Recunoașterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (legea 302/2004). Sentința 93/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr- (551/2009)
SENTINȚA PENALĂ NR.93
Camera de consiliu de la 06 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, privind pe persoana condamnată, în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentinței penale din 16.10.2007 a Tribunalului Regional, pronunțată în dosarul nr. 224 Js 8397/07, în conformitate cu dispozițiile art.145 sau art. 146 din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, în procedura soluționării cererii de transferare într-un penitenciar din România a susnumitului pentru a continua executarea pedepsei, cerere formulată de către autoritățile judiciare din republica Federală ia.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu, a lipsit persoana condamnată, pentru care se prezintă avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/16.03.2009, atașată la fila 6/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederează instanței depunerea la dosar a relațiilor solicitate la termenul anterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, solicită respingerea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, privind pe persoana condamnată, considerând că nu sunt îndeplinite condițiile privind transferul persoanei condamnate într-un penitenciar din România față de dispozițiile art.145 sau art. 146 din Legea nr. 302/2004 modificată și completată și poziția autorităților judiciare din Republica Federală ia.
În aceste condiții, consideră că nu poate fi vorba despre un acord.
Cheltuielile judiciare urmează să rămână în sarcina statului.
Apărătorul persoanei condamnate,având cuvântul, arată că se raliază concluziilor puse de către reprezentantul Ministerului Public.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față deliberând constată următoarele:
Prin rezoluția nr.6196/II-5/2008, din data de 02.03.2009, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa sesizat Curtea de APEL BUCUREȘTI în vederea recunoașterii sentinței penale din data de 16.10.2007 a Tribunalului Regional, pronunțată în dosarul nr. 224 Js 8397/2007 și a punerii în executare a acesteia, în conformitate cu dispozițiile art.145 sau art.146 din Legea nr.302/2004, astfel cum a fost modificată și completată, în procedura soluționării cererii formulate de autoritățile judiciare din Republica Federală ia, de transferare a condamnatului, într-un penitenciar din România pentru a continua executarea pedepsei de 3 ani și 3 luni aplicată prin hotărârea anterior menționată.
Din conținutul rezoluției mai sus menționate, rezultă că prin adresa nr.32710/2008/CM, Ministerul Justiției și Libertăților, Direcția Drept Internațional și Tratate a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.302/2004 modificată și completată, cererea formulată de Ministerul Justiției al prin care s-a solicitat transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată acestuia de către instanțele din statul solicitant.
Cererea formulată de autoritățile eaf ost însoțită de documentele prevăzute de art.6 pct.2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg în anul 1983, respectiv copiile certificate pentru conformitate de pe hotărârea de condamnare, de pe dispozițiile legale aplicabile, procesul verbal întocmit de Judecătoria și situația executării pedepsei.
Din verificările efectuate la Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor și Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte a rezultat că numitul este cetățean român, fiind astfelîndeplinită condiția prevăzută de art.3 lit.a din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg și art.129 lit.a din Legea nr. 302/2004 modificată și completată.
Din informațiile și documentele comunicate de statul de condamnare, în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg în anul 1983, rezultat că numitul a fost condamnat prin sentința din data de 16.10.2007 a Tribunalului Regional, pronunțată în dosarul nr. 224 Js 8397/07, la o pedeapsă de 3 ani și 3 luni închisoare pentru infracțiunea de furt săvârșit în bandă prevăzută de 243 alin.l nr.2, nr.3, 242, 25, 22, 23, 53 din Codul penal.
Hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de 16.10.2007, astfel căeste îndeplinită condiția prevăzută de art.3 lit.h din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg și art.129 lit.b din Legea nr. 302/2004 modificată și completată.
Din situația executării pedepsei comunicată de autoritățile judiciare ear ezultat că numitul a început executarea pedepsei la data de 17.10.2007, durata acesteia expirând la data de 01.08.2010. S-a dedus perioada de arestare preventivă de 167 de zile.
În fapt s-a reținut că, în perioada 12.03.2007 - 27.04.2007, împreună cu alte persoane, a sustras, în mod repetat, prin efracție, din loc public, sume de bani din automatele pentru bilete de parcare și din telefoanele publice.
Apreciindu-se că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile privind transferul persoanei condamnate, prin rezoluția Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIs -a dispus sesizarea Curții de APEL BUCUREȘTI în vederea recunoașterii sentinței penale din data de 16.10.2007 a Tribunalului Regional, pronunțată în dosarul nr. 224 Js 8397/07, și punerii în executare a acesteia, în conformitate cu dispozițiile art. 145 sau art. 146 din Legea nr.302/2004 modificată și completată.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de APEL BUCUREȘTI sub nr- la data de 12.03.2009.
Din conținutul adresei nr.32710/2008/CM, din 29.04.2008, emisă de Ministerul Justiției al, rezultă că în procedura soluționării cererii de transfer formulată de cetățeanul român, se solicită ca statul român, să țină seama, de declarația ia, cu referire la dispozițiile art.3 din Convenția europeană din 21 martie 1983 asupra transferării persoanelor condamnate.
Potrivit acestei declarații, continuarea în România a executării pedepsei aplicate în statul, se poate dispune numai dacă statul român, ca stat de executare, garantează că persoana condamnată este judecată, condamnată, reținută pentru punerea în executare a unei pedepse sau a unui ordin de detenție sau supusă oricărei alte restrângeri a libertății sale personale cu privire la o infracțiune, alta decât aceea care stă la baza transferului și comisă înaintea predării, numai în următoarele cazuri:
a) dacă Republica Federală a iei este de acord sau
b) dacă persoana transferată nu a părăsit teritoriul statului administrant în timp de 45 de zile de la punerea sa definitivă în libertate, deși ar fi avut posibilitatea de aof ace sau, dacă, părăsind astfel teritoriul, nu s-a întors acolo.
Potrivit dispozițiilor art. 129 lit. f din Legea nr.302/2004, astfel cum a fost modificată și completată, statul de condamnare și statul de executare trebuie să se pună de acord asupra acestei transferări; în caz contrar, transferarea nu poate avea loc.
De asemenea, în conformitate cu art. 149 alin.1 din aceeași lege, în cazul în care Ministerul Justiției din România primește o cerere de transferare din partea unui resortisant român condamnat într-un alt stat, înștiințează despre această cerere autoritatea centrală din statul de condamnare, căreia îi solicită totodată informațiile prevăzute la art.133 alin.3, documentele prevăzute la art.134 alin.2, precum și o declarație precizând dacă autoritățile competente își dau consimțământul la transfer.
Adresa nr.32710/2008/CM, din 29.04.2008, emisă de Ministerul Justiției al, prin care se solicită transferul cetățeanului român pentru continuarea executării pedepsei privative de libertate aplicate de Tribunalului Regional, într-un penitenciar din România, constituie, implicit și un acord al statului de condamnare asupra transferului, sub rezerva ca statul de executare să dea asigurări că persoana condamnată nu va fi judecată, condamnată, reținută pentru punerea în executare a unei pedepse sau a unui ordin de detenție sau supusă oricărei alte restrângeri a libertății sale personale cu privire la o infracțiune, alta decât aceea care stă la baza transferului și comisă înaintea predării, decât în condițiile anterior menționate.
Examinând conținutului actelor dosarului, Curtea constată că în cauză statul român nu a dat astfel de asigurări statului așa încât, nu poate reține că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 129 lit. f din legea menționată, statul de condamnare și statul de executare nu s-au pus de acord asupra transferări condamnatului, în condițiile stipulate în cuprinsul cererii nr.32710/2008/CM, din 29.04.2008, a Ministerului Justiției al.
Condițiile impuse de statul de condamnare în prezenta cauză, neacceptate expres de statul de executare, prin Ministerul Justiției, echivalează, în fapt, cu lipsa unui consimțământ la transfer.
Prin urmare, transferul condamnatului nu poate avea loc.
Pentru considerentele expuse, Curtea va respinge sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
În baza art. 156 din Legea nr.302/2004, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului român.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge sesizarea nr.6196/ll-5/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI privind pe condamnatul, fiul lui - și, născut la data de 24.04.1983 în orașul Târgu N, domiciliat în comuna Vânători-N, cu domiciliul în comuna Vânători-N, strada - cel M nr.335, județul N, CNP -.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 320 lei va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.04.2009.
PREȘEDINTE,
GREFIER,
Red.SC/.
ex./08.04.2008/ 07.04.2009
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu
