Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 1578/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr.10019/2/2009
2479/2009
DECIZIA PENALĂ NR.1578
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 28.10.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Viorica Costiniu
JUDECĂTOR 2: Cristina Rotaru
JUDECĂTOR 3: Luciana Mera
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii de ședință din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspund intimatul inculpat în stare de arest și asistat de avocat ales și intimatul inculpat, personal în stare de arest și asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care:
Constatând că nu sunt excepții de invocat, alte probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului parchetului.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de admitere a recursului, casarea în parte a încheierii de ședința si rejudecând, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților și. Apreciază netemeinică soluția de revocare a măsurii arestării preventive, având în vedere circumstanțele reale care agravează infracțiunile reținute în sarcina acestora. Din analiza probelor administrate la urmărirea penală, în contextul în care faza de cercetare judecătorească abia a început, consideră că nu poate fi vorba de o schimbare a temeiurilor prevăzute de art.136, 143, 148 lit.f pr. pen. La analiza pericolului pentru ordinea publică se impune a se avea în vedere pericolul social concret al faptelor și periculozitatea celor doi inculpați, numărul mare de acte materiale reținute, numărul mare de părți vătămate, urmările imediate, starea de neliniște, sentimentul de insecuritate generat în rândul societății civile ca urmare a faptului că cei doi inculpați - asupra cărora planează acuzația săvârșirii unor acte de corupție - ar putea fi cercetați în stare de libertate.
Argumentele aduse de instanță în motivarea încheierii, legate de vârsta, starea de sănătate și lipsa antecedentelor penale nu se pot preconstitui în elemente care să fie analizate la acest moment procesual, excedând criteriilor și exigențelor impuse de art.136,143 și 148 lit.f pr. pen.
A doua critică adusă încheierii este nemotivarea acesteia, sintagma "temeiul prevăzut de art.148 lit.f pr. pen. nu mai subzistă", fiind doar o referire de ordin general. În acest caz este incident cazul de casare prevăzut de art.3859pct.9 pr. pen. fiind încălcate disp. art.354 pr. pen.
Apărătorul ales al intimatului inculpat solicită respingerea recursului parchetului și menținerea încheierii de ședință din 22.10.2009, ca fiind legală și temeinică, corect motivată cu privire la pericolul prevăzut de art.148 lit.f pr. pen. Precizează că în mod corect s-a revocat starea de arest a inculpatului, ca și egalitate de tratament cu ceilalți inculpați puși în libertate, deși sunt cercetați pentru mai multe fapte penale. În plus, nu este cunoscut cu antecedente penale, nefiind indicii că ar zadarnici aflarea adevărului ori administrarea probatoriului.
Apărătorul ales al intimatului inculpat solicită respingerea recursului parchetului și menținerea încheierii de ședință din 22.10.2009, ca fiind legală și temeinică. Apreciază că instanța de fond, în mod corect a reținut că la momentul actual nu mai subzistă temeiul prevăzut de art.148 lit.f pr. pen. judecarea inculpaților în stare de libertate neputând să perturbe buna desfășurare a procesului penal, aceștia fiind audiați, iar poziția adoptată de aceștia formând instanței convingerea că lăsați în libertate nu vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului. În mod corect, s-a reținut starea de sănătate a inculpatului, care este grav bolnav, fiind prezent în boxa în cârje. Față de inculpat s-au reținut 23 acte materiale, criticile aduse de parchet nu sunt fondate și în mod corect s-a dispus revocarea arestării, ca și egalitate de tratament cu coinculpații aflați în stare de libertate.
În ultimul cuvânt, intimații inculpați arată că doresc să fie judecați în stare de libertate și achiesează la concluziile apărătorilor aleși.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Prin încheierea de ședință din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în dosarul nr-, a fost revocată starea de arest preventiv a inculpaților și și s-a dispus punerea în libertate a acestora dacă nu sunt arestați în alte cauze.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că deși există indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, la momentul actual nu mai subzistă temeiul prevăzut de art.148 lit.f pr. pen. judecarea inculpaților în stare de libertate nefiind în măsură să perturbe buna desfășurare a procesului penal.
Inculpații au fost audiați de instanță, poziția adoptată de aceștia formând convingerea că, lăsați în libertate, nu vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori așa încât, având în vedere și vârsta, starea de sănătate și lipsa antecedentelor penale, trebuie revocată starea de arest preventiv.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul București criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pe motiv că soluția de revocare nu concordă cu actele și lucrările dosarului, din care rezultă că cei doi inculpați au săvârșit mai multe acte materiale, într-o perioadă lungă de timp, prin implicarea mai multor persoane, elemente față de care, vârsta, starea de sănătate și lipsa antecedentelor penale nu pot fi avute în vedere deoarece exced criteriilor și exigențelor impuse de art. 136, art. 143 și art. 148 lit. f pr. pen. putând fi evaluate la momentul soluționării pe fond a cauzei, în cadrul operațiunii de individualizare a pedepsei.
De asemenea, Parchetul susține că încheierea nu este motivată, întrucât în cuprinsul acesteia s-au făcut referiri de ordin general, așa încât au fost încălcate disp. art. 354. pr. pen.
Examinând cauza în temeiul art. 3856alin. 3. pr. pen. raportat la art. 141. pr. pen. Curtea apreciază că recursul este fondat, însă pentru alte considerente decât cele invocate de Parchet.
Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea din 12.06.2009 dată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în temeiul art. 148 lit.f pr. pen.
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea a 22 de infracțiuni prev. de art.257 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, iar inculpatul pentru săvârșirea a 23 de infracțiuni prev. de art.257 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal. Prin același rechizitoriu au fost trimiși în judecată în stare de libertate inculpații, și, pentru aceleași fapte comise în concurs real.
În fapt, s-a reținut că în perioada ianuarie 2007-septembrie 2008, inculpatul a pretins și a primit, de la o serie de 23 de persoane, sume de bani cuprinse între 350 lei și 250 euro, pentru a interveni în vederea urgentării procedurii de transcriere a unor acte de naștere întocmite în străinătate iar în perioada ianuarie 2007-aprilie 2009, inculpatul a pretins și a primit de la o serie de 22 de persoane, sume de bani cuprinse între 350 lei și 200 euro, pentru a interveni în vederea urgentării procedurii de transcriere a unor acte de stare civilă întocmite în străinătate.
Este adevărat că încheierea recurată este lapidar motivată, însă nu se poate susține că se încalcă dispozițiile art. 354 cu referire la art. 356. pr. pen. întrucât considerentele acesteia conțin referiri concrete la cauza de față, instanța arătând motivele ce fundamentează soluția pronunțată, chiar dacă aceste argumente nu sunt pe larg expuse.
Cât privește opinia Parchetului în sensul că circumstanțele personale ale inculpaților nu trebuie avute în vedere cu ocazia aprecierii asupra temeiniciei menținerii arestării preventive, Curtea constată că această opinie vine în contradicție cu dispozițiile legale, respectiv art. 136 alin. 8. pr. pen. care reglementează scopul măsurilor preventive și stabilește criteriile complementare pe care instanța trebuie să le evalueze atunci când stabilește oportunitatea luării sau menținerii uneia din măsurile preventive, iar printre aceste criterii sunt enumerate și cele privind "sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura".
Desigur, existența unor circumstanțe personale favorabile nu determină în mod automat concluzia că o anumită persoană nu poate fi privată de libertate, ci este necesar ca, pe lângă aspectele ce țin de persoana inculpatului, instanța să evalueze și circumstanțele reale, respectiv cele privind gradul de pericol social al infracțiunii, natura, gravitatea acesteia și împrejurările concrete în care a fost comisă fapta.
Nu se poate susține însă că asemenea circumstanțe nu pot fi avute în vedere decât cu ocazia procesului de individualizare a pedepsei.
În speță, așa cum a susținut și Parchetul, cei doi inculpați sunt cercetați pentru săvârșirea unui număr mare de infracțiuni de trafic de influență ce au fost comise într-o perioadă îndelungată de timp.
Pe de altă parte, niciunul dintre inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, inculpatul este în vârstă de 54 ani, în vârstă de 52 ani și cu o stare de sănătate precară, iar cu ocazia audierii în fața instanței inculpații au avut o atitudine sinceră, ambii inculpați fiind arestați preventiv de circa 5 luni.
Reevaluând toate aceste circumstanțe din perspectiva art. 136 alin. 8. pr. pen. Curtea apreciază că față de stadiul procesului penal - cauza aflându-se în cursul cercetării judecătorești, scopul prevăzut de art. 136. pr. pen. se poate realiza și prin lăsarea în libertate a inculpaților, nefiind absolut necesară privarea lor de libertate, neexistând indicii că pentru buna desfășurare a procesului penal nu se poate lua o altă măsură preventivă.
Din aceste motive, Curtea apreciază că soluția primei instanțe, de revocare a măsurii preventive este nelegală, întrucât în cauză temeiurile arestării nu au încetat, ci s-au schimbat (aspect ce rezultă de altfel chiar din motivarea încheierii recurate, în care se arată că în cauză există indicii temeinice că inculpații au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, însă la momentul actual nu mai subzistă temeiul prevăzut de art. 148 lit. f pr. pen.), fiind astfel incidente dispozițiile art. 139 alin. 1. pr. pen. referitoare la înlocuirea măsurii arestării preventive.
temeiului prevăzut de art. 148 raportat la art. 143 cu referire la art. 681. pr. pen. impune luarea unei măsuri preventive față de inculpați, cu stabilirea obligațiilor prevăzute de lege, măsura obligării de a nu părăsi țara oferind suficiente garanții pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Drept urmare, în baza art. 38515pct. 2 lit. d pr. pen. Curtea va admite recursul, va casa în parte încheierea de ședință mai sus menționată și rejudecând, conform art.139 alin.1 cu referire la art.1451pr. pen, va înlocui măsura arestării preventive a celor doi inculpați cu obligarea de a nu părăsi România fără încuviințarea organului judiciar și va dispune punerea în libertate de îndată a inculpaților.
Conform art.145 alin.11și art.145 alin.12proc. pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații trebuie să respecte următoarele obligații: să se prezinte în fața instanței ori de câte ori sunt chemați; să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori sunt chemați; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; să nu comunice, direct sau indirect, cu ceilalți inculpați și cu martorii din cauză.
Se va face aplicarea art.145 alin. 21și 22. pr. pen.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale încheierii.
Conform art.192 alin.3 pr. pen. cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva încheierii de ședință din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Casează în parte încheierea de ședință mai sus menționată și rejudecând:
Conform art.139 alin.1 cu referire la art.1451pr. pen, înlocuiește măsura arestării preventive a inculpaților și cu obligarea de a nu părăsi România, fără încuviințarea organului judiciar.
Dispune punerea în libertate de îndată a inculpaților și, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză.
Conform art.145 alin.11și art.145 alin.12proc. pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte în fața instanței ori de câte ori sunt chemați;
b) să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori sunt chemați;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;
e) să nu comunice, direct sau indirect, cu ceilalți inculpați și cu martorii din cauză.
Conform art.145 alin.22pr. pen. atrage atenția inculpaților că, în cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, se va lua măsura arestării preventive.
Conform art.145 alin.21pr. pen. copie de pe prezenta va fi comunicată inculpaților, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiesc, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră, în vederea asigurării respectării obligațiilor mai sus menționate.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Red. GREFIER,
Dact. 2 ex./18.11.; 3.12.09
Președinte:Viorica CostiniuJudecători:Viorica Costiniu, Cristina Rotaru, Luciana Mera
