Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 204/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 2378/2/2009
596/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
Sentința penală nr. 204
Ședința din Camera de Consiliu din data de 23 iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de.
Pe rol fiind recunoașterea și punerea în executare a Sentințelor penale nr. 1.147/2007/58 din data de 3.12.2007 a Judecătoriei Orașului și nr. 1.Bf. 83/2008/15 din data de 15.05.2008 a Tribunalului Județean din Dosarul nr. 12 Hv 203/06 f, în procedura soluționării cererilor de transfer a persoanelor condamnate și într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei închisorii.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu au lipsit condamnații persoane transferabile și pentru care a răspuns avocat din oficiu Elisa, cu delegație de substituire pentru avocatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită cu condamnații-persoane transferabile.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea sesizării făcute de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, având în vedere că la dosarul cauzei s-au depus două declarații de refuz, date de către cei doi condamnați, iar în hotărârile de condamnare nu există nicio dispoziție de expulzare sau o măsură echivalentă.
Apărătorul din oficiu al persoanelor transferabile, având în vedere cererile de refuz formulate în cauză, solicită respingerea sesizării ca rămasă fără obiect.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin adresa nr.430/II/5/2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a sesizat Curtea de Apel, în temeiul dispozițiilor art.149 alin.4 din Legea nr.302/2004, modificată, în vederea recunoașterii sentinței penale pronunțate de autoritățile ungare și punerea în executare a acesteia, în cadrul procedurii de soluționare a cererii formulate de Ministerul Justiției din Ungaria, de transferare într-un penitenciar din România.
La data de 22.01.2009 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București sub nr.430/II/5/2009 adresa din data de 08.01.2009 a Ministerului Justiției și libertăților Ministerului - Direcția Drept Internațional și Tratate, prin care a transmis acestei unități de parchet adresa nr./3167-18/2008 din data de 20.10.2008 formulată de Ministerul Justiției și Aplicării Legii al Ungare, prin care se solicita transferul persoanelor condamnate și în vederea continuării executării pedepselor aplicate față de sus-numiți de către instanța de judecată din statul solicitant.
Din examinarea înscrisurilor comunicate de statul de condamnare, în aplicarea dispozițiilor art.6 al.2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, rezultă că cei doi cetățeni români au fost condamnați de către instanțele Ungare la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.
Astfel prin hotărârea nr.1.147/2007/58 din 03.12.2007 a Judecătoriei Orașului cei doi au fost condamnați pentru 10 infracțiuni de "șantaj în complicitate în cadrul asocierii în vederea săvârșirii de infracțiuni" prevăzută de art.323 al.2 pct.a din Codul penal ungar, cu aplicarea art.20 al.2 din Codul penal ungar, la pedepse de 4 ani închisoare pentru (născut în 1978) și, respectiv 3 ani închisoare pentru (născut în 1984).
Prin hotărârea nr.1.Bf.83/2008/15 din 15.05.2008 a Tribunalului Județean, instanța a dispus recalificarea faptelor comise de cei doi români în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.318 al.1, 2 pct.c din Codul penal ungar și a modificat pedepsele aplicate acestora la câte 3 ani și 6 luni închisoare, pentru fiecare. Celelalte dispoziții ale instanței de fond au fost menținute.
Această hotărâre a rămas definitivă.
În fapt, s-a reținut că cei doi cetățeni români, având drept de muncă pe teritoriul Ungaria, au executat diferite lucrări de reparații în beneficiul unor persoane fizice, în situații în care aceste lucrări nu se impuneau a fi fost executate, fie au pretins că au executat asemenea lucrări taxate de ei la o valoare superioară față de cea reală și au determinat pe beneficiari să le plătească sume de bani nejustificate și nemeritate.
Din documentele transmise de autoritățile judiciare din Republica Ungaria rezultă că este îndeplinită condiția dublei incriminări la care se referă art.129 lit.e din Legea nr.302/2004, modificată, și art.3 pct.l din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în 1983.
Astfel, fapta de fraudă (înșelăciune) prevăzută de art.318 din Codul penal ungar, așa cum a fost reținută este incriminată în legea penală română de art.215 al. 1 Cod penal.
Din relațiile comunicate și din cuprinsul hotărârilor judecătorești rezultă că (născut în 1978) și (născut în 1984) au fost arestați preventiv în perioada 27.03.2007 - 15.05.2008, motiv pentru care din pedeapsa aplicată urmează a se deduce perioada de 1 an, 1 lună și 12 zile.
Potrivit adresei nr.//3167-18/2008 din 29.10.2008 a Ministerului Justiției din Republica Ungaria, rezultă că pedeapsa va fi considerată executată Ia 28.09.2010.
Procedând la examinarea materialului existent, se constată că în cauză este îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzută de art.129 lit. e din Legea nr.302/2004 modificată și art.3 pct.1 lit.e din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strassbourg la 21 martie 1983, faptele care au atras condamnarea numiților și având corespondent în legislația penală română.
Însă, potrivit dispozițiilor art. 3 din Protocolul la Convenția europeană asupra persoanelor condamnate, consimțământul persoanelor condamnate este absolut necesar, în cazul în care în hotărârile de condamnare nu există nicio dispoziție de expulzare sau o măsură echivalentă.
Față de împrejurarea că la filele 64 și 65 ale prezentului dosar, se află declarațiile de refuz a transferului într-un penitenciar din România, formulate de cele două persoane condamnate, iar în niciuna din hotărârile de condamnare nu este prevăzută - în mod expres - expulzarea sau interdicția de a se afla pe teritoriul Ungariei, Curtea apreciază sesizarea Ministerului Public ca fiind nefondată, astfel că - pe cale de consecință - o va respinge ca atare.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului; onorariul avocatului din oficiu se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu nr.430/II/5/2009, privind recunoașterea și punerea în executare a Sentințelor penale nr. 1.147/2007/58 din data de 3.12.2007 a Judecătoriei Orașului și nr. 1.Bf. 83/2008/15 din data de 15.05.2008 a Tribunalului Județean din Dosarul nr. 12 Hv 203/06 f, în procedura soluționării cererilor de transfer a persoanelor condamnate (cetățean român, fiul lui și, născut la data de 01.04.1984, în municipiul T, județul C, cu domiciliul în municipiul T,-, județul C, titular al cărții de identitate seria - nr.-, eliberată la data de 17.05.2007 de SPCELP T și având CNP -) și (cetățean român, fiul lui și, născut la data de 09.04.1078, în municipiul O, Calea Clujului nr.89, județul B, titular al cărții de identitate seria -, nr.-, eliberată la data de 11.01.2002 de O și având CNP -) într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei închisorii.
Cheltuielile judiciare vor fi suportate de stat, din care 150 lei - onorariu avocat oficiu - se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iulie 2009.
PREȘEDINTE,
--- ---
GREFIER,
G -
Red.
dact.
ex.4
Președinte:Ion Tudoran Corneliu BogdanJudecători:Ion Tudoran Corneliu Bogdan
