Propunere de arestare preventivă a învinuitului (art. 146 c.p.p.). Încheierea 7/2008. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

ÎNCHEIEREA NR.7/

Ședința publică de la 25 ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Hădărean

JUDECĂTOR 2: Manuela Barbu

JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu

GREFIER - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public

- - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii Camerei de Consiliu nr.3 din data de 22.01.2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest (deținut în Arestul B), asistat de apărătorul ales, avocat.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

În temeiul art. 70 alin.1 Cod procedură penală, instanța procedează la identificarea inculpatului, iar în temeiul art.70 alin.2 Cod procedură penală aduce la cunoștința acestuia faptul că poate sau nu să dea declarație și în fața instanței de recurs și faptul că cele declarate pot fi folosite și împotriva lui.

Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că menține declarația dată și nu dorește să dea o nouă declarație.

Avocat depune la dosarul cauzei 2 acte (respectiv un bilet de ieșire din Spitalul de psihiatrie și neurologie B și un proces verbal întocmit în data de 21 ianuarie 2008 de către lucrătorii din cadrul B - Serviciul de Investigații Criminale), acte, care în opinia sa, urmează a veni în sprijinul celor ce urmează a fi expuse cu privire la actele de procedură.

Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare, și potrivit dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat solicită instanței a se avea în vedere că față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive pornindu-se de la dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că pentru instanța de fond care a judecat măsura arestării preventive, a fost esențial faptul că pedeapsa pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a acestuia ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Cu privire la aceste aspecte, apreciază că în dosarul cauzei, în cursul urmăririi penale nu au apărut indicii și nici probe că ar exista pericol concret. Mai mult decât atât, această infracțiune așa cum există ea, s-a consumat în timp, un timp îndelungat, ea fiind descoperită de mai multă vreme. Subliniază că pericolul social concret reprezintă rezultatul faptei și există în condițiile în care făptuitorul este în libertate la data respectivă. Deși nu se fac trimiteri cu privire la pericolul social concret, din analiza dosarului reiese că organul de urmărire penală a constatat pericolul social concret doar în momentul în care a avut rezultatul expertizei. În opinia sa, aceasta nu reprezintă decât o probă, și nu una foarte concludentă. Din punctul său de vedere, acest pericol social concret nu este evidențiat ci doar este invocat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov.

Cu privire oportunitatea și legalitatea măsurii preventive, solicită instanței a lua în considerare faptul că după primirea rezultatului expertizei, totul s-a derulat foarte rapid. Inculpatul a fost citat dar nu s-a putut prezenta din cauza unei afecțiuni de natură urologică de care acesta suferă și în prezent, acest lucru fiind apreciat de către procurorul cauzei ca o modalitate de sustragere. Analizând biletul de ieșire din Spitalul de Psihiatrie și Neurologie B, depus la dosarul cauzei, se poate lesne observa că inculpatul nu avea nevoie de o internare pentru afecțiunea prostatei, de vreme ce el putea rămâne internat într-un spital de psihiatrie având în vedere tentativa sa de suicid din septembrie anul trecut. Cu toate acestea, inculpatul a preferat să se externeze la cererea lui și a soției, fiind dat în supraveghere pe proprie răspundere. Așa încât, internarea sa în vederea realizării unei intervenții chirurgicale nu a reprezentat o modalitate de a se sustrage, ea fiind interpretată greșit de către organele de urmărire penală. Drept urmare, apreciază că în acest caz au fost luate măsuri în mare grabă. Astfel, s-a realizat o deplasare a organelor de poliție de la B la Făgăraș, în așa fel încât la ora 19,30 inculpatul a fost reținut în B, iar la ora 20,15 polițiștii se aflau deja în biroul apărătorului ales din Făgăraș. Solicită instanței a avea în vedere că ordonanța de reținere este antedatată, fiind emisă cu cel puțin două ore înainte de a se ajunge în Mai mult decât atât, în cuprinsul procesului verbal se poate observa că s-a cerut termen și s-a specificat că a doua zi la ora 12,00 apărătorul ales urma să se prezinte la sediul Cu toate acestea, în aceeași noapte, s-au desfășurat toate actele de procedură: i s-a adus la cunoștință inculpatului învinuirea în prezența unui avocat din oficiu, s-a procedat la audieri, întocmindu-se toate actele de procedură, în condițiile în care apărătorul ales era înștiințat pentru ora 12,00, a doua zi, așa cum reiese și din cuprinsul procesului verbal depus la dosarul cauzei, încălcându-se astfel dispozițiile art.172 alin1. Cod procedură penală. Din acest punct de vedere, apreciază că există dubii cu privire la buna credință și la legalitatea acestor măsuri penale.

În ceea ce privește pericolul social, semnalează faptul că organele de urmărire penală au apreciat că pericolul social concret a apărut doar în urma rezultatului expertizei. Apreciază că nu se poate avea încredere într-un organ de anchetă care își falsifică propriul act, dovadă fiind procesul verbal întocmit de organele de cercetare penală la Făgăraș la ora 20,15 și emiterea ordonanței de reținere în aceeași zi la ora 19,30. În ceea ce privește vinovăția inculpatului, apreciază că expertiza întocmită în cauză nu este foarte concludentă, întrucât este întocmită de un institut criminalistic din subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Pentru lămurirea situației, socotește concludente câteva date culese de pe site-ul Institutului medico-legal Minovici, de unde reiese că în acest caz nu au fost evidențiați nici măcar markerii care trebuiau cu privire la identificarea inculpatului. În susținerea acestui argument, avocat depune la dosarul cauzei câteva date culese de pe site-ul Institului medico-legal Minovici. Din punctul său de vedere, expertiza efectuată în această cauză comportă multe lipsuri, fiind o expertiză de 3 pagini în care nu se regăsește tot ceea ce ar impune o expertiză medico-legală de acest gen. Învederează instanța că o astfel de expertiză medico-legală urma să fie cerută chiar de inculpat, în vederea realizării de către Institutul Medico-Legal Minovici, un institut acreditat și recunoscut pe plan internațional, care ar asigura condiții de legalitate și de obiectivitate.

Pe cale de consecință, apreciază că există dubii cu privire la săvârșirea faptei de către inculpat și multe nereguli în legătură cu modalitatea în care s-a procedat în cazul acestuia de către organele de urmărire penală. Solicită instanței a avea în vedere faptul că pe de o parte în acest caz nu există pericol social concret, astfel că temeiul arestării prevăzut de art.148 lti.f nu subzistă iar pe de altă parte, analizându-se toate actele de la dosar, apreciază că sunt incidente prevederile art.197 raportat la art.172 și 6 din Codul d e procedură penală. Consideră că toate actele de procedură realizate în data de 21 ianuarie 2008 de la ora 19,30 și până a doua zi la ora 13,00, sunt nule absolut. Solicită instanței, în măsura în care are dubii cu privire la buna-credința a inculpatului, să dispună luarea unei măsuri preventive mai puțin dure. De asemenea, solicită instanței a lua în considerare cele consemnate pe biletul de ieșire din spitalul de psihiatrie, depus la dosarul cauzei.

Pentru toate aceste considerente, solicită instanței admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o alta mai puțin, anularea mandatului de arestare și punerea în libertate a inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și solicită menținerea încheierii Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov din data de 22 ianuarie 2008, apreciind această hotărâre ca fiind una legală și temeinică. Apreciază că măsura arestării preventive dispusă față de inculpat, a fost luată cu respectarea tuturor dispozițiile procedurale, făcând referire aici la art. 143, 136 și art.148 lit.f Cod procedură penală. Consideră că în cauză nu sunt numai indicii, ci și probe, apreciate ca fiind concludente, cu privire la săvârșirea faptei de către inculpat, respectiv declarații de martori și raportul de constatare tehnico-științifică. Măsura a fost luată cu respectarea dispozițiilor art.148 lit.f fiind îndeplinite cumulativ ambele condiții, atât cea obiectivă cât și cea subiectivă, cu privire la pericolul pentru ordinea publică. Apreciază că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică și acest lucru rezultă din natura infracțiunilor săvârșite de acesta

Inculpatul solicită instanței judecarea sa în stare de libertate, având în vedere că mama sa este bolnavă de cancer.

CURTEA

Deliberând asupra recursului penal de față:

Constată că prin încheierea nr.3 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în data de 22.01.2008 în dosarul nr- s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului -, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 22.01.2008 și până la data de 19.02.2008 inclusiv, apreciind că în cauză subzistă indicii temeinice că acesta a obligat-o în mod repetat pe fiica sa minoră - în vârstă de 13 ani, să întrețină cu el raporturi sexuale normale profitând de imposibilitatea ei de a se apăra și de a-și exprima voința, acestea soldându-se cu nașterea unui copil de sex feminin, pe nume -.

Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașova motivat propunerea de arestare preventivă a inculpatului invocând dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală.

Prima instanță, luând în calcul declarațiile părții vătămate, concluziile inserate în raportul de constatare tehnică-științifică biocriminalistică potrivit cărora există o probabilitate de 99,-% ca inculpatul să fie tatăl copilului născut de partea vătămată, limitele speciale de pedeapsă aferente infracțiunii comise a dispus luarea măsurii preventive, privative de libertate, constatând existența la dosar a unor probe că acesta a săvârșit fapta ce i se impută, de o gravitate deosebită, de natură să justifice necesitatea privării sale de libertate.

Curtea, sesizată cu recursul promovat de către inculpat, cercetând cuprinsul pieselor de la dosar apreciază că în speță există date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul, față de care se efectuează acte premergătoare a săvârșit fapta incriminată prin art.197 alin.1, alin.2 lit.b,1și alin.3 teza 1 Cod penal, date reieșite din declarațiile părții vătămate, ale martorilor, - care au susținut că partea vătămată mai rămânea la tatăl său peste noapte și dormeau în aceeași cameră, din cuprinsul raportului de expertiză anexat la dosar.

Starea de pericol generată prin comiterea faptei s-a născut și a persistat în tot intervalul de timp scurs de la acea dată însă față de împrejurarea că nu existau date suficiente care să contureze vinovăția sa nu s-a putut dispune o măsură preventivă împotriva sa.

S-a stabilit corect de către prima instanță că inculpatul se găsește în situația prevăzută de art.148 lit.f Cod procedură penală întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa este închisoarea mai mare de 4 ani, iar la dosar există probe din care rezultă că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică; este adevărat că această stare de pericol nu poate reieși exclusiv din gradul de pericol social concret al faptei comise, însă nici nu poate fi ignorată natura acestei infracțiuni, gravitatea faptei comise și condițiile concrete în care a fost săvârșită, perioada de timp în care s-a derulat activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului ( anii 2006-2007), ecoul negativ pe care acest gen de infracțiuni îl are în cadrul societății.

Pe de altă parte, la luarea măsurii preventive în discuție trebuie analizat în ce măsură în cauză există încă un interes real al societății în sensul privării de libertate a inculpatului, care, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție de care el se bucură, are o pondere mai mare decât regula judecării sale în stare de libertate. Ori, în speță, văzând urmările produse prin fapta inculpatului, minora aflată în grad de rudenie cu el dând naștere unui copil, Curtea apreciază a fi existent acel interes real al societății, în sensul privării sale de libertate, măsură necesară asigurării unei bune desfășurări a procesului penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge recursul formulat de inculpatul fiul lui și născut la data de 15.07.1976 în Mun. Făgăraș, jud. B, deținut actualmente în Arestul B împotriva încheierii nr. 3/22.01.2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.01.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

- -

Red.MB/25.01.2008

Dact.OP/ - 2 ex/28.01.2008 -

Jud. fond - -

Președinte:Nicoleta Hădărean
Judecători:Nicoleta Hădărean, Manuela Barbu, Simona Franguloiu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere de arestare preventivă a învinuitului (art. 146 c.p.p.). Încheierea 7/2008. Curtea de Apel Brasov