Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 161/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- (553/2009)

SENTINȚA PENALĂ NR.161

Ședința din Camera de Consiliu de la data de 15 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu

GREFIER - - -

* * * * *

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .

Pe rol soluționarea sesizării înaintată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentinței nr.2115/2000 a Tribunalului Padova și a sentinței penale nr.874/2002 a Tribunalului, în conformitate cu dispozițiile art. 145 sau art. 146 din Legea nr. 302/2004 modificată, privind persoana condamnată.

La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu a lipsit persoana condamnată, pentru care s-a prezentat din oficiu avocat în HG baza împuternicirii avocațiale nr.-/13.03.2009, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.

Procedura nelegal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea, apreciază procedura de citare ca fiind legal îndeplinită, având în vedere împrejurarea ca acesta a s-a efectuat prin intermediul fax-ului ținând seama și de natura cauzei, care se judecă cu precădere precum și de multitudinea termenelor acordate, în cauză, dar si de esența citării dare constă în principal în transmiterea citației prin unul din mijloacele prevăzute de lege.

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul persoanei condamnate, solicită admiterea sesizării, a se dispune recunoașterea hotărârilor, respectiv a sentinței nr.2115/2000 a Tribunalului Padova și a sentinței penale nr.874/2002 a Tribunalului și a se dispune transferul condamnatului în temeiul art.145 din Lg.302/2004 într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 4 ani și 6 luni, rămasă de executat.

Totodată solicită deducerea din pedeapsa de 4 ani și 6 luni a perioadei deja executate.

Reprezentantul Parchetului, solicită admiterea sesizării, consideră că sunt îndeplinite cerințele Legiinr.302/2004, pentru se dispune transferul condamnatului cetățean român în România pentru continuarea executării pedepselor, pronunțate în Republica Italiană și aplicate prin sentința nr.2115/2000 a Tribunalului Padova și sentința penală nr.874/2002 a Tribunalului

Solicită a se dispune recunoașterea acestor hotărâri, transferul condamnatului în temeiul art.145 din Lg.302/2004 într-un penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei rămasă, respectiv în cuantum de 4 ani și 6 luni închisoare și amenda în cuantum de 51.974,84 euro.

CURTEA,

Deliberând, asupra cauzei penale, de față:

Prin rezoluția din 09.03.2009 pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI în dosarul nr.422/II-5/2009 s-a dispus sesizarea Curții de APEL BUCUREȘTI în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentințelor penale nr.2115 din 21.12.2000 a Tribunalului din Padova și nr.1946 din 23.05.2002 a Tribunalului din, în conformitate cu disp.art.145 din Legea nr.302/2004 modificată.

Din examinarea înscrisurilor comunicate de statul de condamnare, în aplicarea dispozițiilor art.134 al.2 lit. a-c din Legea nr.302/2004, modificată prin Legea 222/2008 și art.6 al.2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strassbourg la 21 martie 1983, se constată că prin sentința penală nr.2115/2000 a Tribunalului Padova numitul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare și plata amenzii de 61.974,83 euro pentru săvârșirea infracțiunilor de introducere clandestină a mai multor femei din România pe teritoriul statului italian, exploatarea activității de prostituție și violență sexuală prevăzute de art.110 și art.81 alin.1 Codul penal italian, al.10 alin.1, 3 și 5 din Legea nr.40/1998 și art.3 8, art.4 n și 7 din Legea nr.75/1958, dispunându-se, totodată, expulzarea de pe teritoriul Italiene la terminarea executării pedepsei aplicate.

De asemenea, prin sentința penală nr.874/2002 a Tribunalului numitul a mai fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material și uz de acte false prevăzute de art.489 și art.477 din Codul penal italian.

Prin ordinul nr.808/2002 din 25 06.2007 emis de Procuratura de pe lângă Tribunalul din s-a dispus contopirea celor două pedepse, grațierea unei părți din pedeapsa rezultantă și încarcerarea condamnatului pentru executarea pedepsei totale rămase de executat de 4 ani și 6 luni închisoare și amendă în cuantum de 51974,84 euro.

S-a reținut, în fapt, că, în perioada noiembrie 1999 - ianuarie 2000, atât singur cât și cu ajutorul altui inculpat cetățean român, a favorizat și exploatat activitatea de prostituție a mai multor femei din România prin utilizarea amenințărilor pentru a le împiedica să fugă, însoțindu-le în permanență și obligându-le să îi înmâneze toate câștigurile obținute din activitatea desfășurată, iar la data de 26.06.1998 a fost depistat conducând un autocar, deși avea permisul de conducere suspendat, ocazie cu care a prezentat agenților de ordine publică un permis de conducere românesc contrafăcut.

Procedând la examinarea materialului existent, se constată că, în cauză, este îndeplinită condiția dublei încriminări prevăzută de art.129 lit. e din Legea nr.302/2004 modificată și art.3 pct.1 lit. e din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strassbourg la 21 martie 1983, faptele care au atras condamnarea numitului având corespondent în legislația penală română.

Astfel, faptele reținute în sarcina numitului de către autoritățile judiciare italiene realizează conținutul constitutiv ai infracțiunilor prevăzute de art.12 alin.1 și 2 din Legea nr.678/2001 pedepsită cu închisoare de la 5 la 15 ani, art.288 din Codul penal pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, art.293 din Codul penal pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani și art.86 alin.2 din nr.OUG195/2002 republicată pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

De asemenea, din stadiul de executare întocmit de Procuratura Generală a de pe lângă Tribunalul Ordinal din rezultă că numitul a început executarea pedepsei la data de 7.04.2008, iar din declarația dată de acesta la data de 22.08.2008 rezultă că și-a exprimat consimțământul la transferarea pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România.

Totodată, deși prin sentința penală nr.2115/2000 a Tribunalului din Padova s-a dispus interzicerea condamnatului, pe o perioadă de 7 ani, de la ocuparea și exercitarea funcțiilor publice precum și a exercitării tutelei și curatelei, prin actul de unificare a pedepselor concurente nu se mai face vorbire despre menținerea acestor pedepse accesorii și nici dacă au fost reduse corespunzător pedepsei principale de 4 ani și 6 luni închisoare, motiv pentru care nu se vor interzice condamnatului drepturile prevăzute de art.71,64 lit. a teza a II-a, lit. b, d și e Cod penal.

Față de considerentele expuse anterior, Curtea constată întrunite cerințele art.129 din Legea nr.302/2004 modificată, motiv pentru care, va admite sesizarea și în baza art.149 și art.187/43 alin.2 din același act normativ va recunoaște sentințele penale sus menționate și va dispune transferarea condamnatului într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei închisorii, urmând să deducă din pedeapsă, integral, perioada de privațiune de libertate deja executată de condamnat.

După rămânerea definitivă a prezentei sentințe se va emite mandat de executare a pedepsei închisorii.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Recunoaște sentința penală nr. 2115 din 21.12.2000 a Tribunalului din Padova, rămasă definitivă la data de 31.10.2001 și sentința nr.1946 din 23.05.2002 a Tribunalului din, rămasă definitivă la data de 16.10.2002, privind pe condamnatul - fiul lui și, născut la 01.01.1969 în comuna, jud.B, cu domiciliul în municipiul B,-. B,.23, județul

Dispune transferarea condamnatului într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare și a pedepsei de 51974,84 Euro amendă, în moneda națională, la cursul valutar de la data pronunțării prezentei sentințe.

Deduce, din pedeapsă, prevenția de la 07.04.2008 la zi.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 320 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare pentru condamnat.

Cercetată în camera de consiliu, azi, 15.06.2009.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 iunie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.AA- 16.06.2009

Dact.EA-16.06.2009/4ex

Președinte:Anca Alexandrescu
Judecători:Anca Alexandrescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 161/2009. Curtea de Apel Bucuresti