Propunere de arestare preventivă a învinuitului (art. 146 c.p.p.). Încheierea 43/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 43/ DOSAR NR-
Ședința publică din 13 Iunie 2008
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Mihaela Alexandru
JUDECĂTOR 2: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 3: Manuela
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii Camerei de Consiliu nr.7 din data de 06 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul inculpat, lipsă, apărătorul ales, avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat ales solicită scutirea de la plata amenzii aplicate la termenul anterior de judecată, având în vedere că cererile pe care le-a adresat instanței de judecată sunt motivate precum și faptul că s-a aflat în imposibilitate efectivă de a se prezenta la orele fixate. Precizează că la primul termen de judecată fixat în cauză, respectiv în ziua de luni 09 Iunie 2008, avut de susținut patru cauze la Tribunalul Brașov - Secția Comercială iar în ziua de miercuri 11 Iunie 2008, la aceiași oră, respectiv ora 09,00 avut o cauză deosebit de importantă la Tribunalul Harghita de la care nu putea lipsi. Arată că solicitările sale nu au vizat amânarea cauzei la un alt termen de judecată ci doar fixarea unei alte ore în ambele ocazii. Menționează că nu a avut nici posibilitatea să-și asigure substituirea dat fiind faptul că clientul său, respectiv soția inculpatului, a insistat în a se prezenta personal la susținerea recursului. Solicită instanței a avea în vedere faptul că nu a fost niciun fel de intenție din partea sa de tergiversare a cauzei sau amânare nejustificată.
Instanța, față de cererea avocatului, admite în parte cererea de scutire a amenzii și reduce amenda aplicată, în baza dispozițiilor art. 199 Cod procedură penală, întrucât încercarea de tergiversare a cauzei a fost evidentă pentru completul de judecată. Precizează că dosarele privind propunerea de arestare preventivă sunt cauze cu caracter urgent care au prioritate în raport cu cauzele comerciale aflate pe rolul altor instanțe. Învederează apărătorului ales că agenda sa trebuie organizată în funcție de orele de începere a ședințelor de judecată și arată că Regulamentul de Organizare și Funcționare a Instanțelor Judecătorești prevede în art. 89 alin. 1 și 2 aceste ore. Subliniază faptul că această instanță, respectiv Curtea de APEL BRAȘOV are pretenția ca în condițiile în care se angajează în anumite cauze să respecte regulamentele de funcționare a instanțelor. Raportat la aceste aspecte, reduce la minim amenda aplicată avocatului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat ales având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită în principal casarea cu trimitere spre rejudecare a prezentei cauze, întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 6 din Codul d e procedură penală și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de apărare. Arată că în referatul cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului s-a arătat printre motivele susținute de Parchet și faptul că există la dosarul de urmărire penală notele de transcriere a 779 de convorbiri telefonice, note depuse de altfel și la acest dosar. Precizează că a solicitat în fața instanței de fond să i se pună la dispoziție studierea acestor note de convorbiri telefonice, menționând că a solicitat chiar un termen de o J de oră pentru a le consulta, însă această solicitare a fost respinsă de către instanță cu motivarea că nu le va lua în considerare la momentul la care se va pronunța asupra propunerii Parchetului. Consideră că atâta timp cât se face vorbire despre aceste note de transcriere a convorbirilor telefonice și atâta timp cât Parchetul nu înțelege să renunțe în propunerea pe care o face la aceste probe sau indicii, nefiind precizată care este modalitatea în care au fost calificate, apreciază că dreptul la apărare a fost încălcat și singura soluție care s-ar impune pentru a avea posibilitatea ulterioară și a unei căi de atac este aceea a casării cu trimitere spre rejudecare.
În ceea ce privește fondul cauzei, arată că din studierea celorlalte probe pe care a avut posibilitatea să le vadă, se poate trage concluzia că nu există nici probe nici indicii temeinice în sensul prevederilor art. 146 alin. 1 raportat la 143 alin. 1 Cod procedură penală și nici nu sunt întrunite temeiurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului. Precizează că singurele acte care pot fi evaluate în legătură directă cu inculpatul, nu sunt nici acele expertize științifice vizavi de drogurile care au fost găsite și nici acele percheziții domiciliare la ceilalți coinculpați, ci declarațiile care îl vizează pe inculpatul. Menționează că aceste declarații date de către martori, respectiv de către, declarații despre care se face vorbire și în încheierea prin care s-a dispus admiterea cererii de arestare preventivă a inculpatului, nu fac decât să confirme faptul că inculpatul era prieten cu inculpatul și că îl însoțise pe acesta în câteva rânduri când s-a dus și a ridicat acele droguri. Subliniază că din acest referat nu se poate trage concluzia indubitabilă că inculpatul ar fi cunoscut ce se găsește în acele pliculețe pe care le ridica coinculpatul. Arată că singura culpă reținută în sarcina lui este aceea că este prietenul lui, care este implicat mai mult sau mai puțin în această activitate de trafic de droguri. Învederează instanței că nu înțelege de ce s-a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, respectiv faptul că inculpatul pregătea săvârșirea unor infracțiuni similare, pregătire care a fost întreruptă prin reținerea celorlați trei inculpați. În ceea ce privește textul de lege de la art. 148 lit. c Cod procedură penală, subliniază că momentul la care trebuie să ne raportăm în această analiză este momentul la care se dispune sau nu această măsură, și nu în trecut, când practic nu se face decât o legătură între acuzația anterioară și această pregătire care exista în trecut. Consideră că nu se poate nicidecum reține acest temei al arestării preventive. Totodată, apreciază că motivul principal pentru care nu se poate dispune arestarea preventivă în cauză este acela că nu sunt întrunite condițiile de la art. 146 alin. 1 raportat la 143 alin. 1 din Codul d e procedură penală, respectiv nu există probe sau indicii temeinice. Arată că atât în propunerea de arestare preventivă cât și în încheierea prin care s-a dispus admiterea acestei măsuri preventive s-a făcut vorbire despre cauza Murray contra Marii Britanii, însă atrage atenția asupra faptului că în ceea ce privește această cauza mai sus menționată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut o diferențiere între probele care certifică vinovăția și indiciile temeinice care trebuie să existe. Menționează că CEDO a reținut faptul că trebuie să existe indicii temeinice de săvârșire a faptei pentru a se putea dispune o măsură preventivă în cauză. Față de aceste considerente, solicită în principal casarea cu trimitere spre rejudecare și în al doilea rând admiterea recursului cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpatul ca nefondat. În ceea ce privește solicitarea casării cu trimitere spre rejudecare raportată la încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, arată că problema privitoare la acele transcrieri a fost tranșată corespunzător de către instanța de fond. Totodată, subliniază faptul că s-a menționat că aceste transcrieri nu vor fi luate în considerare aceste transcrieri, lucru care s-a și întâmplat de altfel. Pe de altă parte, menționează că chiar dacă nu ne-am raporta la dispozițiile Legii nr. 182/2002 modificată prin Legea nr. 268/2007 ar trebui avute în vedere dispozițiile art. 12 din Legea nr. 544/2001. Apreciază că raportat și la relația care trebuie să existe între inculpat și apărătorul său, în mod corect s-a respins cererea de a se pune la dispoziție aceste transcrieri. În ceea ce privește fondul cauzei, arată că față de probatoriul care s-a administrat până în prezent sunt realizate condițiile legale prevăzute de dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există în cauză indicii și probe cu privire la săvârșirea de către inculpat a faptelor pentru care s-a propus arestarea preventivă. Precizează că temeiurile de drept pentru care s-a propus arestarea preventivă și care au fost avute în vedere de instanța de fond pentru luarea acestei măsuri au fost trei, respectiv litera "a" a art. 148 Cod procedură penală, lucru evident prin faptul că inculpatul nu este prezent în sală la acest termen de judecată. Cu privire la litera "c" a aceluiași articol, apreciază că împrejurarea că infracțiunea este săvârșită în formă continuată justifică reținerea acestui text de lege. În ceea ce privește litera faa rt. 148 Cod procedură penală arată că în mod cert este realizată și teza a 2 a acestui text de lege, în condițiile în care infracțiunile pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale sunt de o gravitate deosebită cu un risc foarte ridicat. Consideră că raportat și la jurisprudența existentă în materie precum și la creșterea alarmantă a acestui fenomen infracțional, luarea acestei măsuri este perfect justificată. Față de aceste considerente, solicită respingerea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii Camerei de Consiliu nr.7 din data de 06 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov ca nefondat.
CURTEA
Prin încheierea nr. 7 din 06.06.2008 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov în baza art. 149/1 Cod procedură penală raportat la art. 148 lit. a, c și f Cod procedură penală, art. 136 și art. 143 Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 07.07.1978 în mun. B, jud. B, domiciliat în mun. B,-,. A,. 10 jud. B, fără forme legale în mun. B,-, -. B,. 2, jud. B, CNP: -, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data prinderii acestuia.
Prin propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial, înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- s-a solicitat arestarea preventivă în lipsă a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal pe o durată de 30 de zile, începând de la data prinderii acestuia.
În fapt s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 1 Cod procedură penală măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 Cod procedură penală și numai în vreunul din cazurile prevăzute la art. 148 literele a - f Cod procedură penală. Textul art. 148 face referire expresă la condițiile reținerii - art. 143 Cod procedură penală care prevăd că măsura reținerii poate fi luată de organul de cercetare penală față de învinuitdacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Tribunalul - în acord cu reglementarea internă art. 143 și cu practica CEDO - cauza Murray vs. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord prin care s-a statuat în interpretareaarticolul 5 paragraful 1 lit. c din Convenție faptul că acest text de lege " nu impune ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării sau pe timpul reținerii "- apreciază că în analiza propunerii de arestare preventivă a inculpatului nu este ținută a se pronunța pe baza unor probe certe de vinovăție a acestuia ci doar a analiza dacă există suficiente indicii pentru a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Probele administrate până în prezent în dosarul de urmărire penală conduc la concluzia existenței unor probe și indicii temeinice, în sensul art. 143 Cod procedură penală în sensul că inculpatul ar fi putut săvârși o faptă prevăzută de legea penală, ce ar putea constitui infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, infracțiune pentru care s-a propus arestarea preventivă a acestuia. Relevante în acest sens sunt procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire " ", rapoarte de constatare tehnico-științifică întocmite de IGPR - - Laboratorul Central de Analiză și Profil a drogurilor, din care rezultă natura substanțelor predate de investigator sau ridicate de la inculpații, și de la învinuiții, și, procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, declarațiile învinuitei și ale inculpatului -, cu referire directă lanumitul " " identificat ca fiind inculpatul declarațiile martorilor, care relatează despre ridicarea " pastilelor de drogat" de la locuința învinuitei de către inculpații și, toate de natură a prefigura existența acelordate și indicii temeiniceprevăzute de art. 143 Cod procedură penală ca și condiție prealabilă pentru a justifica arestarea preventivă a unei persoane cercetate penal.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând în principal casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, întrucât i s-a încălcat dreptul la apărare, deoarece nu a putut studia transcrierea notelor convorbirilor telefonice, prin care Parchetul a susținut propunerea de arestare preventivă a sa, iar în subsidiar casarea încheierii atacate și punerea sa în libertate, întrucât nu există indicii temeinice în sensul prevederilor art. 146 alin. 1 raportat la art. 143 alin. 1 Cod procedură penală și nici nu sunt întrunite temeiurile prevăzute de art. 148 Cod procedură penală pentru a se putea dispune arestarea sa.
Recursul este fondat, pentru alte motive.
În ceea ce privește primul motiv de recurs, Curtea reține că această problemă a fost soluționată de instanța de fond, transcrierile sunt clasificate ca fiind "secret de serviciu", iar apărătorul inculpatului nu are certificat ORNIS pentru a putea avea acces la acestea.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs se reține că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă în continuare, având în vedere că inculpatul a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Temeiul prevăzut de art. 148 lit. a Cod procedură penală subzistă și în prezent, deoarece din datele existente la dosar inculpatul se ascunde, cu știința rudelor sale și se sustrage cercetării penale.
În ceea ce privește temeiul de la art. 148 lit. f Cod procedură penală, se reține că fapta pentru care inculpatul este cercetat, este de o gravitate deosebită, aducând atingere valorilor ocrotite de legea penală, în ceea ce privește sănătatea publică.
Astfel, sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de legea penală este mai mare de 4 ani, iar inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, întrucât lăsarea acestuia în libertate ar avea un impact negativ în comunitatea de unde provine și ar crea un sentiment de nesiguranță în rândul populației, fapta inculpatului fiind cu un grad de pericol social deosebit.
În ceea ce privește temeiul de la art. 148 lit. c Cod procedură penală "există date că inculpatul pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni", Curtea reține că, din propunerea DIICOT - Serviciul teritorial Brașov și actele întocmite de parchet până la această dată nu rezultă indicii că inculpatul ar pregăti săvârșirea unei noi infracțiuni. Faptul că inculpatul se ascunde în scopul de a se sustrage de la cercetarea penală nu conduce în mod implicit și la concluzia că acesta va săvârși o nouă infracțiune.
În consecință, față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală se va admite, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii nr. 7 din 06.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o va casa în parte, respectiv în ceea ce privește reținerea cazului prevăzut de art. 148 lit. c Cod procedură penală, ca temei al arestării preventive.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Admite recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierii de ședință nr. 7 din 6 iunie 2008 Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o casează în parte, respectiv în ceea ce privește reținerea cazului prevăzut de art. 148 lit. c Cod procedură penală, ca temei al arestării preventive a inculpatului.
În cadrul rejudecării în aceste limite, înlătură dintre temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului pe cel prevăzut de art. 148 lit. c Cod procedură penală.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - pt.- C - -
aflată în concediu de odihnă
semnează președinte complet
- -
GREFIER
Red./30.06.2008
Dact./01.07.2008
2 exemplare
Jud.fond:
PROCES VERBAL
ÎNCHEIAT -IE 2008
După terminarea ședinței de judecată, se depune la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței, adresa nr. R/45.154/09 iunie 2008 /IV -emisă de Consiliul Local al Municipiului B prin care se comunică instanței că nu s-a putut proceda la afișarea citației nr- emisă pentru termenul de judecată din data de 09 Iunie 2008, privind pe, deoarece termenul de judecată a coincis cu data la care a fost înregistrată citația în cadrul instituției.
PREȘEDINTE GREFIER
- -
Președinte:Mihaela AlexandruJudecători:Mihaela Alexandru, Alina Constanța Mandu, Manuela
