Șantajul (art.194 cod penal). Decizia 187/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 187/2008
Ședința publică din 08 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 3: Mircea Bădilă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- Procuror
Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art. 95 și urm. din Regulamentul de Ordine Internă a Instanțelor Judecătorești
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 306/A/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns inculpatul asistat de apărător ales, avocat, părțile civile intimate și, lipsă fiind partea vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, depune la dosar motive de recurs.
Apărătorul ales al inculpatului, părțile civile și reprezentanta Parchetului arată că nu au alte cereri prealabile de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, decizia pronunțată fiind nelegală și netemeinică. Arată că în mod greșit instanța de apel a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, apreciind că lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii deoarece din probele administrate rezultă intenția inculpatului pentru săvârșirea faptei. Arată că în timpul percheziției corporale inculpatul a devenit recalcitrant, adresând părții vătămate expresii care constituie amenințări la adresa acesteia, persoană care este ofițer de poliție, împrejurare înregistrată și pe compact disc. Pentru aceste motive apreciază că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ultraj. Mai arată că instanța de apel a aplicat o pedeapsă rezultantă greșit aplicată, prin înlăturarea acelui spor de 6 luni, învederând instanței faptul că prin natura faptelor comise de inculpat se impunea aplicarea unui spor de pedeapsă. Arată că nu mai susține motivul 3 de recurs. Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și condamnarea inculpatului și pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj cu aplicarea sporului de pedeapsă.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara ca nefondat, apreciind că motivele de recurs sunt nefondate pentru faptul că ceea ce se susține în aceste motive de fapt nu s-a întâmplat. Arată că în faza cercetării judecătorești în instanța de fond inculpatul a fost arestat preventiv timp de 8 luni doar pentru că această instanță a refuzat să vizioneze compact discul. Mai arată că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj, prevăzută de art. 239 al. 1 Cod penal.
Cu privire la recursul declarat de inculpat solicită, în principal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, achitarea inculpatului pentru infracțiunea de șantaj, prevăzută de art. 194 al. 1 Cod penal. În temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. - în principal la art. 10 lit. d Cod procedură penală, iar în subsidiar - la art. 10 lit. b ind. 1 Cod procedură penală, solicită achitarea inculpatului pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 al. 1 Cod penal. În subsidiar, solicită reindividualizarea pedepselor aplicate pentru fiecare infracțiune în parte și în temeiul art. 34 lit. b Cod penal, aplicarea pedepsei cele mai grele, fără aplicarea sporului de pedeapsă și în temeiul art. 81 al. 2 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei. De asemenea, solicită reducerea cuantumul cheltuielilor judiciare la care inculpatul a fost obligat în favoarea statului și respingerea cererii de constituire de parte civilă a părților vătămate. Arată că se susține că inculpatul a cerut taxă de protecție dar există probe la dosar din care rezultă că acesta și-a achitat camera închiriată. Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 321 al. 1 Cod penal arată că nu sunt întrunite elementele constitutive în cauză, nu s-a produs efectul prevăzut de norma juridică prevăzută de acest articol. Apreciază că dacă nu se face aplicarea art. 10 lit. d Cod procedură penală, se poate face aplicarea art. 10 lit.1Cod procedură penală, prin atingerea minimă adusă de inculpat societății. În ce privește subsidiarul motivelor de recurs, solicită să se aibă în vedere toate actele dosarului. Arată că raportat la situațiile prin care a trecut inculpatul scopul pedepsei ar fi putut fi îndeplinit. Cu privire la daunele morale arată că declarațiile părților vătămate sunt oscilante, cuantumurile sumelor despre care se susține că s-a făcut referire sunt diferite, nefăcându-se nicio dovadă că părțile vătămate au fost vătămate din punct de vedere material sau moral. Cu privire la cheltuielile judiciare, apreciază că în orice proces acestea trebuie dovedite iar cheltuielile judiciare solicitate prin actul de sesizare nu sunt dovedite.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat în ce privește motivele privind achitarea acestuia pentru infracțiunile prevăzute de art. 321 și 194 Cod penal. De asemenea, solicită respingerea cererii privind aplicarea art. 81 Cod penal învederând faptul că instanța nu pronunță o soluție de condamnare ținând cont de trecutul inculpatului dar trebuie să aibă în vedere că acesta a mai avut trei condamnări, fapt care duce la concluzia că acesta persistă în comportamentul infracțional.
Părțile civile și solicită respingerea recursului declarat de inculpat și admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
Prin sentința penală nr. 2042/9 decembrie 2005 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr. 2359/2005, inculpatul a fost condamnat la pedepsele de:
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj prev. și ped. de art. 194 al. 1 Cod penal;
- 1 an închisoare pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. și ped. de art. 321 al. 1 Cod penal;
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 1/1, 3 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ultraj prev. și ped. de art. 239 al.1, 2, 4 Cod penal.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. a Cod penal a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 Cod penal, cu excepția literei d, în condițiile art. 71 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reținerii și arestării preventive de la 13.03.2005 la 7.11.2005.
În baza art. 145/1 Cod procedură penală s-a dispus prelungirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara luată împotriva inculpatului pe o durată de 30 de zile.
A fost respinsă cererea privind acordarea daunelor morale formulată de părțile civile și.
A fost obligat inculpatul la plata în favoarea statului a sumei de 1.000 lei noi cheltuieli judiciare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală combinat cu art. 10 lit. h Cod procedură penală și art. 284/1 Cod procedură penală a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului la plângerea prealabilă a părții vătămate pentru infracțiunea de insultă prev. și ped. de art. 205 Cod penal și calomnie prev. și ped. de art. 206 Cod penal.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarea stare de fapt.
În noaptea de 12/13.03.2005, în jurul orei 4, aflat sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul, însoțit de minora s-a deplasat la din, unde au închiriat o cameră.
În timp ce minora s-a cazat în cameră, inculpatul a rămas în restaurant. Aici, s-a prezentat, pe rând, ca un apropiat al unor capi ai lumii interlope și apoi ca lucrător de poliție specializat în lupte antidrog, amenințându-i pe consumatori și personalul hotelului. De asemenea, inculpatul a adresat insulte și propuneri indecente personalului feminin al localului.
În dimineața zilei de 13.03.2005, în jurul orei 7 au sosit la hotel administratorul și soția sa,. În timp ce serveau micul dejun, inculpatul s-a așezat la masa acestora, solicitându-le să-i plătească suma de 25000 euro taxă de protecție. În caz de refuz, inculpatul i-a amenințat că va apela la capi ai lumii interlope din țară și județ, urmând ca partea vătămată să fie urmărită și bătută, iar soția sa răpită și sechestrată. Părțile vătămate au refuzat să-i plătească inculpatului suma solicitată motivând că nu are datorii față de nimeni, solicitându-i să urce la cameră, fiind "obosit".
Profitând de faptul că partea vătămată a părăsit localul pentru a rezolva unele probleme administrative, inculpatul a urmărit-o pe soția acestuia în biroul managerial, propunându-i să întrețină relații sexuale cu el. Apoi, prinzând-o de mâini și haine, inculpatul a blocat ușa încăperii, amenințând-o că va distruge lucrurile din încăpere. Cu greu, partea vătămată s-a refugiat în bucătărie, baricadându-se cu restul personalului.
Apoi, inculpatul i-a adresat propuneri indecente și martorei, pe care a urmărit-o în beciul localului, de unde aceasta urma să ridice niște alimente pentru a le duce în bucătăria localului. Aici, inculpatul a reiterat propunerea de a întreține relații sexuale, martora fiind puternic traumatizată și, pentru a-și putea reveni a fost necesară intervenția colegilor de muncă.
După ce a revenit în local, părții vătămate i s-au relatat cele întâmplate în lipsa lui, situație în care acesta a solicitat intervenția organelor de poliție. Aceștia au dat curs solicitării, deplasându-se la fața locului. Aici, inculpatul a adresat diverse amenințări și acuzații părții vătămate subcomisar - șef serviciu în cadrul IPJ
Fiind recalcitrant, inculpatul a fost transportat pentru cercetări la sediul IPJ H - D, unde acesta a continuat cu acuzații și insulte la adresa părții vătămate.
Audiat fiind, inculpatul nu a recunoscut faptele, însă probele administrate în cauză confirmă vinovăția acestuia.
Prin decizia penală nr. 251/A/19.06.2006 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosar nr. 367/2006, în urma admiterii apelurilor declarate de părțile civile și și de inculpatul și desființării hotărârii atacate:
- în baza art. 11 pct. 2 lit. a, 10 lit. d Cod procedură penală inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea prev. de art. 239 al. 1/1 și 3 Cod penal;
- a fost înlăturat sporul de 6 luni închisoare aplicat inculpatului la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare;
- au fost menținute pedepsele de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 194 al. 1 Cod penal și 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 321 al. 1 Cod penal, urmând ca în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală, art. 998 cod civil inculpatul a fost obligat să plătească părților civile și suma de 2.500 RON daune morale.
Prin decizia penală nr. 61/25.01.2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția penală în dosar nr-, în urma recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 251/A/2006 a Tribunalului Hunedoara, în urma casării deciziei penale atacate a fost dispusă rejudecarea cauzei de către Tribunalul Hunedoara.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel a reținut că instanța de apel nu a motivat înlăturarea sporului de pedeapsă de 6 luni închisoare aplicat de prima instanță, deși în cauză a existat concurs de infracțiuni, chiar dacă inculpatul a fost achitat în apel pentru infracțiunea de ultraj prev. de art. 239 al. 1/1 și 3 Cod penal. Lipsa motivării apare ca o omisiune esențială, iar exercitarea controlului judiciar devine imposibilă.
În urma rejudecării apelului, prin decizia penală nr. 306/A/17.09.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosar nr-, în urma admiterii apelurilor declarate de părțile civile și și de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2042/2005 a Judecătoriei Deva și desființării, în parte, a sentinței penale atacate:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul apelant pentru infracțiunea de ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 13 Cod penal.
A fost înlăturat sportul de pedeapsă de 6 luni închisoare.
Au fost menținute pedepsele de:
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de șantaj, prev. de art. 194 al. 1 Cod penal;
- 1 an închisoare pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 al. 1 Cod penal.
A fost înlăturată aplicarea față de inculpatul apelant a pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. e Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele sus menționate și a fost aplicată inculpatului apelant pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală și art. 998, 999 Cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părților civile și suma de câte 2.500 lei cu titlu de daune morale și au fost respinse în rest pretențiile părților civile.
S-a stabilit cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul către stat la instanța de fond la 500 lei.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că în ceea ce privește infracțiunile de șantaj și ultraj contra bunelor moravuri prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la aceste fapte, pedepsele aplicate fiind just individualizate sub aspectul întinderii lor și modalității de executare prin privare de libertate.
În ceea ce privește infracțiunea de ultraj prev. de art. 239 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal, în urma vizionării înregistrării audio-video, instanța de apel a apreciat că inculpatul nu a avut un comportament amenințător la adresa părții vătămate, de natură să o alarmeze, având în vedere și pregătirea profesională a părții vătămate, cât și specificul activității acestuia, în speță nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj.
Sub aspectul laturii civile, instanța de apel a apreciat că în cauză se justifică acordarea de daune morale în sumă de 2.500 lei pentru fiecare parte civilă de vreme ce acțiunea inculpatului a fost îndreptată spre lezarea libertății psihice a părților civile și că în prezența mai multor persoane inculpatul a avut un comportament jignitor și ofensator la adresa acestora.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpatul.
Prin recursul declarat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoaraa solicitat ca în urma admiterii recursului și casării deciziei penale atacate, cauza să fie trimisă la Tribunalul Hunedoara în vederea rejudecării apelului inculpatului.
Cu ocazia dezbaterilor, reprezentanta Parchetului și-a precizat cererea de recurs, solicitând casarea deciziei atacate iar, în urma rejudecării cauzei, a solicitat condamnarea inculpatului și pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, iar în urma contopirii pedepselor aplicate, să se adauge un spor la pedeapsa rezultantă.
În motivarea recursului declarat, în esență, se arată că instanța de apel a comis o gravă eroare de fapt când l-a achitat pe inculpat, conform art. 11 pct. 2 lit. a, 10 lit. d Cod procedură penală pentru infracțiunea de ultraj prev. de art. 239 al. 1/1 Cod penal de vreme ce, din probele administrate în cauză rezultă că în timpul percheziției corporale inculpatul a devenit recalcitrant și a trecut la amenințări explicite la adresa celui care coordona acțiunea - partea vătămată subcomisar. De asemenea, în recursul Parchetului s-a reținut că instanța de apel a aplicat inculpatului o pedeapsă rezultantă greșit individualizată, întrucât în mod netemeinic a înlăturat sporul de 6 luni închisoare aplicat inculpatului.
Prin recursul declarat, inculpatul a solicitat ca în urma casării hotărârilor atacate și rejudecării cauzei:
ÎN PRINCIPAL:
- în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, 10 lit. a Cod procedură penală să fie achitat pentru infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 al. 1 Cod penal.
- în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat în principal la art. 10 lit. d Cod procedură penală iar în subsidiar la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală să fie achitat pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al. 1 Cod penal.
ÎN SUBSIDIAR:
În urma reindividualizării pedepselor aplicate și contopirii acestora fără aplicarea vreunui spor, să se dispună suspendarea condiționată a executării pedepsei. A solicitat, de asemenea, reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare la care inculpatul a fost obligat în favoarea statului.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, se constată că recursurile declarate sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 321 al. 1 Cod penal constituie infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice fapta persoanei care, în public, săvârșește acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniștea publică.
În speță, din declarațiile martorilor G A, -, rezultă că inculpatul, însoțit de minora, s-a deplasat la din unde au închiriat o cameră. În timp ce însoțitoarea inculpatului a rămas în cameră, inculpatul a coborât în restaurant. Aici, s-a prezentat pe rând ca apropiat al unor capi ai lumii interlope, iar apoi ca lucrător de poliție specializat în lupta antidrog. Pe parcursul a câtorva ore, inculpatul a proferat amenințări la adresa barmanului G A și a adresat insulte și propuneri de a întreține relații sexuale personalului feminin la restaurantului. Inculpatul, devenind agresiv, a determinat prin comportamentul său personalul feminin care deservea localul să se baricadeze în bucătărie.
Din starea de fapt mai sus reținută, rezultă că în speță sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 321 al. 1 Cod penal reținută în sarcina inculpatului.
Potrivit art. 194 al. 1 Cod penal constituie infracțiunea de șantaj, constrângerea unei persoane, prin violență sau amenințare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul.
Din declarațiile părților vătămate și, coroborate cu declarațiile martorei rezultă că, în dimineața zilei de 13.03.2005, inculpatul a cerut părților vătămate să-i plătească suma de 25.000 Euro cu titlu de taxă de protecție, amenințându-i că în caz de refuz, asupra părții vătămate vor fi exercitate acte de violență, partea vătămată urmând a fi răpită, sechestrată și desfigurată.
Din starea de fapt mai sus reținută, rezultă că, în speță, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj prev. de art. 194 al. 1 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, cererile de despăgubiri civile formulate de părțile civile sunt justificate, față de suferințele și durerile de natură psihică pe care le-au încercat urmare faptelor ilicite comise de inculpat, astfel cum au fost mai sus reținute.
Potrivit prevederilor art. 239 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal constituie infracțiunea de ultraj amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercițiul funcțiunii ori pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcțiunii.
În speță, din transcrierea discuțiilor înregistrate cu ocazia descinderii poliției la din, nu rezultă ca inculpatul s-o fi amenințat pe partea vătămată cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, de natură să o alarmeze.
Afirmația "o să stăm de vorbă ca băieții", "o să stăm la masă povestim ca băieții" nu poate constitui o amenințare cu o faptă păgubitoare de natură s-o alarmeze, în contextul împrejurării că există indicii că inculpatul și partea vătămată s-ar cunoaște din copilărie.
Cât privește pedepsele aplicate inculpatului, atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, se constată că au fost bine individualizate în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 din Codul penal și de scopurile pedepsei prevăzute de art. 52 Cod penal.
În consecință, motivele de recurs formulate de inculpat care vizează reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare a acesteia, în sensul înlăturării regimului de detenție, apar ca nefondate și, ca urmare, nu vor fi primite, apreciindu-se că prin considerarea criteriilor de individualizare, instanțele au dat relevanță juridică cuvenită acestora, evaluând corespunzător pericolul social al infracțiunii reținute, împrejurările în care au fost comise și datele ce caracterizează persoana inculpatului recurent, care deși nu este recidivist, a mai fost condamnat pentru infracțiunile de ultraj contra bunelor moravuri, tentativă de tâlhărie și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Așa încât, se apreciază că pedeapsa, în cuantumul stabilit de instanțe și modalitatea de executare răspunde cerințelor legale și este de natură să asigure atât finalitatea preventivă, cât și cea educativă, nefiind necesară aplicarea vreunui spor.
Cuantumul cheltuielilor judiciare datorate statului de către inculpat a fost judicios stabilit în funcție de actele procedurale îndeplinite.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursurile declarate vor fi respinse ca nefondate.
În baza art. 192 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 306/A/2007 a Tribunalului Hunedoara în dosar penal nr-.
Obligă inculpatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 08.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact.
2 ex./22.04.2008
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Tiberiu PeterJudecători:Tiberiu Peter, Oana Maria Călian, Mircea Bădilă
