Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 292/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2407/2009)
SENTINȚA PENALĂ NR.292
Ședința din CAMERA DE CONSILIU de la 23 OCTOMBRIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Iordache Magdalena
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI privind cererea de transferare într-un penitenciar din Republica Serbia a persoanei condamnate, cetățean, în vederea continuării executării pedepsei de 17 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.323 din data de 25 aprilie 2003 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr.388 R din data de 22 ianuarie 2009 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu (conform art.139 al.4 din Legea 302/2004) se prezintă condamnatul-persoană transferabilă, personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, cu delegație depusă la dosar.
S-a prezentat în instanță doamna interpretă de limbă sârbă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care,
Condamnatul-persoană transferabilă arată că nu are nevoie de serviciile interpretului de limbă sârbă în relația cu instanța întrucât cunoaște limba română.
Reprezentanta Ministerului Public apreciază că, în raport de motivele opționale de refuz la transfer, prev de art.140 lit.b din Legea nr.302/2004, modif, persoana care solicită transferul trebuie să facă dovada că plătit cheltuielile judiciare la care a obligat și, în acest sens, solicită emiterea unei adrese către Tribunalul Timiș - Biroul Executări Penale pentru a se comunica dacă condamnatul-persoană transferabilă a achitat cheltuielile judiciare la care a fost obligat în cele trei faze judiciare ale procesului său.
Apărătorul condamnatului-persoană transferabilă lasă la aprecierea instanței.
Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de către reprezentantul Ministerului Public privind efectuarea unei adrese către Tribunalul Timiș - Biroul Executări Penale pentru a se comunica dacă persoană transferabilă a achitat cheltuielile judiciare la care a fost obligat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de transfer formulată de condamnatul-persoană transferabilă, având în vedere motivul de refuz opțional prev de art.140 lit.b din Legea nr.302/2004, modif, respectiv cazul în care pedeapsa prevăzută de legea statului de executare este vădit inferioară în raport de cea stabilită prin hotărârea de către instanțele române. În acest sens, solicită a se avea în vedere că, deși în Codul penal al Serbia limita maximă pentru infracțiunea similară pentru care a fost condamnat în România, condamnatul-persoană transferabilă este de 12 ani, s-a recunoscut o hotărâre în cuantum de 8 ani și 6 luni închisoare al cărui cuantum îl apreciază ca fiind net inferior pedepsei de 17 ani închisoare la care a fost condamnat persoana transferabilă în România - pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, astfel că, fiind îndeplinite condițiile prev de art.148 lit.b din Legea nr.302/2004, modif, solicită a se dispune respingerea cererii de transfer; de asemenea, apreciază că incident este în cauză și cazul în care pedeapsa pe care condamnatul ar mai avea de executat până la expirarea închisorii ar determina punerea sa în libertate într-un termen mult prea scurt.
Apărătorul din oficiu pentru condamnatul-persoană transferabilă solicită a se dispune admiterea sesizării și transferarea condamnatului-persoană transferabilă într-un penitenciar din Republica Serbia pentru a executa restul de pedeapsă, întrucât are familie.
Condamnatul-persoană transferabilă arată că familia sa este în Serbia și dorește să fie transferat pentru a executa restul de pedeapsă, cu atât mai mult cu cât, are 59 de ani și urmează a intra în Comisia de liberare condiționată.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa sesizat această instanță cu cererea de transferare într-un penitenciar din Republica Serbia a persoanei condamnate - cetățean - în vederea continuării pedepsei de 17 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr.323 din 25 aprilie 2003 Tribunalului Timiș, sentință penală definitivă prin decizia penală nr.388 din 22 ianuarie 2004 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Se arată în rezoluția nr.2192/II-5/2009 din 13 octombrie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI că, prin adresa nr.41537/2007 din 31 august 2009, Ministerul Justiției și Libertăților - Direcția Drept Internațional și Tratate a transmis Parchetului cererea formulată de numitul, cetățean al Serbia, precum și adresa nr.762-03-8955/2007-08 din data de 29 decembrie 2008 Ministerului Justiției din Republica Serbia, prin care a fost înaintată sentința din 19 decembrie 2007 Tribunalului Județean, modificată prin sentința nr.I 166/08 din 11 martie 2008 Curții Supreme a, prin care a fost recunoscută hotărârea de condamnare emisă de instanța română și a fost acceptat transferul numitului, stabilind procedura de executare prin schimbarea condamnării, în pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare.
Se motivează în rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI că, din examinarea înscrisurilor comunicate în aplicarea dispozițiilor art.134 alin.1 lit.c din Legea nr.302/2004, modificată și art.6 alin.2 din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, la 21 martie 1983, în cauză este îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art.129 lit.1 din aceeași lege, infracțiunea prevăzută de art.3 alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, pentru care a fost condamnat numitul, de către instanța română, având corespondent în Codul penal al Serbia, în fapt, reținându-se că acesta împreună cu alte două persoane au introdus pe teritoriul României, la 16 septembrie 2002 cantitatea de 999 pastile ecstasy, prin Punctul de Frontieră.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa sesizat, așadar, Curtea de APEL BUCUREȘTI, în vederea soluționării cererii de transfer, precizând că instanța urmează a aprecia asupra aplicabilității în cauză a dispozițiilor art.140 lit.b din Legea nr.302/2004, modificată, referitoare la refuzul opțional al transferării.
Examinând înscrisurile comunicate, respectiv: procesul verbal al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI din 13 octombrie 2009, din care rezultă acordul condamnatului, cetățean al Serbia, de a fi transferat în statul de cetățenie, în vederea continuării executării pedepsei de 17 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.323 din 25 aprilie 2003 Tribunalului Timiș, definitivă prin decizia penală nr.388/R/ 22 ianuarie 2004 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală, copia sentinței penale, a deciziei penale menționate, a mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.432 din 6 februarie 2004, emis de Tribunalul Timiș, declarație privind consimțământul pentru transferare al condamnatului, fișa medicală a persoanei transferabile, copia certificată a adresei nr.B 38277//2009 emisă de Administrația Națională a Penitenciarelor, privind stadiul actual al executării pedepsei, precum și sentința din 19 decembrie 2007 Tribunalului Județean din, nr.Kv 355 și sentința Curții Supreme a nr.I 166 din 11 martie 2008, traduse, Curtea constată următoarele:
, cetățean al Serbia a fost condamnat prin sentința penală nr.323 din 25 aprilie 2003 Tribunalului Timiș,la pedeapsa de 17 ani închisoare, definitivă prin decizia penală nr.388/R/ 22 ianuarie 2004 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Penală, copia sentinței penale, reținându-se că, în fapt, acesta împreună cu alte două persoane, la data de 16 septembrie 2002 au introdus pe teritoriul României, prin Punctul de Frontieră, cantitatea de 999 pastile ecstasy.
După cum rezultă din adresa nr. B 38277//2009 din 8 iulie 2009, Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor - Penitenciarul Arad, numitul a început executarea pedepsei de 17 ani închisoare la data de 22 ianuarie 2004, în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.432/2003, emis de către Tribunalul Timiș la 6 februarie 2004, executare ce ar urma să înceteze la 16 septembrie 2019, prin deducerea perioadei de reținere și arestare preventivă, respectiv 17 septembrie 2002 - 6 februarie 2004.
De precizat că, la data sesizării Curții de APEL BUCUREȘTI cu cererea de transfer a condamnatului, acesta se afla în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță
Totodată, din înscrisurile transmise de autoritățile judiciare sârbe, a rezultat că numitul este cetățean, având domiciliul în Republica Serbia, iar din audierea acestuia, conform art.139 alin.2-art.135 alin.1 și art.129 lit.d din Legea nr.302/2004, modificată, a rezultat consimțământul acestuia la transfer.
Nu a reieșit, în urma verificărilor efectuate că, în prezent are afaceri judiciare penale sau civile pe rolul instanțelor de judecată sau al unităților de parchet române.
Procedând la analiza condițiilor privind transferul persoanei condamnate, Curtea constată îndeplinită condiția dublei incriminări, prevăzută de art.129 lit.e din Legea nr.302/2004 modificată și art.3 pct.1 lit.e din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate.
Pe de altă parte, însă, Curtea mai constată că, prin sentința din 19 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Județean din, s-a recunoscut hotărârea de condamnare a numitului de către instanțele române, fiind schimbată condamnarea din pedeapsa de 17 ani închisoare, în pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare, arătându-se de instanța din Serbia că limita maximă a pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art.24 b este de 12 ani închisoare.
Prin urmare, pedeapsa prevăzută de legea statului de executare este vădit inferioară în raport cu cea stabilită prin hotărârea instanței române, ceea ce, în opinia Curții, determină incidența dispozițiilor art.140 lit.b din Legea nr.302/2004, modificată, vizând refuzul opțional al transferării.
În același timp, Curtea urmează a mai aprecia că, odată transferat, condamnatul ar putea fi pus în libertate într-un termen prea scurt, față de durata pedepsei rămase de executat, potrivit legii române.
În acest sens, se impune precizarea că raportat la o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare, astfel cum a fost ea modificată de instanțele din Serbia, condamnatul ar urma să fie pus în libertate în urma considerării ca executată a acestei pedepse, în luna martie 2011, termen pe care Curtea îl consideră mult prea scurt față de durata pedepsei rămase de executat, potrivit legii române, respectiv 16 septembrie 2019.
În atare condiții, în conformitate cu dispozițiile art.139 -art.140 lit.b, c din Legea nr.392/2004. modificată, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI va fi respinsă.
Având în vedere existența celor două motive de refuz opțional al transferării, dar mai ales dispozițiile art.139 alin.4 din Legea nr.302/2004, modificată, potrivit cărora judecarea cererii se face de urgență și cu precădere, Curtea nu a mai apreciat necesar în cauză a întocmi o adresă către Tribunalul Timiș - Executări Penale, pentru a se comunica dacă persoana transferabilă a achitat cheltuielile judiciare la care a fost obligat.
În virtutea considerentelor ce preced, Curtea, în temeiul art. 139 - art. 140 lit. b și c din Legea nr. 302/2004, modificată va respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI privind cererea de transferare a condamnatului, în prezent deținut în Penitenciarul Giurgiu România - pentru continuarea executării pedepsei.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza disp. art. 139 - art. 140 lit. b și c din Legea nr. 302/2004 modificată respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI privind cererea de transferare a condamnatului - cetățean al Serbia, fiul lui și, născut la data de 29 iunie 1951 în, loc. domiciliat în, domiciliat în localitatea,-, Republica Serbia, legitimat cu pașaportul nr.- emis la data de 22.09.1997, de autoritățile sârbe, în prezent deținut în Penitenciarul Giurgiu România - pentru continuarea executării pedepsei.
Cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului, din care 320 lei reprezintă onorariul avocat oficiu.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 octombrie 2009.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red./26.10.2009
Dact./26.10.2009
Ex.2
Președinte:Iordache MagdalenaJudecători:Iordache Magdalena
