Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 108/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
R O MÂ NIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 108/A/2008
Ședința publică din 25.11.2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a realizat prin înregistrare cu mijloace tehnice audio, conform dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare apelurile penale declarate de inculpatele apelante (fostă), ȘI - (fostă El,împotriva sentinței penale nr. 208 din 3 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, acestea fiind trimise în judecată pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art.215 Cod penal.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Se constată că dezbaterea cauzei în apel a avut loc la data de 11.11.2008 când părțile au fost prezente și au pus concluzii, acestea fiind consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 18.11.2008 apoi la 25.11.2008 dată la care s-a și pronunțat prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra apelului de față pe baza actelor de la dosar constată următoarele:
Prin sentința penală. nr.59/17 august 2006 Curții de APEL ORADEA (dată în soluționarea conflictului negativ de competență), s-a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații și alții, în favoarea Tribunalului Bihor, sens în care s-a format dosarul nr.5542/2006.
Ca urmare, instanța a fost sesizată cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor din data de 15.04.2002, prin care au fost trimiți în judecată inculpații, și, pentru săvârșirea a două infracțiuni în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 215 al.1,2,3 și 5 cu art.41 al.2 Cod penal, a câte unei infracțiuni de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, săvârșită în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.25 raportat la art.288 al.1 cu art.41 al.2 Cod penal și a câte unei infracțiuni de uz de fals, în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.291 Cod penal cu art.41 al.2 Cod penal, constând în aceea că în perioada anilor 1999-2000, folosindu-se de chitanțe de încasare a taxelor de școlarizare pe numele mai multor studenți,care erau falsificate și pe care personal sau prin interpuși le-au depus la Facultatea de Medicină și farmacie O, atestând plata taxei de studii, au indus în eroare atât Universitatea O -Facultatea de Medicină și Farmacie, cât și un nr. de 20 de studenți străini, precum și constând în aceea că au instigat pe inculpatele, și alte persoane rămase neidentificate, să falsifice, fie prin scriere de mână, fie prins canare pe calculator, un nr. de 18 chitanțe.
Prin același rechizitoriul au fost trimise în judecată și inculpatele, și, pentru comiterea câte unei infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 288 al.1 cu art. 41 al.2 Cod penal, constând în aceea că la cererea inculpaților menționați anterior, au completat prin scriere de mână, chitanțele de încasare a taxelor de școlarizare pe numele mai multor studenți străini, mențiuni prin care se atesta, în fals, că studenții străini au achitat la BCR O taxa de școlarizare datorată Universității O; precum și pentru comiterea a câte 2 infracțiuni de înșelăciune în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 215 al.1, 2, 3 și 5 cu art. 41 al.2 Cod penal, constând în aceea că falsificând chitanțele de încasare a taxei de școlarizare, Universitatea O și studenții au putut fi înșelați de către inculpații care au luat efectiv valuta de la ei.
Inculpații, și nu s-au prezentat pentru a fi audiați în instanță, sustrăgându-se de la cercetarea judecătorească.
fiind, inculpata (filele 142-143 vol. I) recunoaște comiterea faptelor, cu precizarea că a completat chitanțele ce i-au fost aduse de inc., la solicitarea acestuia, având convingerea că aceste chitanțe ar fi necesare pentru a-l ajuta pe prietenul său, respectiv partea civilă și colegul acestuia la plata taxelor de școlarizare; inculpata (filele 144-145 vol. I) nu recunoaște comiterea faptelor, susținând că nu-și amintește să fi completat chitanțe care să ateste achitarea taxelor de școlarizare de către studenți străini, dar afirmă că "în ultima perioadă având mult de lucru se putea să mi se ceară să completez astfel de chitanțe", iar inculpata (filele 321-322, vol. I) nu recunoaște comiterea faptelor, susținând că a completat la cererea soțului său, respectiv inculpatul mai multe formulare cu datele pe care acesta i le dicta, dar fără să știe la ce anume foloseau aceste formulare sau ce urma soțul său să facă cu acestea.
Din actele și lucrările dosarului, respectiv proces verbal de sesizare și efectuare de acte premergătoare, rapoarte de constatare tehnico-științifică grafică, adresele BCR - Sucursala O, comunicările Universității O - Facultatea de Medicină și Farmacie, nota de constatare a Ministerului Educației și Cercetării - Direcția Generală Juridic, audit și Control, procese verbale și dovezi de ridicare a înscrisurilor false, chitanțe valutare false, modele de comparație, declarațiile martorilor, părților civile și declarațiile inculpaților, instanța reține următoarele:
La data de 1.02.2001, organele de cercetare ale poliției s-au sesizat din oficiu despre faptul că mai mulți cetățeni străini, studenți ai Universității O - Facultatea de Medicină și Farmacie, au depus chitanțe bancare false de plată a taxelor de școlarizare, aferente anilor universitari 1999-2000 și 2000-2001.
În conformitate cu adresa Băncii Comerciale Române (vol. I,fila 29), plata taxei de școlarizare de către studenții străini se efectuează la această instituție bancară, în baza unor convenții încheiate între Ministerul Educației și Științei, iar încasările se fac pe bază de chitanță tipizată, din care un exemplar se dă plătitorului.
Din cercetările efectuate în dosarul de urmărire penală a rezultat faptul că persoane rămase neidentificate până în prezent și față de care s-a dispus prin rechizitoriu disjungerea cauzei, prin scanare pe calculator și imprimantă, au falsificat mai multe formulare și chitanțe pentru încasarea taxelor de școlarizare, inclusiv semnăturile și ștampilele funcționarilor bancari, iar ulterior inculpatele, și le-au completat cu date nereale, la cererea inculpaților, și.
Un al mod de operare constă în scanarea de către persoane neidentificate până în prezent, a întregului conținut al chitanțelor de încasare a valutei.
1. Astfel, prima chitanță falsă de încasare a taxei de școlarizare verificată în evidențele facultății este chitanța cu seria A nr.- din 9.07.1999, emisă pe numele inculpatului. falsificată prin scanarea imprimatului și completarea în scris olograf a datelor privind suma încasată. Cu data de 29.09.1999, pe numele aceleiași persoane, au mai fost falsificate două chitanțe cu același tip de imprimat, cu seriile - și -.
Pentru primele două chitanțe nu a fost identificată persoana care a completat conținutul chitanței,iar din materialul de urmărire penală rezultă că la chitanța cu seria -, autor al falsului este inculpata, aspect care rezultă și din Raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică (vol. I, filele 192-213).
Folosind cele trei chitanțe false, inculpatul a cauzat Universității un prejudiciu în sumă de 5.924 USD, prejudiciu care nu a fost recuperat.
2. În aceeași perioadă, inculpatul, cunoscând faptul că studentul egiptean intenționa să promoveze 2 ani de studiu într-unul calendaristic, i-a spus acestuia să întocmească o cerere către decanatul facultății, deoarece va rezolva personal aprobarea cererii. În aceste împrejurări, inculpatul i-a cerut părții vătămate suma de 4.000 dolari, spunându-i că va plăti el taxa aferentă la bancă, iar ulterior i-a dat inculpatei un formulat de chitanță încasare valută, pe care inculpata a falsificat-o, înscriind o sumă de 6.772 dolari, iar chitanța a fost depusă la facultate de către inculpatul. Acesta din urmă i-a spus părții vătămate că a achitat întreaga sumă, diferența constituind un împrumut pe care partea vătămată urma să i-l restituie. Ulterior, inculpatul i-a spus părții vătămate că nu a putut să rezolve aprobarea cererii formulate și că taxa plătită se va considera taxa de școlarizare pentru anul viitor.
Partea vătămată se constituie parte civilă față de cei doi inculpați cu suma de 6.772 dolari, întrucât ulterior, pentru a-și putea continua studiile, a achitat personal întreaga sumă Universității (vol. II, filele 1-8).
3.În perioada amintită, inculpatul l-a indus în eroare și pe studentul sudanez, căruia i-a spus că-i va achita taxa de școlarizare fără ca banca să-i mai perceapă comision,în aceste împrejurări, primind de la acesta suma de 1.646 dolari, pe care și-a însușit-o, după care i-a dat inculpatei o chitanță falsă de încasare a taxei de școlarizare nr.-/11.10.1999,pe care inculpata a falsificat-o, completând-o cu datele nereale dictate de inculpat.
Este de menționat faptul că, în momentul în care erau predate formularele de chitanțe false spre completare, acestea purtau ștampila falsă a băncii și semnătura falsificată a funcționarilor bancari.
Folosind același mod de operare, inculpatul l-a mai înșelat pe studentul sudanez cu sumele de 3.350 dolari la 4.11.1999, înmânându-i, de această dată, părții vătămate, o chitanță completată în fals, prin scriere de mână de către soția sa, iar în luna decembrie 2000, cu suma de 3.386 dolari, ocazie cu care i-a înmânat părții vătămate chitanța valutară falsă cu nr. 505/14.12.2000, falsificată în totalitate prin scanare pe calculator.
Partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 8.382 dolari.
4. În cursul lunii octombrie 1999, inculpatul l-a indus în eroare pe partea vătămată - cetățean egiptean, spunându-i că are cunoștințe printre funcționarii Băncii Comerciale Române și poate rezolva plata taxelor de studii fără perceperea unui comision bancar, obligându-se să-l ajute. Partea vătămată, fiind de acord,i-adat acestui inculpat suma de 3.386 dolari, sir inculpatul s-a obligat să depună el personal chitanța la Universitate, ceea ce a și făcut, depunând chitanța falsă seria - din 14.10.1999, după care l-a anunțat pe partea vătămată că totul este în regulă și, în consecință, partea poate să solicite eliberarea adeverinței pentru viză de ședere.
Această chitanță a fost completată cu date false de către inculpata, dictate de către inculpatul.
5. În baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul l-a mai indus în eroare pe partea vătămată în cursul lunii octombrie 200, când a primit de la acesta o sumă de 3.200 dolari, pe care și i-a însușit, după ce i-a dat părții vătămate o chitanță falsificată prins canare pe calculator, pe care acesta din urmă a prezentat-o la Universitate, fără să cunoască, caracterul fals al înscrisului.
Partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 6.686 dolari (vol. II, filele 9-17).
6. La începutul anului școlar 1999-2000, partea vătămată s-a transferat de la facultatea din C la Facultatea de Medicină din O, iar prin intermediul prietenului său El (concubinul inculpatei ), l-a cunoscut pe inculpatul. Deoarece în cursul lunii octombrie 1999, partea vătămată se ocupa cu mutarea efectivă, ajutat de El, s-a înțeles cu inculpatul ca să achite acesta din urmă taxa de școlarizare, atât pentru partea vătămată, cât și pentru prietenul său El. În aceste împrejurări, inculpatul a primit de la partea vătămată suma de 3.300 dolari și de la partea vătămată El suma de 3.386 dolari, bani pe care și i-a însușit, după ce, împreună cu inculpatul, s-au deplasat la locuința părții vătămate El, unde au găsit-o pe concubina acestuia, în persoana inculpatei,care a completat chitanțele valutare false nr. A - și - pe numele celor două părți vătămate.
Aceste chitanțe false au fost depuse la Universitate direct de către cei doi inculpați.
Partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 3.300 dolari, iar partea vătămată El se constituie parte civilă cu suma de 3.386 dolari, deoarece ulterior au achitat personal la bancă taxele școlare.
7. În toamna anului 1999, inculpatul l-a indus în eroare pe partea vătămată Al, cauzându-i un prejudiciu de 3.330 dolari, prin promisiunea că-i va rezolva obținerea unei semi burse (vol. II, filele 30-47). Urmare a acestei promisiuni mincinoase, partea vătămată i-a dat inculpatului suma de 2.000 dolari pentru plata taxelor de studiu, având reprezentarea falsă că diferența o va suporta Statul Român, iar după câteva zile inculpatul i-a dat chitanța valutară falsă nr.-/ 4.11.1999, pe care partea vătămată a depus-o la Universitate, fără să cunoască împrejurarea că aceasta este falsă.
Chitanța valutară sus menționată a fost completată în fals de către inculpata, la cererea inculpatului.
Având reprezentarea falsă că beneficiază de semi bursă, în cursul anului următor, partea vătămată Al i-a dat din nou aceluiași inculpat o altă sumă de 2.000 de dolari,pentru a-i achita taxele școlare, ocazie cu care a primit de la inculpat chitanța valutară falsă nr.241/6.12.2000, falsificată prin scanare pe calculator și imprimantă, pe care ulterior partea vătămată a depus-o la Universitate, sără să aibă cunoștință că este falsă.
Partea vătămată, după ce a aflat despre faptele inculpatului, a achitat la bugetul universității suma de 6.580 dolari, deoarece nu beneficia de semi bursă, și se constituie parte civilă față de autori cu suma de 4.000 dolari.
8. În toamna anului 1999, inculpatul, în discuțiile purtate cu partea vătămată Sir - cetățean sudanez, a aflat de la acesta din urmă că are probleme materiale, neavând suma necesară pentru plata taxelor de școlarizare pe anul anterior și, în aceste împrejurări, inculpatul s-a angajat să-i achite el taxa de 1.226 dolari, urmând ca partea vătămată să-i restituie. După câteva zile, acest inculpat l-a contactat pe partea vătămată, i-a spus că a achitat taxa și a predat chitanța la Universitate, aspect verificat de către partea vătămată. În aceste împrejurări, inculpatul a falsificat chitanța valutară nr.-, iar după ce partea vătămată i-a achitat această sumă cu titlu de restituire datorie, inculpatul și-a însușit suma.
În urma acestor discuții, partea vătămată a solicitat inculpatului un nou împrumut, necesar pentru taxa școlară pentru anul în curs,iar în luna martie 2000, inculpatul i-a dat părții vătămate chitanța valutară falsă nr.-/.3.03.2000, prin care se atesta în mod neadevărat plata unei suma de 2.160 dolari, pe care partea vătămată a depus-o la Universitate, fără să aibă cunoștință că este falsă, iar ulterior i-a plătit inculpatului această sumă cu titlu de restituire împrumut.
Folosind același mod de operare, inculpatul a mai "achitat" de două ori taxe de studii pe numele aceleiași părți vătămate, primind ulterior de la acesta sumele în valută și i-adat chitanțele valutare false cu nr.-/19.05.2000 și nr. 512/14.12.2000, prima completată în fals de soția inculpatului, respectiv inculpata, iar a doua falsificată prin scanare pe calculator.
Partea vătămată a fost astfel indusă în eroare de către cei doi inculpați cu o sumă totală de 7.998 dolari, sumă care se constituie parte civilă.
9. Tot în toamna anului 1999, fiind în relații de prietenie cu partea vătămată și aflând că acesta trebuie să se deplaseze urgent în, inculpatul și-a luat angajamentul că o să-i achite taxa de școlarizare în numele acestuia.
În aceste împrejurări, partea vătămată i-a dat inculpatului suma de 3.338 dolari, iar acesta, la rândul său, i-a cerut soției sale, inculpata, să completeze cu date false o chitanță valutară falsificată anterior ca emanând de la Banca Comercială Română cu nr.-/26.11.1999, pe care ulterior a predat-o la Facultate, fără să o fi văzut partea vătămată.
Ulterior, în cursul anului 2000, aceeași parte vătămată i-a cerut inculpatului să-i achite taxa de școlarizare, ocazie cu care i-a predat suma de 3.200 dolari, sumă pe care, în realitate, inculpatul și-a însușit-o,iar pentru menținerea în eroare a părții vătămate, i-a predat acestuia chitanța valutară falsă cu nr.239/24.10.2000, pe care partea vătămată, de bună credință, a depus-o la Facultate.
Paguba cauzată Universității O, în sumă de 6.568 dolari a fost recuperată prin plata sumei de către partea vătămată, din nevoia de a-și continua studiile, astfel că acesta se constituie parte civilă cu suma menționată.
10. În vara anului 1999, inculpatul, fiind prieten și conațional (palestinieni) cu partea vătămată El, i-a propus acestuia să-i plătească el taxa de școlarizare pentru nul universitar 1999-2000, iar în schimbul valutei familia părții vătămate din să-i confecționeze mobilă.
Pentru a-l induce în eroare pa partea vătămată, în cursul lunii februarie 2000, inculpatul i-a dat soției sale, un formular fals de chitanță valutară, nr.-/18.02.2000, pe care inculpata l-a completat cu datele false dictate de inculpat, după care inculpatul a predat-o părții vătămate.
În cursul urmăririi penale, partea vătămată a achitat către facultate taxa de studii și se constituie parte civilă față de inculpat cu suma de 2.326 dolari.
11. În luna noiembrie 2000, partea vătămată El El, neavând bani să-și achite taxa de școlarizare, a aflat de la o lată parte vătămată, că inculpatul împrumuta bani și datorită faptului că se cunoșteau, i-a cerut acestuia o sumă de 900 dolari cu titlu de împrumut,pentru ca împreună cu o altă sumă de 900 de dolari, de care dispunea, să achite J din taxă, respectiv suma de 1.800 dolari.
Inculpatul s-a oferit să-l împrumute cu această sumă și să plătească el personal taxa, astfel că partea vătămată i-a dat inculpatului suma deținută, de 900 de dolari, bani pe care inculpatului și i-a însușit, și în ziua următoare i-a înmânat părții vătămate chitanța valutară falsă cu nr.275/6.11.2000, realizată prins canare pe calculator, prezentându-i în mod mincinos faptul că ar fi achitat întreaga sumă.
În cursul urmăririi penale, partea vătămată a achitat taxa de școlarizare, din necesitatea de a-și putea continua studiile și se constituie parte civilă față de inculpat cu suma de 1.800 dolari.
12. În vara anului 2000, partea vătămată, aflând din anturajul studențesc că inculpatul poate să rezolve plata taxelor de studiu fără comision la BCR și cunoscând faptul că El este prieten cu inculpatul, i-a cerut să discute cu acesta din urmă pentru ca să-l ajute, după care intermediarul le-a făcut cunoștință.
În prezența lui El, partea vătămată i-adat inculpatului suma de 720 dolari,pentru ca să-i plătească o taxă restantă din anul anterior, iar după câteva zile inculpatul i-a înmânat părții vătămate chitanța valutară falsă nr.214/12.06.2000, realizată prin scanare pe calculator, pe care partea vătămată, neavând cunoștință despre conținutul fals al acesteia, a predat-o la Universitate.
Folosind același mod de inducere în eroare, inculpatul l-a mai indus în eroare pe aceeași parte vătămată și cu plata sumei de 2.400 dolari, ca parte din taxa de studii pentru anul universitar următor, de data aceasta, dându-i chitanța valutară falsă nr.161/9.10.2000, realizată tot prins canare pe calculator.
Pentru a-și putea continua studiile, în cursul urmăririi penale, partea vătămată a achitat Facultății taxele de studiu și se constituie parte civilă față de inculpat cu suma de 3.120 dolari.
Din materialul de urmărire penală, rezultă că El a acționat fără vinovăție, fără a avea cunoștință despre faptele inculpatului.
13. În toamna anului 1999, partea vătămată, fiind ocupat cu transferul său de la Universitatea din B la Universitatea din O, i-a dat lui El suma de 4.466 dolari, pentru ca acesta să-i achite taxa de școlarizare, precum și taxa pentru susținerea examenelor de diferență.
Din evidențele facultății de la dosarul părții vătămate au fost ridicate chitanțele valutare false cu nr.-/4.11.1999 și nr.-/9.11.1999, care s-a stabilit că au fost completate de inculpata, conform raportului de constatare tehnico-științifică grafică.
14. În luna martie 2000, datorită faptului că se afla în relații de prietenie cu inculpatului și aflându-se la C, partea vătămată l-a rugat telefonic pe inculpat să-i plătească taxa de școlarizare, fapt acceptat de către acesta, cu condiția ca partea vătămată să-i plătească la acest împrumut dobândă de 10 %.
La întoarcerea părții vătămate în O, inculpatul i-a predat acestuia chitanța valutară falsă nr.-/3.03.2000, pe care, fără să cunoască, că este falsificată, partea vătămată a depus-o la facultate.
În toamna anului 2000, aceeași parte vătămată, neavând valuta necesară pentru plata taxelor de studiu, a convenit cu inculpatul să achite acesta taxa de studiu, urmând ca partea vătămată să-i restituie împrumutul cu o dobândă de 10 %.
Inculpatul a falsificat chitanțele valutare nr.310 și 311, ambele datate 5.10.2000, obținute prin scanare pe calculator, le-a depus la secretariatul facultății, după care partea vătămată, de bună credință, i-a plătit întreaga datorie, motiv pentru care se constituie parte civilă cu suma de 4.826 dolari.
15. Prin intermediului lui Al, partea vătămată l-a cunoscut pe inculpatul, acesta din urmă obligându-se să-l ajute la obținerea unei semi burse pentru el și logodnica sa, și i-a dat inculpatului suma de 4.400 dolari, pentru a achita taxele școlare. Inculpatul i-a indus în eroare și pe aceștia cu chitanțele valutare false nr.429, 431 și 432, toate datate 7.12.2000.
Părțile vătămate se constituie părți civile cu suma de 4.400 dolari.
16. În luna mai 2000, în prezența inculpatului, părții vătămate i s-a comunicat din partea angajaților Facultății să achite o taxă de școlarizare restantă în sumă de 2.200 dolari, iar inculpatul i-a promis că se duce el să achite, primind de la acesta suma în cauză.
În cursul aceleiași zile, inculpatul i-a predat părții vătămate chitanța valutară falsă nr.-/12.05.2000, pe care partea vătămată a depus-o la secretariatul Facultății.
Din raportul de constatare tehnică-științifică grafică rezultă că, chitanța cu nr. de mai sus, emisă în fals pe numele părții vătămate, a fost completată de către inculpata, soția inculpatului.
Pentru anul următor de studiu, partea vătămată declarată că s-a întâlnit cu același inculpat, care se afla însoțit de inculpatul și aceștia s-au obligat să-i achite taxa de școlarizare, tot la fel, fără comision bancar, motiv pentru care partea vătămată i-a dat inculpatului suma de 3.400 dolari, iar suma respectivă a fost însușită de inculpat, care i-a predat părții vătămate chitanța valutară falsă nr.323/23.10.2000, realizată în întregime prin scanare pe calculator și imprimantă, pe care acesta, fără să știe că este falsă, a depus-o la facultate.
Pentru a-și putea continua studiile, pe parcursul urmăririi penale, partea vătămată a achitat la bugetul Universității suma de 5.450 dolari, sumă cu care se constituie parte civilă.
17. În cursul lunii ianuarie 2000, inculpatul i-a spus părții vătămate Al că el are cunoștințe la Banca Comercială Română, care încasează taxe de școlarizare de la studenții străini fără comision bancar și că o să-l ajute și pe el să beneficieze de această facilitate.
În aceste împrejurări, partea vătămată i-a dat acestui inculpat suma de 2.026 dolari, pe care inculpatul și i-a însușit și i-a dat părții vătămate chitanța valutară falsă nr.-/28.01.2000.
Folosind același mod de operare, inculpatul, în cursul lunii mai 2000, l-a indus din nou în eroare pe aceeași parte vătămată, primind de la acesta suma de 1.226 dolari, pe care și i-a însușit și i-a dat acestuia chitanța valutară falsă nr.-/16.05.2000.
Din materialul de urmărire penală, rezultă că ambele chitanțe au fost completate de către inculpata, la cererea soțului ei, inculpatul.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul, în cursul lunii octombrie 2000, mai primit de la partea vătămată suma de 3.250 dolari, în schimbul căreia i-a dat acestuia chitanța valutară falsă prins canare pe calculator cu nr.186/6.10.2000, chitanță identică cu cele folosite de inculpatul la inducerea în eroare a celorlalte părți vătămate.
Pe parcursul urmăririi penale,partea vătămată și-a achitat în mod corect taxele de studii și se constituie parte civilă cu suma de 6520 dolari.
18. În luna februarie 2000, folosind același mod de operare, inculpatul a indus în eroare și pa partea vătămată cu suma de 2.306 dolari. Cu această ocazie, inculpatul a predat direct la Facultate chitanța valutară falsă nr.-/14.02.2000, care a fost completată de către inculpata, la cererea inculpatului.
În luna octombrie 2000, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul l-a indus din nou în eroare pe aceeași parte vătămată, de la care a primit suma de 3.300 dolari, pentru achitarea taxelor de studiu pentru anul universitar 2000-20001 și a predat direct la facultate chitanța valutară falsă nr.172/12.10.2000, falsificată prin scanare pe calculator și imprimantă.
Partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 5.606 dolari, deoarece pe parcursul urmăririi penale a achitat în întregime taxele de studiu datorate.
19. În cursul lunii octombrie 2000, inculpatul l-a indus în eroare și pe partea vătămată Al cu suma de 3.300 dolari, iar chitanța valutară falsă cu nr.243/27.10.2000, realizată prin scanare pe calculator și imprimantă, a fost depusă la facultate de către inculpat.
Pentru a-și putea continua studiile, partea vătămată a achitat în întregime taxele școlare, după care a terminat studiile și a plecat din țară, nemaiputând fi audiat pentru a-și formula pretenții civile (vol. II, fila 196).
20. Cu ocazia cercetărilor efectuate, a fost ridicat de la dosarul studentului chitanța valutară falsă nr.214/12.06.2000, pentru o sumă de 2.366 dolari.
Numitul nu a putut fi audiat, întrucât a renunțat la studii, iar în vara anului 2001 părăsit România (vol. II, filele 201-202).
Din aprecierea întregului material probator rezultă indubitabil că chitanța valutară falsă ridicată de la dosarului lui a fost falsificată de aceeași persoană care a falsificat chitanța valutară cu care a fost indus în eroare, cu atât mai mult cu cât ambele poartă numărul fals 214/12.06.2000, rezultând că autorul falsului este inculpatul.
De menționat că inculpatele și au fost audiate în cursul efectuării cercetării judecătorești, au recunoscut că au completat în mod mecanic,prin scriere de mână, mai multe chitanțe,la cererea inculpatului de altfel, acest aspect a fost dovedit și prin expertizele grafologice efectuate în cauză), dar au susținut că nu au cunoscut faptul că acele chitanțe ar fi false și că, în acest mod, s-ar atesta în mod neadevărat că studenții străini au achitat taxele de școlarizare.
Instanța nu a putut primi o astfel de apărare, câtă vreme inculpatele au completat un formulat,care este de notorietate că nu poate fi completat decât de niște persoane autorizate, respectiv care au astfel de atribuții de serviciu. Mai mult, aceste inculpate au atestat, prin ceea ce au completat, plata unor sume de bani (bani pe care nu i-au văzut) de către niște persoane, care, de altfel, nici nu erau prezente în momentul în care s-au completat acele chitanțe, astfel încât orice persoană diligentă putea și trebuia să-și dea seama că, prin acele consemnări, se atestau niște lucruri care, de altfel, nu corespundeau realității. De precizat că inculpata, în declarația dată în fața instanței (filele 142-143), recunoaște că s-a uitat pe acte și "am observat că aveau antetul Băncii, erau semnate și ștampilate, dar chitanțele erau în alb mi-a spus cp are pe cineva la bancă, o doamnă care lucrează acolo și i-a data chitanțele ștampilate și semnate, dar fiind multă lume, a spus să completeze el celelalte date ", o astfel de explicație fiind, în opinia instanței, de-a dreptul puerilă, neputând fi acceptată de la o persoană care, la data respectivă, era studentă, fapt ce presupune un anumit nivel de inteligență.
Pe de altă parte, inculpata, inițial a susținut (vol. I, filele 321-322) că atunci când a completat acele date,pe formularele respective nu apărarea nici o ștampilă și nici un antet, fiind de fapt niște albe cu linii albastre și că nu și-a dat seama că a completat chitanțe valutare, deoarece "eu, în nenumărate rânduri, am completat cereri și tot felul de acte pentru prietenii fostului meu soț, care nu știau deloc limba română, astfel încât eu le completam mecanic, fără să mă gândesc ce scriu acolo", dar în aceeași declarație (vol. I, fila 322), aceeași inculpată se contrazice, spunând că "fostul meu soț mi-a spus căel va da acele chitanțe studenților respectivi, pentru ca aceștia să-și achite taxele la facultate".
În ceea ce privește inculpata, și aceasta, în declarația de la filele 144-145,vol. I, recunoaște că este posibil să fi completat astfel de chitanțe, dar căle-a completat la cererea șefilor. De asemenea, arată că "Eu, ca și angajată a Universității, nu aveam cum să eliberez astfel de chitanțe, eu neavând nici un drept de semnătură și nici o atribuție de serviciu în acest sens în ipoteza în care eu am completat acele chitanțe cu date nereale, rezultă că le-am completat în urma unor dispoziții date de secretara-șefă, care era șefa mea directă, și numai aceasta îmi dădea mie dispoziții ". Declarația acestei inculpate este însă contrazisă prin declarația martorei (vol. II, fila 495), care arată că "Eu personal am constatat unele neclarități în ceea ce privește actele emis de BCR și de aceea am procedat la verificarea chitanțelor originale în raport de actele băncii și am menționat pe fiecare chitanță data verificării și numele persoanei cu care am discutat ".
În cauză a fost audiată și martora (vol. I, fila 323), care afirmă, în contradicție cu cele arătate de inculpata, că " lucrez la BCR B -în calitate de administrator client din anul 1990 și până în prezent. În cursul urmăririi penale, atât mie, cât și altor colege, mi-au fost prezentate mai multe chitanțe valutare,ocazie cu care am constatat că acestea erau falsificate într-un mod grosolan, atât în ceea ce privește ștampila, cât și semnătura și scrisulNu a existat nici un caz în care banca să fi eliberat formularede chitanțe,pe care să le completeze studentul și apoi să vină la noi spre verificare ".
Este de observat că inculpata a încercat să acrediteze ideea că în perioada în care s-au comis infracțiunile descrise în prezenta cauză, situația materială a inculpatului era una precară, fiind de altfel întreținuți financiar de părinții inculpatei, dar instanța consideră că aceste aspecte nu au relevanță în dovedirea vinovăției inculpatei, câtă vreme din ansamblul probatoriu rezultă vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată.
Mai este de menționat, doar în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, că prin sentința penală. nr.40/P/10.02.2006 a Tribunalului Bihor (aflată în vol. III, filele 373-377), a dispus schimbarea încadrării juridice a acestei infracțiuni, prin înlăturarea alin.5, respectiv înlăturarea consecințelor deosebit de grave, pentru considerentele pe larg descrise în acea sentință.
Față de toate aceste considerente, n baza art. 215 al.1,2,3 Cod penal. cu art. 41 al.2 și art. 42 Cod penal. cu art. 13 Cod penal a condamnat pe inculpatul: EL MASRI, la 2 pedepse de câte 6 ani închisoare
In baza art. 25 Cod penal. rap. la art. 288 al.1 cu aplic. art. 41 al.2 și 42 Cod penal. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare
In baza art. 291 Cod penal. cu aplic. art. 41 al.2 și 42 Cod penal a condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare.
In baza art. 33 și 34 Cod penal. a contopit pedepsele de mai sus și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit. a teza II și b Cod penal
In baza art. 215 al.1,2,3 Cod penal. cu art. 41 al.2 și art. 42 Cod penal. cu art. 13 Cod penal. a condamnat pe inculpatul: la 2 pedepse de câte 3 ani închisoare.
In baza art. 25 Cod penal. raportat la art. 288 al.1 cu aplic. art. 41 al.2 și art. 42 Cod penal a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.
In baza art. 291 Cod penal. cu aplic. art. 41 al.2 și 42 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
In baza art. 33 și 34 Cod penal a contopit aceste pedepse și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit. a teza II și b Cod penal.
In baza art. 215 al.1,2,3 Cod penal. cu art. 41 al.2 și art. 42 Cod penal. cu art. 13 Cod penal a condamnat pe inculpatul: la 2 pedepse de câte 3 ani 10 luni închisoare
In baza art. 25 Cod penal. raportat la art. 288 al.1 cu aplic. art. 41 al.2 și art. 42 Cod penal, a condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare.
In baza art. 291 Cod penal. cu aplic. art. 41 al.2 și art. 42 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 10 luni închisoare.
In baza art. 33 și 34 Cod penal, a contopit pedepsele de mai sus și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 10 luni închisoare cu art. 71 al.1 și 64 lit. a teza II și b Cod penal.
La individualizarea pedepselor aplicate acestor inculpați, instanța a avut în vedere pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările comiterii faptelor și consecințele acestor infracțiuni, prejudiciul cauzat prin fapta fiecărui inculpat și care nu a fost recuperat, dar mai ales faptul că aceștia s-au sustras atât de la faza de urmărire penală, cât și de la faza de judecată.
Este de precizat faptul ca potrivit practicii (a se vedea cazul si Pârcălab contra României), nu pot fi interzise ab initio toate drepturile prevăzută de art. 64 Cod penal. ca si pedeapsa accesorie, pe durata executării efective a pedepsei privative de libertate de către inculpat, ci doar acele drepturi care se impun vis--vis de natura, felul si gravitatea infracțiunii săvârșite de către inculpat, sens în care în prezenta cauză au fost interzise doar drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
In baza art.26 raportat La art. 215 al.1,2,3 Cod penal. cu art. 41 al.2 și art. 42 Cod penal. cu art. 13 Cod penal. a condamnat pe inculpata la 2 pedepse de câte 3 ani închisoare.
In baza art. 288 al.1 cu aplic. art. 41 al.2 și art.42 Cod penal. a condamnat aceeași inculpată la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare.
In baza art. 33 și 34 Cod penal. a contopit pedepsele de mai sus și a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit. a teza II și b Cod penal
In baza art. 86/1 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 86/2 Cod penal. și-n baza art. 359.C.P.P. a atras atenția inculpatei.
In baza art. 86/3 al.1 lit. a Cod penal, a obligat inculpata să se prezinte la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Satu Mare, pentru a se verifica respectarea măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86/3 alin.1 lit. b-d Cod penal. pe care le-a impus în sarcina acesteia.
In baza art. 71 al.4 Cod penal a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
In baza art.26 rap. la art. 215 al.1,2,3 Cod penal. cu art. 41 al.2 și art. 42 Cod penal. cu art. 13 Cod penal și 74 și 76 Cod penal, a condamnat pe inculpata: și pe inculpata la câte 2 pedepse fiecare de 2 ani închisoare
In baza art. 33 și 34 Cod penal. a contopit pedepsele de mai sus a aplicat celor 2 inculpate pedeapsa cea mai grea de câte 2 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit. a teza II și b Cod penal
In baza art. 81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpatelor, pe durata unui termen de încercare conform art. 82 Cod penal. și-n baza art. 359.C.P.P. a atras atenția fiecărei inculpate.
In baza art. 71 al.4 Cod penal, a dispus suspendarea pedepselor accesorii aplicate celor 2 inculpate pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatelor, instanța a avut în vedere pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările comiterii faptelor, prejudiciilor cauzate prin fapta fiecărei inculpate, dar și persoanele inculpatelor, fără antecedente penale, ceea ce denotă o conduită bună a acestora înainte de săvârșirea infracțiunilor, dar și atitudinea lor după săvârșirea infracțiunilor, constând în prezentarea în fața instanței și comportamentul relativ sincer al acestora, inculpatele recunoscând parțial comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimise în judecată.
În ceea ce privește infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, pentru care au fost trimise în judecată inculpatele și, dat fiind faptul că acestea au fost comise în toamna anului 1999, s-a constatat că a fost împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale, prev. în cazul acestei infracțiuni de art.122 lit. d Cod penal cu referire la art.124 Cod penal, respectiv 7 ani 6 luni, astfel încât, în baza art.11 pct.2 lit. b Cod procedură penală cu referire la art.10 lit. g Cod procedură penală, a încetat procesul penal împotriva acestor 2 inculpate sub aspectul săvârșirii câte unei infracțiuni prevăzută și pedepsită de art. 288 al.1 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța, văzând că prejudiciile cauzate părților civile nu au fost recuperate, în baza art.14 și C.P.P. art.998 Cod civil, a obligat inculpații la despăgubiri civile, în funcție de participația fiecăruia la săvârșirea infracțiunilor.
Astfel,. în solidar cu inc. au fost obligați la 3386 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile Universitatea O Facultatea de Medicină și Farmacie, inc. El. Masri la 2538 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile Universitatea O Facultatea de Medicină și Farmacie, inculpatul în solidar cu inc. la 6772 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile El; inc. în solidar cu inculpatul la 1646 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; inculpatul la 3386 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; inculpatul în solidar cu inc. și la 3386 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; inculpatul la 3200 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; inc. în solidar cu inc. și inc. la 3300 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea civ.p. și la 3386 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții vătămate El; inculpatul în solidar cu inc. la 3350 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile, la 2000 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile Al; la 7998 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile Sir; la 3338 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; la 2326 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile el; la 4466 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; inc. J în solidar cu inc. și la 2200 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea civ.p. al; inc. în solidar cu inc. la 3400 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; inculpatul în solidar cu inc. și la 3252 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile Al și la 2306 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea civ.p. ; inc. în solidar cu inculpatul la 3250 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile Al și la 3300 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea civ.p. ; inc. la 2000 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile Al, la 3200 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; la 2366 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea civ.p. Universitatea O Facultatea de Medicină și Farmacie; la 1800 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile El El; la 3120 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; la 4826 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile; la 4400 dolari sau echivalentul în lei la data plății în favoarea părții civile .
Instanța, văzând că partea vătămată Al nu s-a constituit parte civilă. In baza art. 118 Cod penal, a confiscat de la inc. în favoarea statului, suma de 3.300 dolari sau echivalentul în lei la data plății.
In baza art. 445.C.P.P. a anulat ca false chitanțele valutare seria A -/99 emisă pe numele inc.;chitanța seria nr. -/12.oct.1999 emisă pe numele părții civile; chitanța seria nr. -/11.oct.1999 emisă pe numele părții civile; chitanța seria nr. -/04.11.1999 emisă pe numele părții civile; chitanța seria nr. -/14.10.1999 emisă pe numele părții civile; chitanța seria nr. - emisă pe numele părții civile și chitanța seria nr. - emisă pe numele părții civile El; chitanța seria nr. -/04.11.1999 emisă pe numele părții civile. Al, chitanța seria nr. 0-/26.11.1999; seria A nr. -/03.03.2000 și seria A nr. -/19.05.2000 emisă pe numele părții civile Sir; chitanța seria nr. -/26.11.1999 emisă pe numele civ.p. și chitanța nr.329/24.10.2000 emisă pe numele părții civile; chitanța nr. -/18.02.2000 emisă pe numele părții civile El; chitanțele nr. -/04.11.1999 și nr. -/9.11.1999 emise pe numele părții civile; chitanța nr. -/12.05.2000 emisă pe numele părții civile; chitanțele nr. -/28.01.2000 și nr. -/16.05.2000 emisă pe numele părții civile Al și chitanța nr. -/14.02.2000 emisă pe numele părții civile, pe care le-a confiscat în favoarea statului.
De menționat că au fost anulate și confiscate doar chitanțele falsificate de inculpatele, și, deoarece pentru celelalte s-a dispus prin rechizitoriu disjungerea și continuarea cercetărilor pentru identificarea autorilor celor 18 chitanțe valutare false scanate pe calculator.
In baza art. 191 al.1 și 2.C.P.P. a obligat inculpații la câte 2000 ron, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat apel inculpatele (), și (El solicitând admiterea apelurilor, desființarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatelor pentru infracțiunile pentru care au fost trimise în judecată. În motivarea apelurilor se arată în esență că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni, că inculpatele au acționat fără vinovăție, că au completat actele la solicitarea celorlalți coinculpați, cetățeni arabi, care au motivat că nu pot scrie aceste chitanțe deoarece ei au scriere inversă și că nu au avut cunoștință că taxele de școlarizare nu au fost achitate, fiind vorba doar de o participație improprie. Se mai arată că pentru existența infracțiunii de înșelăciune trebuie să existe un folos material, ori inculpatele nu au beneficiat de nici o sumă de bani.
În subsidiar inculpata (El a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere în suspendare condiționată deoarece este medic rezident în Suedia și i-ar fi greu să se prezinte periodic în țară la serviciul de probațiune.
Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu având în vedere actele și lucrările dosarului se constată următoarele:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt bazată pe probe suficiente, concludente și just interpretate.
Astfel din probatoriul administrat rezultă că inculpatele apelante în perioada anilor 1999-2000 la solicitarea celorlalți coinculpați au completat chitanțe de încasare a taxei de școlarizare prin care se atestă în fals că s-a achitat la BCR O taxa de școlarizare de către mai mulți studenți străini ai Facultății de Medicină și Farmacie din cadrul Universității Prin completarea acestor chitanțe cu datele nereale apelantele i-au ajutat pe coinculpați să inducă în eroare atât Universitatea O cât și studenții străini cu privire la realitatea achitării taxelor de școlarizare.
În raport de această stare de fapt în mod corect s-a reținut vinovăția inculpatelor în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimise în judecată.
Susținerile inculpatelor potrivit cărora nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni sunt nefondate.
Astfel falsificarea unui înscris prin contrafacerea scrierii presupune reproducerea în mod fraudulos a conținutului, mențiunilor pe care îl are în mod obișnuit un asemenea înscris atribuindu-i-se aparența unui înscris adevărat.
În mod corect instanța de fond a înlăturat apărarea inculpatelor potrivit căreia nu au cunoscut împrejurarea că nu s-au plătit acele taxe, fiind de notorietate că astfel de chitanțe tipizate prin care se atestă plata taxelor nu pot fi completate decât de persoane autorizate din cadrul băncii și doar în urma depunerii sumelor de bani, ori inculpatele au completat nu doar numele studenților străini, așa cum au susținut ci și sumele de bani precum și numărul contului, în condițiile în care nu au constatat personal că acele sume de bani au fost plătite.
Cu privire la infracțiunile de înșelăciune s-a reținut complicitatea apelantelor la săvârșirea acestor infracțiuni deoarece acestea prin completarea formularelor tipizate cu date nereale au înlesnit activitatea coinculpaților de inducere în eroare atât a Universității cât și a studenților străini ce le-au predat anumite sume de bani în vederea achitării taxelor școlare, dându-și seama de ajutorul dat acestor coinculpați, cu atât mai mult cu cât completarea acestor chitanțe nu a avut un caracter izolat fiecare dintre apelante completând mai multe chitanțe.
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 288 Cod penal pentru care a fost trimisă în judecată și condamnată apelanta (El, dat fiind că ultimul act material a fost săvârșit în luna mai a anului 2000 se constată că pe parcursul judecări cauzei în apel a fost împlinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale prevăzut de art. 122 lit. d Cod penal cu referire la art. 124 Cod penal astfel că pentru această infracțiune urmează a se dispune încetarea procesului penal.
Tot cu privire la această inculpată instanța de apel va reține în favoarea acesteia circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a Cod procedură penală având în vedere persoana inculpatei fără antecedente penale, vârsta pe care a avut-o la data săvârșirii faptei precum și împrejurarea că era soția inculpatului J, C care a organizat întreaga activitate infracțională implicând-o și pe apelantă și va reduce pedepsele aplicate pentru infracțiunile de înșelăciune de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.
Având în vedere că inculpata locuiește în Suedia unde este medic rezident, instanța va schimba modalitatea de executare a pedepsei din suspendare sub supraveghere în suspendare condiționată pe durata unui termen de în cercare de 4 ani.
Pedepsele aplicate celorlalte două apelante sunt just individualizate și cu respectarea tuturor criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal.
Latura civilă a fost corect soluționată, inculpatele fiind obligate la despăgubiri civile în funcție de participația fiecăreia la săvârșirea infracțiunilor. Împrejurarea că inculpatele nu au beneficiat de nici o sumă de bani nu prezintă relevanță sub aspectul obligării la despăgubiri având în vedere că este vorba de o răspundere solidară conform art. 998, 999 Cod civil.
Față de cele arătate mai sus instanța în baza art. 379 pct.2 lit. "a" Cod procedură penală, va admite apelul declarat de inculpata apelantă (El, împotriva sentinței penale nr. 208/P din 3 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o va desființa în sensul că va descontopi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei în pedepsele componente, va înlătură dispoziția de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 288 alin. 1 cu aplic. art. 41 al. 2 și art. 42 Cod penal precum și pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatei sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 288 alin. 1 cu aplic art. 41 al. 2 și 42 Cod penal, va reține în favoarea inculpatei (El circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a cu aplicarea art. 76 lit. c Cod penal și va reduce cele două pedepse aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 al. 1,2,3 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 și 42 Cod penal și art. 13 Cod penal de la 3 ani închisoare, la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 și 34 Cod penal, va contopi pedepsele, va aplica inculpatei pedeapsa de 2 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal și va înlătura aplicarea art. 86 ind. 1 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani iar în baza art. 359 Cod procedură penală va atrage atenția inculpatei.
În baza art. 379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatele apelante și () și va menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe inculpatele apelante și () să plătească statului suma de câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 379 pct.2 lit. "a" Cod procedură penală.
Admite apelul declarat de inculpata apelantă (El, împotriva sentinței penale nr. 208/P din 3 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o desființează în sensul că:
Descontopește pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei în pedepsele componente.
Înlătură dispoziția de condamnare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 288 alin. 1 cu aplic. art. 41 al. 2 și art. 42 Cod penal precum și pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g Cod procedură penală încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 288 alin. 1 cu aplic art. 41 al. 2 și 42 Cod penal.
Reține în favoarea inculpatei (El circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a cu aplicarea art. 76 lit. c Cod penal și reduce cele două pedepse aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 al. 1,2,3 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 și 42 Cod penal și art. 13 Cod penal de la 3 ani închisoare, la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 și 34 Cod penal, contopește pedepsele și aplică inculpatei pedeapsa de
- 2 ani închisoare cu art. 71 și 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
Înlătură aplicarea art. 86 ind. 1 Cod penal.
În baza art. 81 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
În baza art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatei.
În baza art. 379 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatele apelante și ().
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatele apelante și () să plătească statului suma de câte 400 lei fiecare cheltuieli judiciare în apel.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile.
Pronunțată în ședința publică azi 25 noiembrie 2008.
Președinte, Judecător Grefier
Red.. Jud.
15.12.2008
Red. Sent. Pen. Trib
gref. M/16.12.2008/2 ex.
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Condrovici Adela
