Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 241/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 1781/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

ÎNCHEIERE NR. 241/

Ședința publică de la 23 iulie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Anca Alexandrescu

JUDECĂTOR 2: Petre Popescu

JUDECĂTOR 3: Florică Duță

GREFIER- - -

_____

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - este reprezentat legal prin procuror.

Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 20 iulie 2009 pronunțată în Camera de Consiliu de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 22 iulie 2009 emisă de Baroul București.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Potrivit disp. art. 140/3 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea a procedat la ascultarea inculpatului care a precizat că menține declarațiile date anterior și că nu mai are nimic în plus de adăugat.

Întrebate fiind, părțile declară că nu mai sunt cereri sau excepții de formulat, motiv pentru care, Curtea, constată cauza în stare de judecată și în temeiul disp. art. 385/13 Cod procedură penală acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul din oficiu pentru recurentul inculpat, pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând a se dispune continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de libertate, apreciind că acesta nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Totodată, solicită a se avea în vedere declarația dată de inculpat, din care rezultă că partea vătămată a fost cea care i-a propus să întrețină relații sexuale cu ea, precum și circumstanțele personale ale acestuia care nu este cunoscut cu antecedente penale.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat, ca fiind nefondat și menținerea încheierii de ședință prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de acesta ca fiind legală și temeinică, întrucât în mod corect instanța de fond a apreciat că în cauză sunt întrunite disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală și art. 143 Cod procedură penală, având în vedere natura și modalitatea de săvârșire a infracțiunii, vârsta părții vătămate, respectiv, 13-14 ani. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere, la aprecierea pericolului pentru ordinea publică, natura faptei comisă de către inculpat, faptă prin care se aduce atingere libertății sexuale a persoanei, dar și integrității și sănătății corporale a părții vătămate, atribute esențiale ale ființei umane.

Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că nu a amenințat partea vătămată cu cuțitul și că avea cunoștință de vârsta acesteia.

CURTEA,

Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință de la 20.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Giurgiua fost admisă cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, faptă prevăzută și pedepsită de art.197 alin.1 și 3 Cod penal, pe o durată de 29 de zile, începând cu 20.07.2009 până la17.08.2009, inclusiv.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că față de inculpatul nu există doar indicii temeinice, ci chiar probe că a comis infracțiunea pentru care se solicită arestarea preventivă, în acest sens fiind declarațiile părții vătămate, ale martorilor, și, precum și concluziile raportului medico-legal nr.283/E/II/19.07.2009, întocmit de SML.

S-a mai reținut că, în cauză, este îndeplinită și condiția cerută de art.148 alin. 1 C.P.P.potrivit căreia pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, atâta vreme cât inculpatul a dat dovadă de o periculozitate sporită ce rezultă din modul și mijloacele de comitere a faptei, profitând de relațiile de familie existente între partea vătămată minoră și concubina sa (cele două fiind surori), partea vătămată fiind în vizită la sora sa, exercitarea de violențe fizice și psihice asupra părții vătămate, cu aceeași ocazie, inculpatul amenințând cu cuțitul și pe concubina sa pentru aod etermina să părăsească locuința și în acest mod să poată rămâne singur cu partea vătămată, reținându-se și faptul că inculpatul a profitat de vârsta părții vătămate (13 ani).

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând judecarea sa în stare de libertate, motivat de faptul că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, partea vătămată fiind cea care i-a propus să întrețină relații sexuale, urmând a se avea în vedere și împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

Curtea constată că, în speță, există indicii temeinice în sensul art.143 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.68/1 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că recurentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, având în vedere probele administrate pe parcursul urmăririi penale până în prezent, respectiv, procesul-verbal de cercetare la fața locului, plângerea și declarația părții vătămate, declarațiile martorilor, și an, raportul medico-legal nr.283/E/II/2009 eliberat de G, privind examinarea părții vătămate, precum și declarațiile inculpatului.

Deasemenea, Curtea constată că, în speță, sunt întrunite și cerințele art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală.

În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptei, respectiv, întreținerea de raporturi sexuale normale, profitând de vârsta fragedă a părții vătămate (13 ani), aceasta aflându-se în imposibilitate de a se apăra și de a-și exprima voința, cu atât mai mult cu cât era amenințată cu cuțitul de către inculpat, de relațiile de familie existente între partea vătămată și concubina inculpatului, de faptul că partea vătămată se afla în vizită la domiciliul inculpatului și al concubinei sale, toate aceste aspecte imprimând faptei o periculozitate deosebită, precum și persoana și conduita recurentului care, prin fapta ce se presupune a fi fost comisă, a dat dovadă de o periculozitate ridicată, urmând a se avea în vedere și urmările produse constând în consecințele produse asupra dezvoltării ulterioare a părții vătămate, care, încă de la primele cercetări penale, a avut nevoie de consiliere psihologică.

Față de considerentele expuse anterior, apreciind încheierea de ședință atacată legală și temeinică, în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință de la 20.07.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Giurgiu.

Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care onorariu apărător din oficiu în sumă de 100 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23 iulie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./27.07.09.

Președinte:Anca Alexandrescu
Judecători:Anca Alexandrescu, Petre Popescu, Florică Duță

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 241/2009. Curtea de Apel Bucuresti