Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 908/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1416/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 908
Ședința publică de la 16 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București -reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursurilor declarate de inculpațiișiîmpotriva încheierii de ședință din 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții inculpați în stare de arest și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Cabinet Individual și în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor, recurenta inculpată fiind de acord cu asistența juridică din oficiu,
Avocatavând cuvântul pentru recurentul inculpat arată că în conformitate cu dispozițiile art. 160/b alin ultim Cod procedură penală înțelege să critice încheierea instanței de fond prin care s-a dispus - în conformitate cu dispozițiile art.300/2 și art. 160/b Cod procedură penală - menținerea stării de arest preventiv a inculpatului. Solicită admiterea recursului, casarea parțială a încheierii recurate și pe fond, revocarea măsurii arestări preventive. Arestarea preventivă a clientului său s-a produs la începutul urmăririi penale, ca urmare a unei activități de depistare a flagrant a coinculpatei, ce a cumpărat de la două doze de heroină pentru a și le administra împreună cu denunțătorul din cauză. Cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul recurentului s-a depistat o cantitate de heroină, cu privire la care s-a stabilit că era deținută în vederea consumului propriu. Inculpatul a recunoscut ambele învinuiri ce i-au fost aduse, iar în legătură cu motivul pentru care a vândut coinculpatei cele două doze de heroină, a arătat că aceasta a venit la domiciliul său în stare de sevraj și i-a cerut cele două doze pentru a și le administra, simțindu-se foarte rău.
Solicită Curții a avea în vedere conduita sinceră a recurentului, care a recunoscut faptele, precum și faptul că a colaborat cu organele de urmărire penală, colaborare ce s-a concretizat cu un denunț, reținerea unei persoane și trimiterea în judecată a acesteia. De asemenea, mai solicită a se avea în vedere lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului, faptul că are un copil minor, de a cărei educație se ocupă. În încheiere mai susține că recurentul o cunoștea pe coinculpata și această vânzare s-a realizat pe fondul unei relații de amiciție între ei.
Pentru toate aceste motive solicită admiterea recursului astfel cum a fost susținut, considerând că judecarea inculpatului în stare de libertate nu ar putea să influențeze cu nimic buna desfășurare a procesului penal în continuare.
Apărătorul recurentei inculpatesolicită admiterea recursului, casarea încheierii din 9 iunie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală și punerea în libertate a inculpatei, avându-se în vedere că nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsuri arestări preventive, iar cercetarea judecătorească se poate desfășura în bune condiții și fără privarea de libertate a recurentei.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate și menținerea încheierii instanței de fond având în vedere considerentele acesteia.
Recurenții inculpațiarestați având ultimul cuvânt pe rând, regretă fapta comisă și lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință din data de 09.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b alin.3 pr. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților și și au fost respinse cererile acestora de revocare sau de înlocuire a acestei măsuri preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri, prevăzută de art. 2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 și deținere de dorguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 alin.2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit.a cod penal iar inculpata, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin.2 din Lgeea nr. 143/2000.
Tribunalul a constatat că luarea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați prin încheierea de ședință din 23.04.2009 a Tribunalului București Secția I Penală s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie și că temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea inițială - art. 143 și 148 lit.f pr. pen - nu s-au schimbat, impunându-se menținerea măsurii privative de libertate, fiind îndeplinite condițiile art. 300/2 rap.la art. 160/ alin.3 pr. pen.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpata a arătat că nu este îndeplinită cerința pericolului pentru ordinea publică cerută de art. 148 lit. f pr. pen. în condițiile în care este necunoscută cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei.
Inculpatul a arătat că a colaborat cu organele de urmărire penală, colaborare ce s-a concretizat cu un denunț, reținerea unei persoane și trimiterea în judecată a acesteia, că nu are antecedente penale, are un copil minor, de a cărei educație se ocupă și că judecarea sa în stare de libertate nu ar putea să influențeze cu nimic buna desfășurare a procesului penal în continuare.
Examinând încheierea recurată prin raportare la motivele invocate de către inculpații recurenți dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Inculpata a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.839 D/P/2009 din 18.05.2009 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000.
În fapt, s-a reținut că în data de 22.04.2009 inculpata a vândut două doze de heroină martorului G, cu suma de 125 lei, drogurile fiind procurate de la inculpatul.
In sarcina inculpatului s-a reținut, prin același rechizitoriu, că în data de 22.04.2009 a vândut prin intermediul inculpatei două doze de heroină martorului denunțător G și a deținut alte 59 de doze de heroină destinate consumului propriu.
Măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost dispusă prin încheierea de ședință din camera de consiliu de la 23.04.2009 a Tribunalului București, care a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art. 143 corob. Cu art.68/1 pr. pen. și de art.148 lit.f pr. pen.
În baza acestei încheieri au fost emise mandatele de arestare preventivă nr. 100/UP/23.04.2009 pe numele inculpatului și nr.101/UP/23.04.2009 pe numele inculpatei.
Curtea constată că până la acest moment procesual nu au încetat și nici nu s-au modificat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, menținându-se atât caracterul rezonabil al presupunerii că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor prin rechizitoriu cât și cerințele art.148 lit.f pr. pen.
Sub aspectul condiției prevăzute de art. 143. pr. pen Curtea are în vedere, ca și instanța de fond, procesul-verbal de prindere în flagrant, declarațiile martorilor audiați în cauză, declarațiile inculpaților care au recunoscut faptele, rapoartele de constatare tehnico-științifică.
De asemenea, sunt incidente și prevederile art.148 lit.f Cod procedură penală întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc este închisoarea mai mare de 4 ani, iar natura și gravitatea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, starea de insecuritate creată pentru populație prin punerea în circulație de droguri de mare risc, recrudescența deosebită a acestui gen de infracțiuni, relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar produce lăsarea inculpaților în libertate și îndreptățesc organele judiciare să aplice măsuri ferme pentru stoparea fenomenului infracțional, inclusiv prin menținerea măsurilor privative de libertate.
Fapte de natura celor pentru care sunt cercetați inculpații au o puternică rezonanță negativă în conștiința opiniei publice iar lăsarea în libertate a acestora ar genera neîncredere în capacitatea justiției de a reacționa la asemenea fenomene care aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori apărate de lege cum este sănătatea publică.
Lipsa antecedentelor penale și atitudinea sinceră invocate de recurenți nu pot constitui motive pentru lăsarea acestora în libertate, acestea fiind apreciate în contextul gravității deosebite a faptei pentru care sunt cercetați. De asemenea, împrejurările invocate de inculpați au fost avute în vedere la luarea măsurii preventive, așa încât nu se poate susține că prezența lor constituie la acest moment procesual o justificare pentru schimbarea temeiurilor arestării și un motiv întemeiat pentru punerea lor în libertate.
Inculpatul a mai invocat în susținerea recursului împrejurarea că în cursul urmăririi penale a formulat un denunț care s-a concretizat în reținerea și trimiterea unei persoane în judecată. Curtea apreciază că nici acest motiv nu justifică punerea în libertate a inculpatului, conduita sa urmând a fi avută în vedere cu ocazia judecării pe fond a cauzei când, în măsura în care se va face dovada celor susținute, acesta poate beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă la J potrivit art. 16 din Legea nr.143/2000.
Pentru considerentele ce preced, constatând că încheierea atacată este legală și temeinică, privarea de libertate în continuare a celor doi inculpați fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b C pr. pen Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză.
Conform art. 192 alin.2 pr. pen. inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 09.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-, ca nefondate
Obligă recurenții la plata a câte 15o lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpata se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
2 ex./26.06.2009
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru
