Proxenetismul (art. 329 cod penal). Decizia 711/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-(577/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.711
Ședința publică de la 12 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lucia Rog
JUDECĂTOR 2: Encean Simona
JUDECĂTOR 3: Silvia Cerbu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.122/19februarie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția Iap enală în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 27 aprilie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, iar instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la datele de 04 mai, 11 mai 2009 și 12 mai 2009 pentru când a hotărât următoarele.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1692/ 08.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, în dosarul penal nr-, în baza art.329 alin. l Cod penal cu aplic. art.74-76 Cod penal, a fost condamnată inculpata la 1 an închisoare pentru infracțiunea de proxenetism, cu aplic. art.74 - 64 lit. a teza II, b,e Cod penal.
În baza art.81-82 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și accesorii pentru un termen de încercare de 3 ani.
S-au pus în vedere art.83 Cod penal.
S-a constatat că inculpata a fost reținută și arestată preventiv de la 02.09.2006 la 06.09.2006.
În baza art.328 Cod penal a fost condamnată inculpata, la 3 luni închisoare pentru prostituție, cu aplic, art.71-64 lit.a teza II, b,e Cod penal.
S-a dedus din pedeapsă prevenția de la 02.09.2006 la 06.09.2006.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod pr.pen. a fost achitată inculpata sub aspectul infracțiunii prev. de art. 264 Cod penal.
În baza art.11 pct. 2 lit.a raportat la art.10 lit.d a C.P.P. fost achitat inculpatul, sub aspectul infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 al.l Cod penal.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut preventiv 24 ore la 04.09.2006.
S-a confiscat de la inculpata suma de 200 lei.
Inculpata a fost obligată la 100 lei cheltuieli judiciare statului, iar inculpata la 200 lei cheltuieli judiciare statului, restul de 100 lei au rămas în sarcina statului (cu privire la inculpatul și la inculpata în legătură cu infracțiunea prev. de art. 264 Cod penal).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în noaptea de 28/ 29.08.2007, martorii și (colegi de serviciu cu inculpatul ) se deplasau cu taximetrul condus de martorul, dorind să găsească prostituate în vederea întreținerii de raporturi sexuale contra cost.
În acest scop, martorii au apelat prin stația de emisie-recepție a taximetrului pe inculpatul (taximetrist, conducătorul altui taxi al firmei), pentru a le recomanda unde ar putea găsi prostituate.
În acest context, inculpatul le-a comunicat martorilor să se deplaseze în fața cinematografului "Scala" și să întrebe de, urmând a sosi și el în timp util, ceea ce s-a și întâmplat.
În cele din urmă au sosit atât martorii, cât si inculpatul în fața cinematografului "Scala" și în urma discuțiilor purtate de martori cu inculpata s-a convenit ca martorii să beneficieze de "serviciile" a doua prostituate, respectiv și încă o persoana rămasa neidentificată, pentru suma de 200 lei, suma ce a fost înmânată inculpatei.
Ulterior, inculpații și au mai rămas pentru o scurta perioada să discute.
În cursul dimineții, pe fondul unor neînțelegeri privind "serviciile" sexuale incluse în preț, martorii au fost agresați de niște indivizi necunoscuți, chemați de cele doua prostituate.
Astfel, instanța fondului a apreciat că fapta inculpatei constituie infracțiunea prev. de art.328 Cod penal iar fapta inculpatei constituie infracțiunea prev. de art.329 al.l Cod penal.
La individualizarea pedepsei inculpatei, văzând art.72 Cod penal, s-a ținut cont de împrejurarea ca si-a recunoscut fapta, nu are antecedente penale, astfel că s-a aplicat o pedeapsă minimă fără a se reține circumstanțele atenuante, în condițiile în care a încercat să îngreuneze aflarea adevărului dând declarații nereale cu privire la activitatea inculpatei.
Considerând ca lăsarea în libertate nu ar avea nici un efect reeducativ cu privire la inculpată, mai ales în condițiile în care nu a participat la judecată pentru a afla și conștientiza soluția, s-a dispus executarea pedepsei, cu aplic.art.71-64 lit.a, teza II, b Cod penal (natura infracțiunii necalificând moral pe inculpata pentru eventuala posibilitate de a fi tutore).
În cazul inculpatei s-a avut în vedere că, în raport de gradul de pericol social generic și abstract al infracțiunii, fapta comisa este de o gravitate mai redusă, iar în raport de lipsa antecedentelor penale, până la 36 de ani, s-au avut în vedere elementele personale și reale ce au putut constitui circumstanțe atenuante, a avut o conduită corecta motiv pentru care pedeapsa a fost scăzută sub minim cu aplicarea acelorași pedepse accesorii ca și în cazul inculpatei. In considerarea lipsei antecedentelor penale, instanța fondului a apreciat ca lăsarea în libertate ar da mai multe șanse reeducării, motiv pentru care a fost suspendată condiționat executarea pedepsei.
Pe de alta parte, în baza art.ll, pct.2, lit.a raportat C.P.P. la art.10 lit.d a C.P.P. fost achitat inculpata, sub aspectul infracțiunii prev. de art.264 Cp. (favorizarea infractorului), întrucât fapta ce i-a fost imputată prin rechizitoriu (declarații necorespunzătoare adevărului date la urmărirea penala cu privire la activitatea celeilalte inculpate - ) nu poate constitui respectiva infracțiune.
Un inculpat nu are obligația de a spune adevărul (cum e cazul martorilor), are posibilitatea de a nu da declarații sau de a declara ce considera de cuviință pentru a-si asigura apărarea sau a-si susține poziția (chiar daca, prin aceasta, favorizează poziția si a altui inculpat).
A considera infracțiune declarațiile necorespunzătoare adevărului făcute la urmărirea penala de un inculpat (indiferent daca aspectele nereale vizează pe un coinculpat din dosar), ar echivala cu o atingere a dreptului inculpatului de a se apăra prin propriile declarații, fie ele si nereale; nu este obligația inculpaților sa declare adevărul, ci a anchetatorilor sa îl stabilească pe baza probelor.
În privința inculpatului s-a dispus, de asemenea, achitarea, in baza art.ll, pct.2, lit.a, rap. la art.10, lit.d sub C.P.P. aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.329 Cod penal, pentru următoarele motive:
Infracțiunea de proxenetism, în modalitatea înlesnirii practicării prostituției (pentru că, în mod evident, în speță, nu a rezultat din probe ca s-ar pune problema îndemnului sau tragerii de foloase de către inculpatul de pe urma celor două tinere), presupune o intenție a făptuitorului de a facilita practicarea prostituției de către altă persoană (de regula pentru a obține unele avantaje).
În speță, intenția inculpatului nu a fost de a înlesni practicarea prostituției de către inculpata și cealaltă tânăra, ci de a înlesni colegilor săi de serviciu găsirea unor prostituate pentru a întreține raporturi sexuale cu acestea.
Practic, scopul și intenția inculpatului vizau facilitarea găsirii unor prostituate la rugămintea și pentru prietenii săi, iar nu înlesnirea practicării prostituției (ajutorul a fost dat martorilor, iar nu prostituatelor).
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpata și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4
Inculpata a criticat hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie, solicitând în esență înlocuirea răspunderii penale cu o măsură administrativă, având în vedere atingerea minimă adusă valorii sociale.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B cu privire la apelul declarat de inculpata a precizat că, față de probele existente în mod corect instanța de fond a apreciat modalitatea de executare a pedepsei aplicate acestei inculpate, având în vedere că inculpata nu s-a prezentat la judecata în fond a cauzei. Totuși, față de împrejurarea că inculpata s-a prezentat în fața instanței de apel și că a devenit mamă, așa cum a susținut inculpata, solicită admiterea apelului sub aspectul modalității de executare a pedepsei, în sensul că este de acord cu aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată.
Cu privire la intimatul, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bai nvocat greșita achitare a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.329 al. Cod penal, apreciind că acesta a săvârșit infracțiunea de proxenetism, acționând cu intenție indirectă.
Față de aceste aspecte a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri în sensul condamnării inculpatului.
prin decizia penală nr.122/A/ 19.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală în dosarul nr- s-au admis apelurile declarate de inculpata și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B împotriva sentinței penale nr. 1692/ 08.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, în dosarul penal nr-.
S-a desființat în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:
În baza art.329 al.l Cod penal cu aplic, art.74 lit.a, 76 lit.d Cod penal, a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, născut la 10.06.1963) la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism.
În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
Conform art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe durata unei termen de încercare de 2 ani și 9 luni, calculat conform art.82 Cod penal.
S-au pus în vedere dispozițiile art.83 Cod penal.
În baza art.71 al.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
Conform art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 04.09.2006.
In baza art.191 al.2 Cod pr.pen. a fost obligat inculpatul la 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 300 lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
2.In baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.328 Cod penal, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni, stabilit conform art.82 Cod penal.
S-a pus în vedere art.83 Cod penal.
In baza art.71 al.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului
Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, conform art.371 al.2 Cod pr.pen. Tribunalul a constat fondate apelurile declarate în cauză, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B au fost trimiși in judecata inculpații pentru infracțiunea prev. de art.329 al.l Cod penal, pentru infracțiunea prev. de art.329 al.l Cod penal si, pentru infracțiunile prev. de art.328 Cod penal si art.264 Cod penal cu aplic, art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că la 28/ 29.06.2006, inculpatul a înlesnit practicarea prostituției de către inculpata și încă o persoana, prin aceea că le-a facilitat unor cunoscuți legătura cu cele doua prostituate în vederea întreținerii de relații sexuale contra cost; de asemenea, inculpata a intermediat aceste "servicii" înlesnind practicarea prostituției de către inculpata si cealaltă persoana neidentificata si primind suma de 200 lei pentru aceste activități. De asemenea, s-a mai reținut ca inculpata obișnuiește să întrețină relații sexuale contra cost și ca, în cursul urmăririi penale, a dat declarații favorabile inculpatei.
Reevaluând întreg materialul probator existent în cauză, Tribunalul a constatat că situația de fapt a fost corect stabilită iar soluția pronunțată, în sensul celor două condamnări față de inculpatele și, are la bază tocmai situația redată mai sus.
Pe baza probelor legal administrate și judicios analizate și evaluate, instanța de fond a apreciat în mod corect că infracțiunea de proxenetism reținută în sarcina inculpatei, respectiv prostituție reținută în sarcina inculpatei există în materialitatea lor iar inculpatele se fac vinovate de săvârșirea acestora.
Cu privire la apelul declarat de inculpata vis-a-vis de soluția de condamnare pentru infracțiunea de prostituție Tribunalul a apreciat critica formulată în sensul oportunității înlocuirii răspunderii penale cu o sancțiune administrativă ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Infracțiunea reținută în sarcina inculpatei a fost demonstrată de organele de urmărire penală cu mijloace de probă ce au fost valorificate ulterior de instanța de fond. Această infracțiune aduce atingere relațiilor sociale privind conviețuirea socială și prezintă un grad de pericol social concret semnificativ prin raportare la însăși natura infracțiunii dar și a realităților sociale.
Nu trebuie ignorat modul în care aceasta a săvârșit infracțiunea, practicând prostituția ca și profesie, ademenindu-și clienții în locuri publice, într-un mod organizat alături de alte persoane și sub supravegherea numitei în calitate de proxenetă.
A aprecia că pentru o astfel de faptă se impune înlocuirea răspunderii penale cu o sancțiune administrativă ar presupune o ignorare a modului în care se conservă și se apără relațiile sociale privitoare la conviețuirea socială și, indirect, o încurajare a acestor practici.
De altfel, nu trebuie ignorată împrejurarea potrivită căreia instanța de fond în mod corect și motivat a aplicat o sancțiune a pedepsei închisorii într-un cuantum de 3 luni respectiv minimum special de pedeapsă.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, față de circumstanțele personale ale inculpatei care s-a prezentat în apel și a învederat Tribunalului că a devenit mamă, având copilul în îngrijirea sa. Instanța de control judiciar a apreciat oportună schimbarea modalității de executare a pedepsei într-una neprivativă de libertate creând posibilitatea apelantei inculpate să se integreze mai ușor în societate și în familia nou întemeiată.
In consecință, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.pen. Tribunalul a admis apelul declarat de inculpata, a desființat în parte sentința apelată și rejudecând în fond:
In baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.328 Cod penal, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni, stabilit conform art.82 Cod penal.
S-a pus în vedere dispozițiile art.83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
In baza art.71 al.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
S-a menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate în referire la perioada deducerii prevenției și la soluția de achitare pentru infracțiunea prev. de art.264 Cod penal, reținând că în mod corect instanța de fond a apreciat că declarațiile necorespunzătoare adevărului date de această inculpată în faza de urmărire penală cu privire la activitatea coinculpatei nu pot constitui infracțiunea de favorizare a infractorului, aceasta având posibilitatea să declare dacă dorește și orice consideră de cuviință pentru a-și asigura apărarea sau a-și susține poziția, indiferent dacă prin atitudinea sa favorizează și poziția procesuală a unui coinculpat.
In ceea ce-1 privește pe inculpatul, Tribunalul a apreciat că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt însă a dat o interpretare formalistă a raportării acesteia la normele de drept.
Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată reținându-se că a înlesnit practicarea prostituției, prin facilitarea întâlnirii dintre colegii săi și cele două coinculpate.
Încă de la început se cuvine a se sublinia că inculpatul a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului dând mai multe declarații din cuprinsul cărora a încercat, în evoluție, să-și nuanțeze participarea la faptă și să se situeze înafara ilicitului penal.
Astfel, coroborând declarațiile martorilor audiați în cauză cu cele ale inculpatului instanța a reținut că acesta a săvârșit acte de înlesnire chiar și în forma intenției indirecte.
Inculpatul a fost cel care, contactat de prietenii săi a acceptat să le indice un loc în care aceștia pot găsi prostituate dar mai mult decât atât el însuși a sosit în scurt timp la locul indicat și a intervenit în negocierile cu. Este adevărat că inculpatul susține că le cunoștea pe coinculpate pentru că le mai transportase pe acestea anterior cu autoturismul, însă este cert că cei trei se cunoșteau dincolo de relația taximetrist client, inculpatul obținând un preț mai mic în favoarea prietenilor săi și conform unei declarații a martorului de la fila 18 din dosarul de urmărire penală, acesta întrebând-o pe "dacă nu îi dă și lui un comision că i-a adus clienți".
Ulterior stabilirii detaliilor inculpatul se întâlnește cu la o benzinărie unde i-au masa împreună unde se poartă discuții cu doi indivizi, unul susținând că este concubinul uneia dintre cele două fete plătite de colegii lui, după care prezența inculpatului este din nou semnalată în acest context infracțional când, acesta cu taxiul merge să recupereze cele două fete împreună cu cele două persoane de sex masculin care l-au agresat pe.
La o analiză a acestor probatorii, chiar dacă ele ulterior în faza cercetării judecătorești au fost nuanțate ori chiar schimbate în totalitate de inculpat ori de martorii audiați,- se desprinde o participare a inculpatului în acest context.
Practic inculpatul nu a fost un simplu intermediar care, din experiența proprie le-a indicat prietenilor săi un loc în care se pot găsi prostituate ci putem aprecia că s-a implicat activ prezentându-se la locul respectiv, negociind cu fetele, ulterior continuând discuțiile cu în timp ce prostituatele își prestau serviciile, într-o formă de control indirect a activității acestora pentru ca, în final acesta să meargă să le recupereze însoțit de cei doi bărbați care au aplicat acte de violență martorului.
Chiar dacă întreaga sa activitate nu cuprinde acte de proxenetism în forma lor clasică nu s-a putut ignora faptul că inculpatul a săvârșit această infracțiune în forma înlesnirii practicării prostituției, acționând cu intenție indirectă. Fără a ignora susținerea instanței de fond potrivit căreia inculpatul a intenționat să-și ajute prietenii nu s-a putut trece cu vederea faptul că acțiunile sale, indirect au determinat înlesnirea practicării prostituției de către coinculpata, împrejurare pe care chiar dacă nu a urmărit-o expres, a prevăzut-o și chiar a acceptat-
Pentru aceste considerente, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.pen. s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 B și cu ocazia rejudecării în fond a pronunțat o soluție de condamnare a inculpatului la o pedeapsă a cărei individualizare s-au avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, în referire la dispozițiile părții generale exemplificate de efectul circumstanțelor atenuante, de modalitatea de executare a pedepsei, de dispozițiile părții speciale a Codului penal care stabilește cuantumul pedepsei aplicate dar și de persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, este la o vârstă matură, are o profesie stabilă.
Față de aceste considerente, Tribunalul a apreciat că rolul pedepsie în accepțiunea art.52 Cod penal, a fost atins în cazul inculpatului prin aplicarea unei pedepse sub minimul special de pedeapsă dat fiind efectul obligatoriu al coborârii pedepsei sub minimul special de pedeapsă în cazul reținerii circumstanțelor atenuante.
In baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, natura infracțiunii dar și pedeapsa aplicată Tribunalul a apreciat ca oportună executarea pedepsei în regim neprivativ de libertate.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prev de art.81 alin.l lit.a,b cod penal și apreciind în raport cu persoana inculpatei, că scopul pedepsei, prev.de art.52 cod penal, poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, tribunalul a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 9 luni calculat conform art. 82 cod penal.
S-au pus în vedere dispozițiile art.83 Cod penal, referitoare la revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.
În baza art.71 al.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
Conform art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de la 04.09.2006.
În baza art.191 al.2 Cod pr.pen. a fost obligat inculpatul la 400 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 300 lei.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Împotriva deciziei penale nr.122/A/19.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, a formulat recurs inculpatul.
În motivarea recursului a invocat cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.18 Cod procedură penală și a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii din apel și menținerea sentinței penale.
Examinând recursul formulat în raport cu dispozițiile art.3859pct.18 Cod procedură penală, dar și din oficiu conform art.3859alin.3 din același cod, Curtea constată că în cauză, recursul formulat este nefondat pentru următoarele motive:
Examinarea existenței cazului de casare menționat, se circumscrie exclusiv verificării modului în care probele administrate în cauză se reflectă în soluția adoptată.
Astfel, ținând seama de faptul că, existența erorii de fapt se constată ca fiind o discrepanță, o discordanță vădită dintre conținutul real al probelor și soluția pronunțată, în prezenta cauză, Curtea constată că, nu există eroare gravă de fapt, existând o deplină corespondență dintre probatoriul administrat și soluția instanței de apel, de condamnare a inculpatului.
Potrivit art. 345 alin.2 Cod procedură penală condamnarea se pronunță dacă instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.
Instanța de fond a apreciat că, în cauză, intenția inculpatului nu a fost de a înlesni practicarea prostituției de către inculpata și cealaltă tânăra, ci de a înlesni colegilor săi de serviciu găsirea unor prostituate pentru a întreține raporturi sexuale cu acestea.
Practic, scopul și intenția inculpatului vizau facilitarea găsirii unor prostituate la rugămintea și pentru prietenii săi, iar nu înlesnirea practicării prostituției (ajutorul a fost dat martorilor, iar nu prostituatelor).
În contradicție cu aprecierea instanței de fond, Tribunalul a acordat o altă semnificație probatoriului, considerând că este a demonstra vinovăția, în forma intenției indirecte a inculpatului și a conduce la condamnarea acestuia.
Astfel, tribunalul a reținut că inculpatul nu a fost un simplu intermediar care, din experiența proprie le-a indicat prietenilor săi un loc în care se pot găsi prostituate ci putem aprecia că s-a implicat activ prezentându-se la locul respectiv, negociind cu fetele, ulterior continuând discuțiile cu în timp ce prostituatele își prestau serviciile, într-o formă de control indirect a activității acestora pentru ca, în final acesta să meargă să le recupereze însoțit de cei doi bărbați care au aplicat acte de violență martorului.
De asemenea, a apreciat că chiar dacă activitatea inculpatului nu cuprinde acte de proxenetism în forma lor clasică nu s-a putut ignora faptul că acesta a săvârșit această infracțiune în forma înlesnirii practicării prostituției, acționând cu intenție indirectă. Acceptând varianta potrivit căreia inculpatul a intenționat să-și ajute prietenii, prin acțiunile sale, indirect, a determinat înlesnirea practicării prostituției de către coinculpata, împrejurare pe care chiar dacă nu a urmărit-o expres, a prevăzut-o și chiar a acceptat-
Examinând decizia recurată, Curtea constată că motivarea hotărârii este în deplină concordanță cu ceea ce rezultă, în mod evident, din probatoriul administrat și acestea conduc, în mod corect, la soluția de condamnare a inculpatului.
Prin urmare, nu rezultă existența unei erori grave de fapt care să fi condus la adoptarea unei soluții greșite de condamnare a inculpatului.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că recursul formulat de inculpat este neîntemeiat urmând a fi respins.
În conformitate cu dispozițiile art.192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.122/A/19.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.
Obligă recurentul inculpat la 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Proces-verbal
pentru jud.- aflată în,
semnează, PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
Red.SC- 13.05.2009
Dact.15.05.2009/2ex
. I Pen - Jud.
Președinte:Lucia RogJudecători:Lucia Rog, Encean Simona, Silvia Cerbu
