Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art.447 și c.p.p. art.86 ind 4 cod penal). Decizia 22/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 12 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Iulia Elena Ciobanu I - -
Grefier - - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 22
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol judecarea apelului declarat de condamnatul, împotriva sentinței penale nr. 493/ 17.10.2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, având ca obiect revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art.447 și C.P.P. art.86 ind 4.Cod Penal)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av., pentru condamnatul apelant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei s-a depus, o cerere formulată de av. prin care solicita ca instanța sa ia act de faptul că a reziliat contractul de asistență juridică cu apelantul.
-. depune la dosar împuternicire avocațială și acte în susținerea apelului, respectiv două adeverințe pentru a face dovada ca apelantul a depus demersuri pentru a găsi un loc de munca în țară și două adrese emise de autoritățile italiene, pentru a face dovada ca în prezent apelantul are loc de munca în Italia.
Interpelate părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apel.
-. solicită admiterea apelului declarat împotriva sentinței penale nr. 493/ 17.10.2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui, prin care s-a dispus revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului, prin sentința penală nr. 487/4.12.2006, arătând că inculpatului nu i-a fost atrasa atenția despre măsurile și planul de supraveghere și despre consecințele nerespectării acestora. Părinții inculpatului au depus demersuri pentru a-i găsi un loc de munca în țară, dar nu au reușit, iar în momentul în care tatăl inculpatului a plecat în Italia i-a găsit și fiului său loc de munca acolo. Deși nu poate fi invocată necunoașterea legii, inculpatul nu din rea voință nu a respectat măsurile impuse, a crezut doar ca este vorba despre o pedeapsă cu suspendare. Din actele depuse rezultă că în prezent inculpatul se afla în Italia și că acolo are un loc de munca.Pentru aceste motive solicită admiterea apelului și respingerea sesizării formulate de Biroul executări penale din cadrul Tribunalului Vaslui privind revocarea suspendării executării sub supraveghere aplicată inculpatului .
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere apelului, având în vedere că apelantul nu a respectat măsurile și planul de supraveghere impuse prin sentința de condamnare.
INSTANȚA
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr.493 din 17.12.2007 a Tribunalului Vasluis -au dispus următoarele:
A admis sesizarea Biroului de executări penale din cadrul Tribunalului Vaslui privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.487/4 decembrie 2006 Tribunalului Vaslui, inculpatului -, fiul lui și -, născut la 19.06.1984 în Bîrlad, domiciliat în municipiul Bîrlad, str. - nr.80, -. A,.28, județul
În baza art.86 ind.4 Cod penal a dispus revocarea suspendării executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.487/4 decembrie 2006 Tribunalului Vaslui, urmând ca inculpatul să execute în întregime pedeapsa în regim de detenție.
Pe durata prevăzută de art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a, b, c Cod penal.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru a dispune în sensul celor arătate, prima instanță a reținut că:
Prin sentința penală nr.487/4 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr- a fost condamnat inculpatul la pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de tâlhărie prevăzută de art.20 raportat la art.211 alin.1, 2 lit. b, c și alin.2 lit. a Cod penal cu aplicarea art.74 lit. a, c și 76 lit. c Cod penal.
În baza art.86 ind.1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și s-a fixat termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
În baza art.86 ind.3 Cod penal a fost obligat condamnatul să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Vaslui la datele fixate de acesta, să anunțe orice schimbare de domiciliu și orice alte informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. I s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art.86 ind.4 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere.
Sentința a rămas definitivă prin respingerea apelului declarat de către condamnat.
În luna mai 2006 condamnatul a fost înștiințat în două rânduri să se prezinte la Serviciul de probațiune însă nu s-a prezentat.
Consilierul de probațiune a luat legătura cu poliția de la domiciliul condamnatului, a fost înștiințată familia. Condamnatul nu s-a prezentat și a comunicat ulterior instanței că a plecat în Spania, unde nu are domiciliu stabil și pretinde că lucrează ocazional în găsirii unui loc de muncă corespunzător. Susține condamnatul că a părăsit țara la 15 februarie 2007.
Condamnatul a fost prezent la dezbateri și la pronunțarea sentinței penale nr.487/4 decembrie 2006, luat cunoștință astfel de conținutul hotărârii, de obligația de a se prezenta la organul de supraveghere cu consecința revocării suspendării sub supraveghere în condițiile art.86 ind.4 alin.2 Cod procedură penală, așa cum a fost modificat prin Legea nr.278/2006, dacă cel condamnat nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege, ori obligațiile stabilite de instanță, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.
Este evident că condamnatul a încălcat cu rea credință măsurile de supraveghere prevăzute de art.86 ind.3 alin.1 Cod penal precum și pe cele stabilite de instanță.
Reaua credință rezultă din faptul că persoana condamnată a fost încunoștințată despre măsurile și planul de supraveghere, despre consecințele nerespectării acestora și totuși ea a continuat să le nesocotească.
Încercarea condamnatului de a justifica nerespectarea măsurilor de supraveghere prin aceea că, negăsindu-și loc de muncă în localitatea de domiciliu a plecat în Spania nu relevă lipsa de rea credință a acestuia. A aprecia astfel înseamnă a lipsi de eficiență hotărârea de condamnare și a aproba conduita condamnatului care a plecat într-o țară străină unde are condiții similare sau mai puțin bune decât în localitatea de domiciliu în ceea ce privește locuința și locul de muncă.
Fiind îndeplinite cerințele art.86 ind.4 alin.2 Cod penal, va fi admisă sesizarea Biroului executări penale din cadrul Tribunalului Vaslui și se va dispune executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.487/4 decembrie 2006 Tribunalului Vaslui condamnatului în regim de detenție.
Pe durata executării pedepsei condamnatului îi vor fi interzise drepturile prevăzute de art.64 lit. a, b, c Cod penal.
În termen legal, hotărârea primei instanțe a fost apelată de către condamnatul fiind criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei admiteri a sesizării Biroului executări penale și a schimbării modalității de executare a pedepsei aplicate. Apreciază apelantul că, în primul rând, prin sentința de condamnare nu i s-a atras atenția asupra măsurilor de supraveghere cărora trebuie să se supună și nici asupra consecințelor nerespectării acestora. Ulterior a plecat la muncă în străinătate și că neprezentarea la organul desemnat cu supravegherea nu s-a datorat relei credințe, ci imposibilității de a se prezenta.
Solicită admiterea apelului și, pe fond, respingerea sesizării formulate.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivului de apel invocat, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.371 Cod procedură penală, Curtea constată că este întemeiat apelul de față pentru considerentele ce vor fi expuse.
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se caracterizează prin supunerea condamnatului la anumite măsuri de supraveghere pe toată perioada termenului de încercare, prin impunerea unor obligații a căror nerespectare poate atrage revocarea executării pedepsei sub supraveghere și obligarea celui condamnat la executarea pedepsei închisorii sau poate atrage prelungirea termenului de încercare cu o anumită durată stabilită de lege.
Deși condamnatul a fost prezent la pronunțarea hotărârii de condamnare prin care i s-a adus la cunoștință măsurile de supraveghere cărora trebuia să se supună, nu rezultă din actele dosarului, inclusiv din referatul întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Vaslui, că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile impuse cu rea credință.
Simpla constatare a consilierului responsabil de caz că la data de 16.05.2007, când condamnatul trebuia să se prezinte la Serviciul de probațiune, nu a găsit nici un membru al familiei condamnatului, și nici pe acesta, la domiciliul indicat nu atrage concluzia relei credințe a condamnatului în neexecutarea obligațiilor impuse.
Dimpotrivă, condamnatul a făcut dovada cu acte că are loc de muncă și domiciliul stabil în străinătate, fiind luat în evidența organelor de poliție din localitatea unde și-a stabilit domiciliul. Totodată plecarea în străinătate a condamnatului nu echivalează în mod automat cu sustragerea condamnatului de la executarea obligațiilor impuse, câtă vreme rezultă din actele depuse la instanța de fond (24-27) că acesta a încercat să își găsească un loc de muncă pentru a-și asigura existența, în localitatea de domiciliu, fiind înregistrat în evidențele administrației forțelor de muncă.
Ori câtă vreme nu s-a dovedit reaua credință a condamnatului în neîndeplinirea obligațiilor impuse prin hotărârea de condamnare, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată sesizarea formulată de Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Vaslui.
Pe cale de consecință, Curtea urmează ca, în temeiul art.379 pct.2 lit. "a" Cod procedură penală, să admită apelul formulat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.493 din 17.2007 a Tribunalului Vaslui pe care o va desființa integral.
Rejudecând cauza, va respinge sesizarea formulată de Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Vaslui privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei aplicată condamnatului - prin sentința penală nr.487 din 4.XII.2006 a Tribunalului Vaslui.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, în judecata în fond și în apel, rămân în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul formulat de condamnatul - împotriva sentinței penale nr.493 din 17.2007 a Tribunalului Vaslui pe care o desființează în întregime.
Rejudecând cauza:
Respinge sesizarea formulată de Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Vaslui privind revocarea suspendării executării sub supraveghere aplicată inculpatului - prin sentința penală nr.487 din 4.XII.2006 a Tribunalului Vaslui.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, pe tot parcursul judecății, în cuantum de 100 lei RON rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
21.II.2008.-
2 ex.-
Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2008
Președinte,
- -()
Grefier,
- -
14 Februarie 2008
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Iulia Elena Ciobanu