dispune punerea în libertate a acestuia dacă nu este arestat în altă cauză.
Se vor menține neschimbate celelalte dispoziții ale încheierii recurate.
În baza art. 192 Cod proc. pen. va stabili ca cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursul declarat de inculpatul.
Casează în parte încheierea de ședință din data de 05.06.2009 pronunțată în dosarul - a Tribunalului București Secția a II-a penală și rejudecând:
În baza art.141 Cod pr.penală revocă măsura arestării preventive a inculpatului și dispune punerea lui în libertate, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menține neschimbate celelalte dispoziții ale încheierii recurate. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
pentru care, fiind în,
semmnează președintele completului
GREFIER,
Red.
Dact.
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru
