Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 776/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 776
Ședința publică de la 30 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Ion Dincă
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul T Serviciul Teritorial Timiș.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale de ședință din 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și punerea în libertate a inculpatului pentru următoarele motive: încheierea pronunțată de Tribunalul C S nu este motivată, astfel că este lovită de nulitate; nu s-a arătat în nici un fel motivul pentru care măsura liberării sub control judiciar nu putea fi admisă și încheierea nu este motivată nici sub aspectul cererilor de înlocuire sau revocare a măsurii arestării preventive; instanța de fond a motivat într-o singură frază cererea de liberare provizorie sub control judiciar, prin aceea că această măsură este facultativă și nu obligatorie; infracțiunea de care este acuzat inculpatul și pentru care urmează a fi trimis în judecată este pedepsită cu maximul închisorii de 12 ani, ceea ce poate duce cu ușurință la aplicarea, pe fond, a unei pedepse cu suspendare condiționată; infracțiunea reținută în sarcina inculpatului nu este una de violență, ci una informatică; în dosar nu există constituire de parte civilă, iar urmărirea penală a fost finalizată, astfel că nu se mai justifică menținerea în stare de arest a inculpatului. Referitor la persoana inculpatului a arătat că acesta este student, are o familie care îl susține, nu are antecedente penale, nu a avut reprezentarea faptelor și nu se va sustrage cercetărilor în cazul punerii sale în libertate.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat, încheierea recurată fiind temeinică și legală. Astfel, în ce privește cererile de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive, recursul este inadmisibil, iar în ceea ce privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar, instanța în mod corect respins această cerere, făcând o însumare a temeiurilor care au determinat arestarea preventivă și a celor care impun menținerea în continuare a acestei măsuri. A mai arătat că maniera iscusită prin care s-a organizat activitatea infracțională inculpaților de fraudă electronică, prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea o nesiguranță a societății civile, a cetățenilor care dețin sume de bani pe carduri bancare. A mai arătat că faptele au avut și un impact transfrontalier.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat să fie pus în libertate, susținând concluziile formulate de apărătorul său.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-, s-au respins ca neîntemeiate cererile formulate de inculpatul -, de punere în libertate, în baza art. 139 Cod procedură penală (revocarea arestării preventive, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea) și în baza art. 1601Cod procedură penală (liberare provizorie sub control judiciar).
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul CSa reținut următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Timiș, înregistrată sub nr- din 09.07.2009 inculpatul - a solicitat punerea sa în libertate, el fiind arestat în dosarul nr. 24-D/P/2009 al C-
În motivarea cererii, inculpatul a arătat că solicită revocarea măsurii arestării preventive întrucât s-au modificat temeiurile care au stat la baza arestării preventive, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, având în vedere lipsa pericolului social, lipsa antecedentelor penale, durata excesivă a arestării preventive și lipsa probelor certe de vinovăție raportat la acuzațiile ce i se aduc. Inculpatul a apreciat că este posibilă punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar, în temeiul art. 1601Cod procedură penală, motiv pentru care a solicitat să se dispună și asupra acestui capăt de cerere.
Prin Sentința penală nr. 375/PI din 19 iunie 2009, pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timiș în baza art. 39 alin. 2 Cod procedură penală și art. 42 Cod procedură penală a declinat competența de soluționare a cererii de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul -, în favoarea Tribunalului C-
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Timișa constatat că în ceea ce privește cererile de revocare sau înlocuire a măsurii preventive, legiuitorul nu a stabilit o competență expresă în această materie. În lipsa unor dispoziții exprese, Tribunalul Timișs -a raportat la dispozițiile art. 1491alin. 2 Cod procedură penală care stabilesc faptul că luarea măsurii arestului preventiv este de competența instanței căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond. În consecință și competența de a dispune revocarea sau înlocuirea măsurii preventive revine tot instanței căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond; s-au invocat și dispozițiile art. 1606alin. 4 Cod procedură penală care prevăd că rezolvarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, în cursul urmăririi penale, revine instanței căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond; în prezenta cauză, urmărirea penală nu este efectuată în raza teritorială a Tribunalului Timiș, ci în raza teritorială a Tribunalului C- Tribunalul C-S a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, astfel aceleiași instanțe îi revine competența de a se pronunța și cu privire la necesitatea revocării sau înlocuirii preventive, ori liberării provizorii a inculpatului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub nr- din data de 09 iulie 2009.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul București, Secția a II-a Penală la data de 03.07.2009 inculpatul a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea și liberarea provizorie sub control judiciar, în dosarul de urmărire penală nr. 24/D/P/2009 al - Biroul Teritorial C-
Prin sentința penală nr. 642 din 07.07.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul București, Secția a II-a Penală în baza art. 42 Cod procedură penală a declinat competența de soluționare a cauzei privind cererea de revocare a măsurii arestării preventive, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea și de liberare provizorie sub control judiciar formulate de petentul inculpat în favoarea Tribunalului C-
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub nr- din data de 16 iulie 2009.
Prin Încheierea de ședință pronunțată în dosar nr- cu termen de judecată la data de 23 iulie 2009 și pe completul de judecată, Tribunalul C-S a dispus conexarea dosarului nr- al acestei instanțe la dosarul prezentei cauze, respectiv la dosar nr- al acestei instanțe, cele două dosare având aceleași părți și același obiect.
Prin cererea adresată Tribunalului Timiș, înregistrată sub nr- din 22.06.2009 inculpatul - a solicitat în primul rând revocarea măsurii arestării preventive luându-se în considerare modificarea temeiurilor care au stat la baza arestării preventive, iar în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, având în vedere lipsa pericolului social, faptul că nu are antecedente penale, durata excesivă a arestului preventiv și faptul că nu au fost prezentate probe certe de vinovăție raportat la acuzațiile ce i se aduc; apreciază că potrivit art. 136 alin. 2 Cod procedură scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, astfel că în temeiul art. 1601Cod procedură penală solicită a se dispune cu privire la inculpat punerea în libertate sub control judiciar;
În motivarea cererii se mai invocă prevederile art. 5 Cod procedură penală privind garantarea libertății persoanei și art. 52Cod procedură penală privind prezumția de nevinovăție; de asemenea apreciază că este posibilă punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar în temeiul art. 1601Cod procedură penală, iar în conformitate cu prevederile art. 1606Cod procedură penală arată că are cunoștință de dispozițiile legale privitoare la cazurile de revocare a liberării provizorii; își întemeiază cererea de liberare sub control judiciar pe temeiul art. 5 și 6 din Convenția europeană pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Prin Sentința penală nr. 393/PI din 26 iunie 2009, pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timiș în baza art. 42 Cod procedură penală raportat la art. 39 Cod procedură penală și cu aplicarea art. 1491alin. 2 Cod procedură penală și art. 1606alin. 4 Cod procedură penală a declinat competența de soluționare a cererii de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive, precum și liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul -, în favoarea Tribunalului C-
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub nr- din data de 09 iunie 2009.
Prin Încheierea de ședință pronunțată la data de 23 iulie 2009, de către completul de judecată, în dosar nr- Tribunalul C-S a dispus conexarea dosarului nr- al acestei instanțe la dosarul prezentei cauze, respectiv la dosar nr-, cele două dosare având aceleași părți și același obiect.
La dosarul cauzei s-a atașat dosarul de urmărire penală nr. 24-D/P/2008 al DIICOT - Biroul Teritorial C-
Din analiza actelor și probelor de la dosar, prima instanță a reținut următoarele
La data de 12 martie 2009, Ministerul Public reprezentat de DIICOT - Biroul Teritorial C-S a sesizat Tribunalul C-S cu propunere de arestare preventivă a inculpaților, -, și.
Prin Încheierea nr. 5 din 12 martie 2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S în baza art. 136, 143, 148 lit.f Cod procedură penală și art.1491Cod procedură penală, a admis propunerea formulată de - Biroul Teritorial C-S, a dispus arestarea preventivă a inculpaților și s-au emis în mod corespunzător mandatele de arestare.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, -, și.
Prin Decizia penală nr. 307 R din 24 martie 2009, pronunțată în dosar nr- Curtea de APEL TIMIȘOARAa admis recursurile formulate de inculpații și, a casat în parte încheierea recurată și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul C-S doar cu privire la cei doi inculpați, respingând ca nefondate recursurile formulate de ceilalți inculpați.
Prin Încheierea nr. 9 din 07.04.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a admis cererea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial C-S și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și implicit a mandatelor de arestare preventivă emise pe seama acestora pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 09 aprilie 2009, orele 12,30 până la data de 08 mai 2009, orele 12,30, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, - și .
Prin Decizia penală nr. 386/R din 10.04.2009 pronunțată în dosar nr- Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins recursurile declarate de inculpați.
Prin Încheierea nr. 15 din 06.05.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a admis cererea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial C-S și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și implicit a mandatelor de arestare preventivă emise pe seama acestora pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 08 mai 2009, orele 12,30 până la data de 06 iunie 2009, orele 12,30, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, - și .
Prin Decizia penală nr. 487/R din 08.05.2009 pronunțată în dosar nr- Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins recursurile declarate de inculpați.
Prin Încheierea nr. 25 din 04.06.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a admis cererea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial C-S și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și implicit a mandatelor de arestare preventivă nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 6 din 12.03.2009, emise de Tribunalul C-S în dosarul nr-, pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 06 iunie 2009, orele 12,30 până la data de 25 iunie 2009, orele 12,30, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, - și .
Prin Decizia penală nr. 609/R din 06.06.2009 pronunțată în dosar nr- Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins recursurile declarate de inculpați.
Prin Încheierea nr. 30 din 22.06.2009 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a admis cererea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial C-S și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și implicit a mandatelor de arestare preventivă nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 6 din 12.03.2009, emise de Tribunalul C-S în dosarul nr-, pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 25 iunie 2009, orele 12,30 până la data de 14.07.2009, orele 12,30, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, și .
Prin Decizia penală nr. 680/R din 25.06.2009 pronunțată în dosar nr- Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins recursurile declarate de inculpați.
Prin Încheierea nr. 37/13.07.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul C-S a admis cererea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial C-S și a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și a mandatelor de arestare preventivă nr. 1, 2, 3, 4, 5 și 6 din 12.03.2009, emise de Tribunalul C-S în dosarul nr-, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14 iulie 2009, orele 12,30 până la data de 12.08.2009, orele 12,30, inclusiv.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, și.
Prin Decizia penală nr. 736/R din 14.07.2009 pronunțată în dosar nr- Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și a luat act de retragerea recursului declarat de inculpatul.
Inculpatul - a formulat cererile de punere în libertate, solicitând în temeiul art. 139 Cod procedură penală revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive și în temeiul art. art. 1601Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar, cereri ce formează obiectul acestui dosar.
Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei și actele și probele de la dosarul de urmărire penală, tribunalul a reținut că cererile formulate de inculpatul - sunt neîntemeiate.
În speță, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 24 al. 1, art. 25 și art. 27 din Legea nr. 365/2002, art. 42 al. 1, 2, 3, art. 48, art. 49 din Legea nr. 161/2003.
Astfel, tribunalul a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile art. 139 Cod procedură penală, nefiind justificată revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea pentru inculpatul întrucât arestarea preventivă a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale și nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii arestării preventive, aceasta fiind menținută atât de către instanța de fond cât și de instanța de control judiciar, respectiv Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În ceea ce privește petitul din cerere referitor la liberarea provizorie sub control judiciar, s-a constatat că și această solicitare este neîntemeiată pentru următoarele motive:
Potrivit art. 1602Cod procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
Inculpatul - este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate și întrucât cea mai mare pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunile respective ce intră în scopul grupului infracțional organizat este de 12 ani, se constată că este îndeplinită condiția referitoare la pedeapsa prevăzută de alin. 1 teza 2 art. 1602Cod procedură penală, astfel că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în principiu a cererii, în raport de limita de pedeapsă prevăzută de lege mai sus menționată, pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat.
Examinând însă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, referitoare la temeinicia cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpatul, pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosar, tribunalul a constatat, sub acest aspect, că cererea este neîntemeiată.
Astfel s-a apreciat că nu este justificată liberarea sub control judiciar a inculpatului, față de natura și gravitatea infracțiunilor (mai sus menționate), pentru care inculpatul este cercetat (împreună cu alți inculpați) într-un dosar complex în care sunt în discuție chestiuni legate de săvârșirea unor fapte săvârșite prin intermediul internetului, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar presupune accesul liber la internet al acestuia, acces care nu ar putea fi controlat prin obligațiile ce s-ar putea impune inculpatului pe parcursul liberării provizorii.
Având în vedere motivele arătate, s-a reținut că, în raport de circumstanțele concrete și complexitatea cauzei, nu este justificată în prezent cercetarea în stare de libertate, în sensul revocării arestării preventive, înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau liberării provizorii sub control judiciar a inculpatului.
Totodată s-a reținut că atâta vreme cât acordarea liberării sub control judiciar este facultativă și nu obligatorie, aspectele invocate în susținerea cererii nu sunt de natură a dovedi temeinicia cererii de liberare sub control judiciar formulată de inculpat.
De altfel, aspectele invocate în legătură cu lipsa antecedentelor penale, recunoașterea faptelor sau pericolul social implică analizarea ansamblului probelor administrate în cauză (atât cele care au fost deja administrate până în prezent cât și a celor care ar putea fi administrate în continuare) și ar putea constitui eventual atributul instanței de fond la soluționarea cauzei.
Împotriva încheierii de ședință din data de 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul CSa declarat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii și punerea în libertate a inculpatului. S-a invocat că încheierea nu este motivată în sensul că nu s-a arătat motivul pentru care cererea de liberare provizorie sub control judiciar nu poate fi admisă și nu este motivată nici sub aspectul cererilor de înlocuire și revocare a măsurii arestării preventive. În apărare s-a mai făcut referire la persoana inculpatului care este fără antecedente penale, este student, nu a săvârșit o infracțiune cu violență, iar urmărirea penală a fost deja finalizată.
Recursul este nefondat.
Analizând încheierea recurată sub aspectele invocate în apărare, precum și din oficiu, în condițiile prev. de art. 385 ind. 9 alin.3 p Cod Penal se constată că inculpatul a formulat cerere de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive și în temeiul art. 160 ind. 1.p Cod Penal, cerere de liberare provizorie sub control judiciar, cereri care au fost respinse de Tribunalul C S.
Se constată că nu se confirmă cazul de recurs prev. de art. 385 ind. 9 pct. 3.p Cod Penal,invocat în apărare, deoarece respingerea celor trei cereri s-a făcut cu motivare corespunzătoare. Astfel, analizându-se situația inculpatului s-a constatat că măsura arestării preventive a acestuia s-a făcut în condiții de legalitate, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu s-au schimbat.
În privința cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța a constatat îndeplinirea condițiilor formale prev. de art. 160 ind. 2.p Cod Penal, dar s-a apreciat că în acest moment nu este oportună punerea în libertate sub control judiciar a inculpatului. S -a avut în vedere gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat, posibilitatea ca acesta aflat în stare de libertate să acceseze din nou internetul, prin intermediul căruia s-au săvârșit infracțiunile.
Pentru buna desfășurare a procesului penale în continuare, precum și pentru protejarea populației și a sistemului bancar, măsura arestării preventive este justificată. Astfel, Curtea apreciază că nu există temeiuri de fapt sau de drept care să conducă la modificarea hotărârii, urmând ca în baza art. 38515pct. 1 lit.b p Cod Penal, recursul declarat de inculpat să fie respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 p Cod Penal, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art.38515alin.1, pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale de ședință din 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-.
În temeiul prev.art.192 alin.2 p Cod Penal obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 30 Iulie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.VI/31.07.09
Tehnored AJ/2 ex/31.07.09
Prima instanță: Trib C -
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Ion Dincă
