Spete inselaciune Art 215 cod penal. Sentința 15/2009. Curtea de Apel Ploiesti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

SENTINȚA NR.15

Ședința publică din data de 28 ianuarie 2009,

PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran

GREFIER: - - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procurorC, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Pe rol fiind soluționarea cauzei penale pornită prin rechizitoriul Parchetului sub nr. 480/P/2006 din 7.11.2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

-, fiica lui - și, născută la 19.01.1967 în Târgoviște, domiciliată în Târgoviște, str. - -,.6,.A,. 11, județul D, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.287 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal, art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal, art.290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal și art.215 alin.1-3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal și a disp.art.33 lit.a Cod penal;

-, fiul lui și, născut la 3.08.1952 în S, domiciliat în Târgoviște, str. b-dul -, -.2,.7, județul D, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.287 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal, art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal, art.290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal și art.215 alin.1-3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal și a disp.art.33 lit.a Cod penal;

-, fiul lui și, născut la 5.01.1975, în P, județul P, domiciliat în P,-,.130 E,. A,.3, județul P pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal și de art.26 rap. la art.215 alin.1-3 Cod penal, cu aplic. art.41-42 Cod penal și a disp. art.33 lit.a Cod penal;

-,fiul lui și, născut la 31.05.1978 în Târgoviște, domiciliat în Târgoviște, strada - -, bloc 26, scara B,.15 și fără forme legale în Târgoviște,-, județul D, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de disp.art. 291Cod penal și de art. 215 alin 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal și a disp.art.33 lit.a Cod penal și

-, fiul lui și, născut la data de 03.02.1976 în S, cetățenie română, domiciliat în Târgoviște,-, județ D, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 291 Cod penal și de art. 215 alin 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal și a art.33 lit. a Cod penal, părți civile fiind Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, Bulevardul - cel, nr. 3 A, - 1, parter; SC BANK SA, cu sediul în B, sector 1, de, nr.15; BANCA TRANSILVANIA - Sucursala B, Agenția - B, cu sediul în comuna -, șos.--Tunari, nr.23, jud.I; BANCA TRANSILVANIA C, cu sediul în C,-, jud. C; SA - Sucursala D, cu sediul în Târgoviște, str, - cel, jud.D; SA - Sucursala P, cu sediul în P, Bulevardul -, nr.24, jud.P; BANK SA - Sucursala D, cu sediul în Târgoviște, str. - -, jud.D, părți vătămate fiind BANCA COMERCIALĂ - Agenția Metro P, cu sediul în P, jud.P; BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - Sucursala D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D; BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - Sucursala P, cu sediul în P,-, jud.D; BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE - GENERALE - Sucursala Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, str.-, jud.D; BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE - GENERALE - Sucursala A, cu sediul în Pitești, jud.A; CREDIT EUROPE BANK SA (fostă ROMÂNIA SA), cu sediul în B, sector 4, nr.12, -.3 și BANCA COMERCIALĂ - Sucursala P, cu sediul în P, jud.P, asigurător fiind SC SA - Sucursala P, Regiunea Centru, cu sediul în P, jud.P și SA B, cu sediul în B, sector 5, Bulevardul -, nr.22,.102.

Cauză venită spre judecare prin declinarea competenței potrivit sentinței penale nr. 532 din 24.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: inculpata, asistați de avocat ales din cadrul Baroului D, inculpatul -, personal asistat de avocat din cadrul Baroului D, lipsind inculpatul -, pentru care a răspuns din oficiu avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației nr. 2066/2008, fila 30 dosar; inculpatul pentru care a răspuns avocat din cadrul Baroului D, părțile civile Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Târgoviște; SC Bank SA B; Banca Transilvania - Sucursala B, Agenția - B; Banca Transilvania C; Post SA - Sucursala D pentru care a răspuns avocat; Post SA - Sucursala P; Bank SA - Sucursala D; părțile vătămate Banca Comercială - - Agenția Metro P; Banca Comercială Română -Sucursala D; Banca Comercială Română - Sucursala P; - -e - Sucursala Târgoviște; - -e - Sucursala A; Credit Europe Bank SA (fostă România SA) B; Banca Comercială - - Sucursala P și intimații asigurători SC Asigurări SA - Sucursala P, Regiunea Centru -P și Asigurări SA

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin intermediul Serviciului Registratură înregistrată sub nr.1306/27.01.2009 s-a depus din partea SC Asigurări Sa o cerere prin care se solicită a se lua act că sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură este situat în B, -, nr.2 J,.6,.34, sector 3.

Curtea, pune în discuția părților cererea depusă la dosar de Asigurări SA, în sensul dacă se impune a fi comunicate și actele de procedură ce au fost efectuate până la acest moment sau doar cele de urmează a fi efectuate.

Reprezentantul Ministerului Public consider că se impun a fi comunicate la noul sediu actele procedurale ce urmează a fi efectuate de la acest moment.

Avocat și avocat, susțin că se impun a fi comunicate la noul sediu actele procedurale ce urmează a fi efectuate.

Avocat - având cuvântul pentru inculpata invocă excepția necompetenței instanței după calitatea persoanei, prevăzută de art.28/1 pct.1 lit.b pr.penală susținând că în cauză s-a ivit un conflict negativ de competență între Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Dâmbovița, potrivit de art.43 pr.penală. Solicită admiterea excepției, constatarea existenței conflictului negativ de competență și înaintarea dosarului la J, potrivit art.43 alin.2 pr.

Cod Penal

Mai precizează că inculpata este cercetată într-o cauză penală care inițial a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, acesta declinându-și competența în favoarea Curții de Apel București, instanță care la rândul ei și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București.

Constatându-se conflictul negativ de competență, Curtea de Apel Bucureștia dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se află în prezent, fără a fi soluționată. În sensul celor susținute depune o xerocopie a aplicației Ecris referitoare la dosarul despre care a făcut vorbire.

Aceeași chestiune, în raport de calitatea persoanei se pune în discuție și în acest dosar întrucât, în opinia sa Curtea de APEL PLOIEȘTI nu este competentă să judeca cauza.

Solicită admiterea excepției de necompetență după calitatea persoanei a Curții de APEL PLOIEȘTI și declinarea soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, constatarea existenței conflictului negativ de competență, înaintarea acesteia la instanța superioară potrivit art.43 alin.2 pr.penală.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că excepția de necompetență după calitatea persoanei invocată este neîntemeiată întrucât inculpata avea calitatea de avocat la data săvârșirii infracțiunii și chiar dacă era suspendată la cererea sa, această suspendare nu a determinat încetarea calității de avocat.

Apreciază că în mod corect Tribunalul Dâmbovițaa dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI, și pe cale de consecință solicită respingerea excepției de necompetență după calitatea persoanei.

Avocat, având cuvântul pentru inculpatul - solicită respingerea excepției respingerea excepției de necompetență după calitatea persoanei invocată de avocat -.

Avocat solicită respingerea excepției de necompetență după calitatea persoanei, în opinia sa Curtea de APEL PLOIEȘTI fiind instanța care este competentă să soluționeze cauza.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față:

Prin decizia penală nr.532 din 24.10.2008 a Tribunalului Dâmbovița a fost admisă excepția de necompetență după calitatea persoanei a Tribunalului Dâmbovița - Secția Penală formulată de către inculpata și în consecință:

În baza disp.art. 42 alin.1 Cod procedură penală raportat la disp. art.28¹pct.1 lit.b Cod procedură penală, a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații:, fiica lui - și, născută la 19.01.1967 în Târgoviște, domiciliată în Târgoviște, str. - -,.6,.A,. 11, județul D, fiul lui și, născut la 3.08.1952 în S, domiciliat în Târgoviște, str. C-tin -,.8.A,.A,.12, jud. D, în prezent domiciliind în Târgoviște, str. b-dul -, -.2,.7, județul D, fiul lui și, născut la 5.01.1975, în P, județul P, domiciliat în P,-,.130 E,. A,.3, județul P, fiul lui și, născut la 31.05.1978 în Târgoviște, domiciliat în Târgoviște, strada - -, bloc 26, scara B,.15 și fără forme legale în Târgoviște,-, județul D și, fiul lui și, născut la data de 03.02.1976 în S, cetățenie română, domiciliat în Târgoviște,-, județ D, părți civile fiind CASA DE ECONOMII ȘI CONSEMNAȚIUNI - Sucursala Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, Bulevardul - cel, nr. 3, - 1, parter; SC BANK SA, cu sediul în B, sector 1, de, nr.15; BANCA TRANSILVANIA - Sucursala B, Agenția - B, cu sediul în comuna -, Șos.--Tunari, nr.23, jud.I; BANCA TRANSILVANIA C, cu sediul în C,-, jud. C; SA - Sucursala D, cu sediul în Târgoviște, str, - cel, jud.D; SA - Sucursala P, cu sediul în P, Bulevardul -, nr.24, jud.P; BANK SA - Sucursala D, cu sediul în Târgoviște, str. - -, jud.D, părți vătămate fiind BANCA COMERCIALĂ - Agenția Metro P, cu sediul în P, jud.P; BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - Sucursala D, cu sediul în Târgoviște,-, jud.D; BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ - Sucursala P, cu sediul în P,-, jud.D; BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE - GENERALE - Sucursala Târgoviște, cu sediul în Târgoviște, str.-, jud.D; BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE - GENERALE - Sucursala A, cu sediul în Pitești, jud.A; CREDIT EUROPE BANK SA (fostă ROMÂNIA SA), cu sediul în B, sector 4, nr.12, -.6 și BANCA COMERCIALĂ - Sucursala P, cu sediul în P, jud.P iar asigurători SC SA - Sucursala P, Regiunea Centru, cu sediul în P, jud.P și SA B, cu sediul în B, sector 5, Bulevardul -, nr.22,.102, în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI.

În conformitate cu disp. art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, onorariul apărătorului desemnat din oficiu inculpatului -, în sumă de 150 lei, urmând să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța decizia respectivă Tribunalul Dâmbovițaa reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.377 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița la 24 septembrie 2007, în baza disp. art.287 alin.1 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatei, fiica lui - și, născută la 19 ianuarie 1967, fără forme legale în Târgoviște, str.- -,.nr.6,.A,.11, jud.D, la pedeapsa închisorii de 1 an, în baza disp. art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal - la pedeapsa închisorii de 1 an, în baza disp. art.290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 și 42 Cod penal - la pedeapsa închisorii de 1 an, iar în baza disp. art.215 alin.1 - 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41, 42 Cod penal la pedeapsa închisorii de 11 ani, pedepse care în baza disp. art.33 alin.1 lit.a și 34 alin.1 lit.b Cod penal au fost contopite, fixându-se ca pedeapsă de executat, cea mai grea dintre ele, de 11 ani închisoare.

Potrivit disp. art.88 Cod penal s-a computat durata reținerii și a arestării preventive cuprinsă între 17 iulie 2006 și 24 septembrie 2007, iar în baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest față de inculpată.

În conformitate cu disp. art.71 Cod penal s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de disp. art.64 alin.1 lit.a și b Cod penal, ca pedeapsă accesorie, iar în baza disp. art.215 alin.1, 3 și 5 Cod penal s-a stabilit în sarcina acesteia pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de disp. art.64 lit.a și b Cod penal, pe o durată de 5 ani.

În baza disp. art.287 alin.1 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal inculpatul, fiul lui și, născut la 03 august 1952, domiciliat în Târgoviște, str. - -,.8.A,.A,.12, județul D, a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare, în baza disp.art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal, la o pedeapsă de 1 an închisoare, în baza disp.art.290 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal, la 1 an închisoare, iar în baza disp. art.215 alin.1 - 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal la 10 ani închisoare, pedepse care au fost contopite în conformitate cu disp. art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, stabilindu-se ca acesta să o execute pe cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare.

Din durata pedepsei rezultante s-au computat reținerea și arestarea preventivă, începând de la 17 iulie 2006 până la 24 august 2007.

Inculpatului i-au fost aplicate pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de disp. art.64 lit.a și b Cod penal, potrivit disp. art.71 Cod penal și pedeapsa complementară prev. de disp. art.215 alin.1-3 și 5 Cod penal, interzincându-i-se drepturile prev. de disp.art.64 lit.a și b Cod penal, pe o durată de 5 ani.

În temeiul art.26 raportat la disp. art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal inculpatul, fiul lui și, născut la 5 ianuarie 1975, domiciliat în P,-,.130.E,.A,.3, jud.P a fost condamnat la 8 luni închisoare, iar în baza disp. art.26 raportat la disp. art.215 alin.1 - 3 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal, la 2 ani închisoare, pedepse care au fost contopite potrivit disp. art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, stabilindu-se ca pedeapsă rezultantă de executat, pedeapsa de 2 ani închisoare.

S-au dedus duratele reținerii și arestării preventive începând cu 3 octombrie 2006 la 24 august 2007.

Potrivit disp. art.291 Cod penal inculpatul, fiul lui și, născut la 31 mai 1978, domiciliat în Târgoviște, str.- -,.26,.B,.15, jud.D și în Târgoviște,-, jud.D, a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare, iar în baza disp. art.215 alin.1 și 3 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal, la 1 an închisoare, în urma contopirii acestora, în baza disp. art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal dispunându-se executarea pedepsei rezultante de 1 an închisoare, în condițiile disp. art.71 și 64 lit.a și b Cod penal privind pedepsele accesorii.

Potrivit disp. art.291 Cod penal, inculpatul, fiul lui și, născut la 3 februarie 1976, domiciliat în Târgoviște,-, jud.D, a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare, iar în baza disp. art.215 alin.1 și 3 Cod penal, cu aplicarea disp. art.41 și 42 Cod penal, la 1 an închisoare, în urma contopirii acestora, în conformitate cu disp. art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, stabilindu-se să se execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, în condițiile disp. art.71 și 64 lit. a și b Cod penal, referitoare la pedepsele accesorii.

În baza disp.art.346 raportat la disp. art.14 și 15 Cod procedură penală inculpatul - a fost obligat la plata sumei de 8.664, 79 lei, cu dobânzile legale aferente, către Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Târgoviște, iar inculpații, - și -, în solidar, la plata sumelor de 60.840,24 lei, cu dobânda legală aferentă și la 9.000 euro, cu dobânda legală, către partea civilă SC - SA (care s-a subrogat în drepturile părților civile Banca Comercială - Sucursala P și Banca Comercială - - Sucursala P - Agenția P), pe inculpații și, în solidar, la plata sumei de 63.913 lei, cu dobânda legală aferentă iar pe inculpații și -, în solidar, la 42.056,25 lei către Banca Transilvania SA C - Sucursala B - Agenția -.

Instanța a mai obligat pe inculpații și -, în solidar, la plata sumei de 16.596,78 euro către Post - Sucursala D, și la plata sumei de 25.328,51 lei, cu dobânda legală aferentă, către partea civilă SC SA B, pe numiții și, în solidar, la 9.000 lei, cu dobânzile legale, către partea civilă Post SA - Sucursala P și pe inculpații și -, în solidar, la 34.744,11 lei, cu dobânzile legale, către BANK A - Sucursala

Prin aceeași sentință s-a luat act că nu s-au constituit parte civilă Banca Comercială - Sucursala P și Banca Comercială - A -Sucursala P - Agenția P, (în numele cărora au intervenit în proces, ca efect al asigurării, C A - Sucursala P - Regiunea Centru), Banca Comercială Română - Sucursala D pentru care a intervenit în proces, SC SA B, Banca Română de Dezvoltare - -e, Credit Europe Bank România SA (fostă Bank România SA B) și Banca Comercială Română SA - Sucursala

Conform art.348 Cod procedură penală au fost anulate adeverințele de venituri și carnetul de muncă seria - nr.- emise pe numele inculpatului -, carnetul de muncă seria -. nr.- și adeverințe salariale emise pe numele, file ale carnetului de muncă și adeverințele de venituri emise pe numele Dat, adeverințele de venituri și filele carnetului de muncă emise de numele, filele carnetelor de muncă și adeverințele de venituri pentru HG, și -l, filele carnetelor de muncă și adeverințele de venituri privind pe, --, --, --, -, -, -, --, și G-; adeverințele emise de către SC SRL pe numele inculpatei - și adeverințele de venituri emise numitei; carnetul de muncă seria - nr.- emis numitei și adeverințele de venituri eliberate numiților, -, - - și --, statele de plată pe luna septembrie 2005 întocmite de către SC BENZ IMPORT EXPORT SRL P pentru; contractul individual de muncă și filele carnetului de muncă aparținând numitei; filele carnetelor de muncă privind pe - - și a-.

În temeiul art.118 lit.b și f Cod penal au fost confiscate ștampilele cu impresiunile " P - - ", " or B România", "SC SRL P", "C L P", "Banca Română de Dezvoltare SA D", " SC Benz Import Export SRL P" și "Societatea Comercială Română P", precum și următoarele obiecte aparținând inculpatei: o brichetă, o foarfecă, flacoane de pastă corectoare, lipici și pixuri, menționate în procesul-verbal întocmit la 5 iulie 2006.

Potrivit disp. art.169 Cod procedură penală s-a dispus restituirea carnetului de muncă - numitului, a cărții de identitate - numitului --, a buletinului de identitate și certificatului de naștere - numitului și a dovezii emisă de către Serviciul Poliției Rutiere P, lui.

În conformitate cu disp. art.191 Cod procedură penală inculpații au fost obligați la plata sumelor de câte 700 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariile apărătorilor desemnați din oficiu inculpaților - și --, de câte 100 lei, dispunându-se ca acestea să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în urma analizei actelor și lucrărilor dosarului că, după înregistrarea CLT ârgoviște la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, având ca obiect de activitate - comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea predominantă de produse alimentare și băuturi, cu sediul în Târgoviște și având ca unic asociat și administrator pe inculpata, la 14 aprilie 2000, în cursul lunii aprilie 2005, fost numit administrator și inculpatul - printr-un act adițional, prin care s-a realizat și extinderea obiectului de activitate al societății cu lucrări de amenajare și construcții.

ștampila societății al cărei unic asociat era, precum și alte instrumente oficiale procurate cu ajutorul inculpatului și a numitului, pentru care cauza a fost disjunsă, inculpata a falsificat o serie de înscrisuri atestând calitatea de angajați ai mai multor persoane care au solicitat și obținut astfel, cu titlu de împrumut, importante sume de bani de la diverse societăți comerciale și bancare.

În aceste condiții, la 4 aprilie 2005 inculpatul - a solicitat și obținut de la Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Târgoviște un împrumut în sumă de 7500 lei, pe baza unei adeverințe de salariu și a copiei xerox a unui carnet de muncă emis de către Întreprinderea de Utilaj ier Târgoviște la 10 februarie 1981, seria - nr.-, în urma încheierii contractului de credit nr.14612.

Cum împrumutul nu a fost restituit, împrumutătorul a solicitat recuperarea pagubei în sumă de 8.664 lei reprezentând sold credit și accesorii.

În perioada 11 aprilie - 23 decembrie 2005, prin folosirea unor documente false, inculpații și - au obținut de la Banca Comercială - - Agenția P, împrumuturi cuprinse între 1686,70 lei și 3164,50 euro pentru, Dat și, sumele în posesia cărora aceștia au intrat fiind stabilite în raport de veniturile pretins obținute de către solicitanți, corespunzător adeverințelor de salariu completate în fals de către inculpată.

Dosarele depuse la bancă au cuprins copii ale unor carnete de muncă care atestau calitatea de angajați ai SC SRL Târgoviște, ai numiților, Dat și, și ai SC Benz Import Export SRL P pentru, și.

Carnetul de muncă a cărui copie a fost prezentată pentru acordarea creditului în sumă de 3068,45 euro de către, folosit fraudulos și pentru nr.- seria -, datat18 septembrie 1985, fost emis în realitate de către Întreprinderea de Strunguri Târgoviște, aparținând martorei.

Au fost falsificate, de asemenea, și înscrierile la Inspectoratele Teritoriale de Muncă D și P, ale contractelor de muncă prezentate în vederea obținerii împrumuturilor, folosindu-se ștampilele purtând impresiunile "referent ITM P - - " și "referent ITM D - ", cercetările întreprinse relevând că nici unul dintre aceștia nu a uzat de ștampilele la care s-a făcut trimitere mai sus, neconfirmând înregistrările din respectivele carnete de muncă.

Ștampila cu impresiunea "referent ITM P -- ", a fost descoperită la percheziția efectuată la domiciliul inculpatei, alături de cele purtând impresiunile " CONTRACTOR ROMÂNIA B - 2" și "Banca Română de Dezvoltare", împreună cu mai multe cărți de identitate, carnetul de muncă emis pe numele, adeverințe de salariu, contracte individuale de muncă, formulare de adeverințe de salariu în alb și alte corpuri delicte.

În acest mod, Banca Comercială - A - Agenția Paf ost prejudiciată cu sumele de 9006,78 euro și 41.399,12 lei, la care s-au adaugat dobânzile legale.

În perioada 21 iunie - 4 iulie 2006, în aceleași condiții, HG, și -l au solicitat și au obținut de la Banca Comercială - - Sucursala P împrumuturi în valoare de 26.000 lei, 10.600 lei, 10.000lei și, respectiv, 10.600 lei, pe baza unor contracte de credit înregistrate la 23 iunie, 3 iulie și 4 iulie 2006, folosindu-se copii falsificate ale carnetelor de muncă ale acestora și adeverințe de venituri care, contrar realității, confirmau calitatea lor de angajați, ai SC PLAST SRL P și SC SRL P, documente certificate prin semnătura ca fiind conforme cu originalul pentru administratorii sus menționatelor societăți, puse la dispoziție solicitanților de către inculpații și - - ambele ștampile fiind descoperite la 6 iulie 2006 în autoturismul marca Opel, cu nr. de înmatriculare - condus de către inculpatul -, martorii și (administratorii societăților) evidențiind în declarațiile lor că nici unul dintre cei patru beneficiari de credite nu a fost angajatul lor.

În baza contractului de asigurare, C - A - Sucursala P - Regiuna Centru, s-a subrogat în drepturile Băncii Comerciale - - Sucursala P, care a fost prejudiciată cu suma de 57.200 lei, asigurătorul intervenind în proces, inclusiv pentru Banca Comercială - SA - Agenția P, formulând pretenții civile în sumă de 9006,78 euro și, respectiv, 60.840,24 lei, cu dobânzile legale aferente.

În considerentele aceleiași sentințe s-a mai evidențiat că în perioada 10 aprilie - 26 mai 2006, Banca Transilvania SA C - Sucursala B - Agenția - a acordat credite unui număr de 17 persoane, pretins angajate ale SC SRL Târgoviște al cărei asociat unic era inculpata, fiind încheiate contractele de credit cu următoarele date: nr.3433 din 12aprilie 2006 pentru inculpatul pentru suma de 11.000 lei, girant fiind nr. 3.608 din 14 aprilie 2006 pentru inculpatul - pentru suma de 6.500 lei, girat de --; nr.3280 din 10 aprilie 2006 pentru pentru un credit de 10.000 lei girat de inculpatul -; nr.5919 din 26 mai 2006 pentru care a obținut un credit de 9.000 lei; nr.4041 din 26 aprilie 2006 pentru, cu un credit de 7.000 lei, girat de; nr.3868 din 20 aprilie 2006 pentru care a obținut un credit de 9.000 lei, fiind girată de; nr.3691 din 17aprilie 2006 pentru -, pentru un credit de 8.000 lei girat de către -; nr.4040din 26 aprilie 2006 pentru care a obținut un credit de 9.000 lei, girată fiind de; nr.5010 din 12 mai 2006 pentru cu un credit de 9.000 lei, nr.5362 din 18 mai 2006 pentru - cu un credit de 9.000 lei, nr.5363 din 18 mai 2006 pentru cu un credit de 9.000 lei; nr.5008 din 12 mai 2006 pentru cu un credit de 9.000 lei, nr.5009 din 12 mai 2006 pentru - cu un credit de 9.000 lei; nr.5931 din 26 mai 2006 pentru cu un credit de 9.000 lei; nr.3609 din 14 aprilie 2006 pentru -l cu un credit de 9.000 lei girat de către; nr.3869 din 20 aprilie 2006 pentru cu un credit de 9.000 lei girat de și nr.5932 din 26 mai 2006 pentru G cu un credit de 9.000 lei.

Carnetele de muncă prezentate în copie pentru solicitanți dar și pentru giranți au fost certificate pentru conformitate de către inculpată, atestându-se în mod neadevărat calitatea lor de angajați ai SC SRL, fiind depuse, de asemenea, adeverințe de salariu purtând antetul societății și contracte individuale de muncă pentru care exista confirmarea falsă a înregistrărilor lor la ITM

Banca Transilvania SA C - Sucursala - Agenția - s-a constituit parte civilă cu suma de 164.826,60 lei și dobânzile aferente.

În perioada 28 februarie - 18 octombrie 2005 inculpații și -, au obținut, în aceleași condiții, alături de numiții, Dat și împrumuturi pe baza unor contracte de credit și de consum, de la Post SA - Sucursala

Inculpata a obținut în acest mod două împrumuturi de consum la 28 februarie 2005 și 18 martie 2005, fiind în același timp și beneficiara unui alt credit dobândit la 19 mai 2005, toate restituite integral, pentru care s-a făcut dovada calității de angajat în baza adeverinței emisă de către SC SRL, în care au fost atestate însă alte valori decât cele înregistrate în statele de salarii ale societății.

- a obținut de la Post - Sucursala D un credit de 2500 euro în baza adeverinței de venituri nr.55 din 19 aprilie 2005, purtând antetul SC SRL, semnată de către, ca administrator, cu toate că el deținea această calitate.

La 21 iunie 2005 numitul a obținut un împrumut de 4700 euro pentru care au fost prezentate băncii documente certificate pentru conformitate cu originalul de către inculpata, prin care se atesta în mod nereal că acesta este angajat al SC SRL, iar la 22 septembrie 2005 Dat a intrat în posesia sumei de 3700 euro, tot în calitate de angajată a SC SRL, pe baza unui document semnat de către inculpatul -, administrator al SC SRL.

Totodată, la 26 august 2005 a fost creditată cu suma de 3300 euro pe baza unei adeverințe de venituri emisă de către SC SRL, semnată de inculpatul - și a unei copii a contractului de muncă seria - nr.-, emis de către Întreprinderea de Strunguri Târgoviște la 18 septembrie 1985, originalul care a aparținut martorei fiind falsificat de către inculpata, care l-a folosit și pentru la toate contractele de creditare, în baza cărora acesta a obținut sume de bani.

Prejudiciul cauzat Post A - Sucursala Daf ost de 16.596,78 euro.

În perioada 22 februarie - 12 decembrie 2005, Banca Comercială Română - Sucursala Daa cordat împrumuturi inculpatei, în sumă de 4.381,55 lei, 3.818,65 lei și 2.014,7 lei, pe baza unor adeverințe de venituri provenind de la SC SRL, pentru obținerea cărora a declarat în mod neadevărat că deține un apartament proprietate personală și că nu are alte persoane în întreținere, numitului - în sumă de 3.407,4 lei, luându-se în considerare declarațiile sale mincinoase că deține un apartament în calitate de proprietar și că obține venituri din muncă, în calitate de angajat al SC SRL și inculpatului - - în sumă de 7.239,1 lei și 6.000 lei, pentru care s-au folosit adeverințe de venituri falsificate și copii ale carnetului de muncă seria - nr.-, eliberat în realitate de către Întreprinderea de Utilaj ier Târgoviște la 10 februarie 1981, luându-se în calcul și declarațiile acestuia, contrare realității, potrivit cărora ar deține locuințe proprietate personală.

La rândul lor, și au obținut credite în sumă de 6.089,58 lei și 877,9 lei, pe baza unor adeverințe de salariu purtând antetul SC BENZ IMPORT EXPORT SRL P semnate de director general și director economic, înscris fals atestând un contract de muncă inexistent, copia carnetului de muncă Ci nr.- emis de Fabrica de Becuri Electrică, act fals și adeverința nr.245 din 24 august 2005 emisă de către SC SRL, care confirmă, prin semnăturile directorului general și directorului economic o situație de fapt inexistentă, atragerea societății în aceste operații fiind realizată prin intervenția inculpatei.

Asigurări SA B s-a subrogat în drepturile Băncii Comerciale Române - Sucursala D, constituindu-se parte civilă cu suma de 25.328,51 lei, cu dobânzile legale aferente.

În perioada 8 martie 2005 - 19 mai 2006, -, Dat, -, -, și au obținut credite de la Banca Română de Dezvoltare - -e - Sucursala A Pitești și Sucursala Târgoviște, în sumă de 2.000 euro, 2.000 euro, 7.000 lei, 18.000 lei, 15.000 lei, 7.000 lei, 13.000 lei, 12.000 lei, 14.000 lei, 25.000 lei, 11.003 lei și 25.000 lei.

La întocmirea dosarelor s-au folosit copii false a unor documente certificate ca fiind conforme cu originalul, pentru, -, și - uzându-se de adeverințe de salariu emise de către SC PLAST SRL C și SC INTERNAȚIONAL SRL

Târgoviște, a despăgubit societatea bancară cu sumele de 4000 euro și 127.703 lei, sume pentru care aceasta nu s-a mai constituit parte civilă.

În perioada 30 noiembrie 2005 - 24 ianuarie 2006 au obținut credite de la (România) SA - Sucursala P, în sumă de 7.828,81 lei și 11.232,45 lei numiții și -, pentru care aceștia au folosit adeverințe de salariu false ca fiind emise de către SC BENZ IMPORT EXPERT SRL P și SC SRL Târgoviște, precum și copii falsificate ale unor carnete de muncă certificate pentru conformitate cu originalul, pentru ultima societate semnată de către inculpata.

Societatea bancară devenită CREDIT EUROPE BANK ROMÂNIA SA a fost prejudiciată cu suma de 19.061,26 lei pentru care însă nu s-a constituit parte civilă.

a primit de la Post A - Sucursala P un credit de 9.000 lei, folosind o adeverință de venituri purtând antetul C BENZ IMPORT EXPORT L P, o copie a carnetului de muncă pretins emisă de fosta Întreprindere Târgoviște la 4 aprilie 1983 și statul de plată al societății pe luna septembrie 2005, Inspectoratul Teritorial d e Muncă P constatând însă că aceasta nu figura în evidențele sale. . s-a constituit parte civilă, solicitând și dobânzile legale aferente.

C POST A - Sucursala P s-a constituit parte civilă cu suma de 9.000 lei și dobânzile legale aferente.

În intervalul de timp cuprins între 14 februarie - 21 decembrie 2005, inculpații și -, precum și numiții, și Dat au obținut de la Bank - Sucursala D, prin folosirea unor documente false, împrumuturi pentru nevoi personale în sumă de 700 euro și 3.100 lei, 4.679,6 și, respectiv, 4.277,9 lei, 4.890,11 lei, 2.500 lei și, respectiv, 1.900 lei și 8.173,10 lei, prejudiciul cauzat societății bancare mai sus amintite fiind de 34.744,11 lei, la care s-au adăugat dobânzile legale aferente.

La 23 noiembrie 2005 a mai intrat și în posesia sumei de 6.000 lei, credit dobândit de la Banca Comercială Română SA - Sucursala P, pe baza unor documente false, care atestau că este angajat al SC BENZ IMPORT EXPORT SRL P, sumă recuperată integral.

S-a concluzionat potrivit datelor prezentate în cele ce preced că existența unui mod de operare identic și reluarea activității în frauda instituțiilor bancare la perioade scurte de timp, folosirea acelorași persoane cărora li se eliberau documente false către sucursale ale unor bănci cu sediile în localități diferite, contactarea telefonică a aceluiași lucrător bancar și menținerea unor relații personale cu acesta, reprezintă elemente determinante pentru reținerea unei rezoluții infracționale unice, faptele având caracter continuat.

Documentele identificate la percheziția efectuată la 5 iulie 2006 la domiciliul inculpatei - înscrisuri false, ștampile cu impresiuni falsificate, cărți de identitate, formulare de adeverințe de salariu și de contracte individuale de muncă în alb, adeverința de venit falsificată întocmită pe numele HG, pe un formular " Bank România SA", factura fiscală emisă pe numele, adeverința de salariu și contractul individual de muncă întocmite numitei la SC SRL P având semnătura falsificată a angajatorului, fotocopiile carnetelor de muncă pe numele HG, a și, adeverința de salariu pe un formular tipizat " " pentru -l și copiile unor cărți de identitate, precum și corpurile delicte identificate la 6 iulie 2006 în autoturismul folosit de către inculpatul - - ștampilele societăților SRL P și SRL P au format instanței convingerea că inculpații au comis faptele în baza aceleiași rezoluții infracționale, fiind preocupați să continue activitatea infracțională prin identificarea unor noi instituții bancare la care să acționeze.

Inculpata a continuat să efectueze activități de natură infracțională și după surprinderea în flagrant a inculpatului - la 19 mai 2006 când, împreună cu mai multe persoane, acesta încerca să obțină noi împrumuturi de la - -e - Sucursala Târgoviște, prin utilizarea unor înscrisuri pe care le falsificase, prezentându-se la 4 iulie 2006, împreună cu la HG sediul Băncii Comerciale - - Sucursala P și ridicând un credit în sumă de 26.000 lei.

În ideea de a-și extinde acțiunile, această grupare infracțională a încercat obținerea unor noi credite la Banca Comercială Română - Agenția - C și - -e - Sucursala C, în acest sens, și - deplasându-se, alături de -ta, și alte două persoane în municipiul C pentru a solicita alte credite folosind înscrisuri falsificate, care purtau ștampila unor societăți comerciale cu sediul în C - SC INTERNATIONAL SRL și SC SRL.

În contextul expus instanța a avut în vedere la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, disp. art.52 Cod penal privind scopurile preventiv și educativ ale acestora și disp. art. 72 Cod penal referitoare la gradul de pericol social al faptelor, limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, persoana inculpaților și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Inculpata a recunoscut parțial activitatea infracțională desfășurată, menționând că a completat în fals documente referitoare la vechimea în muncă, veniturile și contractele de muncă în numele societății al cărei unic asociat era, adăugând că nu a avut cunoștință de toate contractele de credit care s-au întocmit din inițiativa inculpaților -, și -, deși cercetările au confirmat că ea a înmânat documentele falsificate și a primit o parte din sumele dobândite de către celelalte persoane cu titlu de credite, aspecte reieșite din declarațiile coinculpaților și ale beneficiarilor împrumuturilor.

Inculpatul - a negat orice participare la săvârșirea faptelor, deși asupra sa s-au găsit ștampile cu impresiuni false ale unor societăți comerciale, pe baza cărora s-au obținut împrumuturile, ulterior acesta recunoscând că a primit de la beneficiari, direct sau prin intermediul inculpatei sume de bani, cei împrumutați astfel confirmând și ei această situație de fapt.

Inculpatul s-a sustras urmăririi penale, negând, de asemenea, orice contribuție la activitatea infracțională care a făcut obiectul judecății, menționând contrar materialului probator administrat, că nu-i cunoaște pe coinculpații și -, cu toate că se întâlnise cu aceștia atât la sediul SC SRL Târgoviște cât și la P unde îi însoțise pe solicitanții creditelor bancare (uneori alături de ) la sediul împrumutătorilor, fiind recunoscut de către funcționarii acestora.

SC BENZ IMPORT EXPORT SRL P, în numele căreia s-au întocmit documente false prezentate ulterior sucursalei Băncii Comerciale Române din Paa parținut mamei sale, fiind cesionată mai târziu martorului.

La domiciliul inculpatului s-au găsit ștampila societății dar și alte documente contabile, fiind elocvent că în cuprinsul acestora referirile la persoana administratorului și sediul societății au fost actualizate potrivit cesionării din luna mai 2005, împrejurare pe care el o cunoștea.

Inculpatul nu a recunoscut că s-a ocupat de găsirea unor persoane dispuse să folosească înscrisurile falsificate în vederea obținerii unor credite, beneficiind de sume de bani în acest scop, situație contrazisă prin declarațiile numiților -, -, și, iar după ce i s-a adus la cunoștință învinuirea, s-a sustras urmăririi penale, prezentându-se însă în fața autorității judecătorești pe toată durata procesului.

Și inculpatul - a negat că s-ar fi ocupat de identificarea unor persoane dornice să intre în posesia unor credite în mod fraudulos, contrar declarațiilor martorilor, -, și - și ale coinculpaților, menționând că a făcut demersuri doar pentru obținerea unui împrumut în nume propriu.

Susținerile sale sunt infirmate de către celelalte probe prin care s-a stabilit că a însoțit pe inculpata și alte persoane în municipiul C, în încercarea de a se obține împrumuturi de la Banca Comercială Română - Agenția.

Pe cale de consecință s-a apreciat că faptele inculpaților, astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, aceștia fiind condamnați la pedepse al căror cuantum a reflectat activitatea lor infracțională concretă.

Pe latură civilă și în conformitate cu disp. art. 14, 5, 346 Cod proc. penală, instanța de fond a dispus obligarea inculpaților în solidar, în raport cu participarea fiecăruia la activitatea infracțională, la plata despăgubirilor civile, reprezentând prejudiciul cauzat prin săvârșirea acesteia și a luat act că unele societăți bancare nu s-au constituit parte civilă (fie pentru că sumele constituind creditele acordate au fost achitate, fie pentru că, în cazul unor societăți bancare au intervenit în proces societățile asigurătoare, care au formulat pretenții civile în conformitate cu contractele de asigurare încheiate).

În temeiul art. 118 lit. b și f Cod penal, s-a dispus confiscarea unei ștampile, precum și a obiectelor găsite la comiterea faptelor aparținând inculpatei, respectiv: o brichetă, o foarfecă, flacoane de pastă corectoare, lipici, pixuri, (ridicate și menționate în procesul verbal din 05 iulie 200.

În același timp, potrivit art. 348 Cod proc. penală, instanța de fond a dispus anularea actelor declarate false, iar în conformitate cu art. 169 Cod proc. penală -restituirea carnetului de muncă emis pe numele, a cărții de identitate a numitului -, a buletinului de identitate și a certificatului de naștere emise pe numele și a dovezii emisă de Serviciul Poliției Rutiere P pe numele.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, -, și -, precum și părțile civile Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Târgoviște și " Bank" B, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

În apelul său, inculpata a criticat sentința instanței de fond atât în privința dispozițiilor luate la urmărirea penală, cât și în privința celor din faza de cercetare judecătorească, pe care le-a apreciat ca fiind incomplete sub aspectul reținerii faptelor, de unde a rezultat și dificultatea de a se stabili cu certitudine încadrarea juridică exactă în raport de situația de fapt stabilită și de gradul de vinovăție a fiecăruia dintre inculpați.

Inculpata a considerat că atât acuzațiile din rechizitoriu, cât și cele stabilite prin sentința pronunțată de către judecătorul fondului sunt exagerate și inexacte, astfel că în lipsa unor probe concludente cele două acte cuprind doar aspecte de ordin general.

Motivele de apel au vizat și greșita încadrare juridică a faptelor, în principal aceea a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave (pentru care s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei), fără însă ca instanța să se pronunțe asupra acestei cereri și să încuviințeze efectuarea unei expertize tehnice de specialitate prin care să se stabilească cu certitudine cuantumul prejudiciului în funcție de care s-ar fi putut realiza și corecta încadrare juridică a faptei.

Un al doilea motiv de apel s-a referit la încălcarea principiilor nemijlocirii și contradictorialității judecății în raport de împrejurarea că în conformitate cu disp. art. 289 și art. 290 Cod proc. penală, în cursul cercetării judecătorești instanța avea obligația ca în ședință publică, în mod nemijlocit, oral și contradictoriu să administreze toate probele efectuate în faza urmăririi penale în scopul pronunțării unei soluții corecte și în concordanță cu aceste probe. În cauză nu au fost însă citați martorii reținuți în rechizitoriu, împrejurare care echivalează cu lipsa cercetării judecătorești, sentința pronunțată încălcând astfel principiile mai sus menționate și fiind în totală contradicție cu exigențele disp. art. 6 din privind dreptul la un proces echitabil.

C de-al treilea motiv de apel a privit încălcarea disp. art. 291 alin.1 Cod proc. penală, în sensul că nu a fost citată în calitate de parte responsabilă civilmente, " Plast", nerespectarea acestei dispoziții procedurale fiind sancționată cu nulitatea absolută a hotărârii pronunțate.

În ultimul motiv de apel, s-a invocat împrejurarea că instanța de fond i-a încălcat dreptul la apărare, o primă vătămate procesuală fiind aceea că la data de 17 septembrie 2007 când s-a acordat cuvântul în dezbateri, apărătorul ales al acesteia nu a fost prezent, fiind substituit de un alt avocat, care nu cunoștea conținutul dosarului. Deși s-a solicitat amânarea judecării cauzei instanța a amânat doar pronunțarea soluției pentru a se depune concluzii scrise, încălcându-se astfel cerința efectivității dreptului la apărare, consacrat de jurisprudența prin care s-a statuat că sunt imperios necesare prezența apărătorului alături de inculpat și exercitarea de către acesta a prerogativelor reglementate prin disp.art.172 Cod proc. penală.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei în vederea rejudecării aceleiași instanțe de fond.

În apelul pe care l-a declarat împotriva aceleiași sentințe, inculpatul - a solicitat instanței să dispună achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod proc. penală și înlăturarea obligațiilor care i-au fost impuse sub aspectul laturii civile a cauzei, susținând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și că nu a avut cunoștință că acțiunile frauduloase au fost desfășurate de către un grup infracțional organizat.

Inculpatul a arătat că instanța de fond nu a rezolvat corect nici latura civilă și nici pe cea penală, reținând în mod greșit în sarcina sa două fapte de complicitate la infracțiunile de fals în înscrisuri oficiale și înșelăciune.

A mai precizat inculpatul că în cauză nu s-au administrat probe din care să rezulte că ar fi beneficiat de aceste credite, fiind obligat în mod inexplicabil la plata în solidar a unor sume de bani împreună cu alți inculpați.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și aplicarea unei pedepse la nivelul perioadei de arest preventiv executată, iar în latură civilă înlăturarea dispozițiilor referitoare la obligarea lui la plata sumelor menționate.

Inculpații și - au criticat hotărârea instanței de fond atât în latură penală, cât și în latură civilă, precizând că singura probă administrată împotriva lor este declarația coinculpatului -, care ulterior, în instanță și-a retractat declarațiile date la urmărirea penală.

S-a mai arătat că ei au obținut credite cu ajutorul unor acte falsificate de către inculpata, însă au anexat dosarului cauzei chitanțe care atestă rambursarea acestora, documente pe care în mod greșit instanța nu le-a luat în considerare.

S-a solicitat admiterea apelurilor și desființarea în parte a sentinței, în sensul dispunerii suspendării condiționate a executării pedepselor, sau aplicarea dispozițiilor art.86⁷Cod penal referitoare la executarea pedepselor la locul de muncă, iar pe latură civilă înlăturarea dispozițiilor referitoare la obligarea lor la plata unor sume cu titlu de despăgubiri civile.

În apelul său partea civilă, "Casa de Economii și Consemnațiuni" A - Sucursala Târgoviște a apreciat sentința ca fiind netemeinică sub aspectul laturii civile a cauzei, prin reținerea greșită a cuantumului prejudiciului și a dobânzilor, precum și a datei până la care au fost calculate acestea, de vreme ce pe parcursul soluționării cauzei în apel, a depus o notă referitoare la valoarea pagubei, care i-a fost produsă în sumă de 6.875 lei, reprezentând credit nerambursat, la care s-a adăugat suma de 2.389,68 lei dobânzi și creanțe atașate calculate până la 16 noiembrie 2007 cu dobânda majorată aferentă care în prezent este de 19% pe an.

În apelul său, partea civilă " Bank" Aac riticat hotărârea instanței de fond în latură civilă, în esență solicitând desființarea în parte a sentinței și obligarea inculpaților la plata sumei de 34.744,11 lei, reprezentând prejudiciu neacoperit, precum și la plata dobânzilor ce se vor calcula conform contractului de credit, până la data achitării integrale a acestuia.

Prin decizia nr.31 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI - Secția penală și Pentru Cauze cu Minori și de Familie la 25 februarie 2008 în dosarul nr-, au fost admise apelurile declarate de către inculpații, -, și - și de către părțile civile Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Târgoviște și " Bank" A B, a fost desființată sentința atacată iar cauza a fost trimisă în vederea rejudecării aceleiași instanțe, pentru a se pronunța asupra cererilor de schimbare a încadrării juridice a faptelor și pentru a se stabili în mod cert prejudiciul, pe baza unei expertize judiciare contabile.

Pentru a decide astfel, curtea a reținut că pentru stabilirea în mod just a încadrării juridice pentru fapta de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în cursul urmăririi penale, inculpata a solicitat administrarea unei expertize tehnice contabile, cerere respinsă prin ordonanța dată de către procuror la 7 noiembrie 2006, prin care s-a făcut referire la o complicitate a acesteia la infracțiunea de înșelăciune, pentru ca ulterior, prin rechizitoriu, să fie trimisă în judecată pentru săvârșirea faptei în calitate de autor, în condițiile în care prejudiciul era incert și neclar, caracterizat prin expresia "de peste 200.000 RON".

Aceeași cerere a fost reiterată (adăugându-se și solicitarea privind efectuarea unei expertize grafologice) și la termenul din data de 11 iunie 2007 (fila 1178 în dosarul de fond), în fața instanței de fond, care a prorogat succesiv discutarea acestora, deși cuantumul prejudiciului nu fusese stabilit în mod cert prin rechizitoriu.

Deși la termenul din data de 17 septembrie 2007 instanța a pus în discuție efectuarea celor două expertize, așa după cum a rezultat din încheierea aflată la fila 1590, cererile au fost respinse, în considerarea ideii că în cauză au fost efectuate constatări tehnico-științifice criminalistice, pentru identificarea autorilor scrierii de pe documentele aflate la dosar, situație față de care s-a apreciat că nu se mai impune administrarea unei expertize grafologice, și că prejudiciile cauzate societăților bancare sunt atestate de adresele pe care acestea le-au emis, fiind menționate în contractele de împrumut și necontestate sub aspectul cuantumului.

Procedând la o adunare a sumelor menționate în adresele unităților bancare (volumul I dosar fond filele 83, 84, 261, 337, 339, 341, 376 și 416) curtea a constatat că prejudiciul cauzat părților civile este mai mic de 200.000 lei.

Mai mult decât atât, s-a stabilit că instanța de fond nu a dedus din sumele menționate mai sus dobânzile aferente, care nu reprezintă prejudiciu, de vreme ce nu există nicio prevedere legală în acest sens, și că n-au fost scăzute nici sumele aferente părții disjunse prin rechizitoriu în privința numitului și a altor persoane.

În aceeași ordine de idei, în considerentele deciziei s-a precizat că instanța de fond nu a analizat situația creditelor obținute fără folosirea unor mijloace frauduloase de către -, Dat, și, adresa aflată în volumul I - urmărire penală filele 148 și 149, precum și cea depusă în faza de apel, atestând calitatea de salariați pentru - de la 22 martie 2005, pentru de la 15 ianuarie 2005, iar pentru Dat de la 1 octombrie 2005, anterioare acelora la care ei au obținut credite, aceeași adresă confirmând și împrejurarea că avea calitatea de salariată începând cu data de 4 decembrie 2003.

Prin prisma celor expuse, curtea a considerat că administrarea unei expertize contabile ar fi fost imperios necesară, motivat de faptul că în mod clar cuantumul real al prejudiciului cauzat părților civile ar fi determinat schimbarea încadrării juridice cel puțin pentru fapta prevăzută de disp. art.215 alin.5 Cod penal.

S-a mai reproșat instanței de fond că nu a pus în discuție cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor prevăzute de disp. art.287 și 215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, formulată de către inculpata la 11 iunie 2007, în conformitate cu disp. art. 301 alin.1 Cod proc. penală, pe care aceasta a prorogat- succesiv la termenele ulterioare, omițând să se pronunțe asupra solicitării printr-o încheiere motivată, așa cum dispozițiile invocate prevăd în mod expres, cu toate că a fost reluată și în cuprinsul concluziilor scrise depuse anterior deliberării.

În situația expusă, s-a considerat că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 4 Cod proc. penală, referitoare la rolul activ al judecătorului în desfășurarea procesului penal, precum și disp. art. 6 alin.2 Cod proc. penală privind obligația organelor judiciare de a asigura părților deplina exercitare a drepturilor lor procesuale în condițiile prevăzute de lege și de a administra probele necesare în apărare.

S-a mai stabilit că neparticiparea apărătorului ales la dezbateri, alături de inculpat, aspect invocat de către apelanta, nu poate fi acoperită prin amânarea pronunțării pentru a se depune concluzii scrise, fiind vorba despre o încălcare flagrantă a legii, atâta vreme cât absența apărătorului ales la dezbateri încalcă cerința efectivității dreptului la apărare consacrat în jurisprudența

La Tribunalul Dâmbovița cauza a fost înregistrată sub nr- la 21.03.2008.

La termenul din data de 18.04.2008 inculpata a anexat dosarului în xerocopie următoarele acte: contractul individual de muncă încheiat cu SC L prin administrator la 5.03.2008, adresa nr. 1256 emisă de către Inspectoratul Teritorial d e Muncă P la 01.04.2008, adresa nr. 131 din 7 ianuarie 2008 emisă de către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, certificatul constatator emis la 27.05.2005 către această din urmă instituție, contractul de distribuție intervenit între SC SRL cu sediul în P și SC SRL la 01.05.2005 pentru 12 luni contractul de distribuție intervenit între SC SRL și SC SRL la 9.06. 2005 pentru 12 luni, contract de prestări servicii încheiat între și SC SRL la 17.04.2006, pentru perioadă de 3 ani, contractul nr. 7450/20.10.2005 încheiat între SC SA cu sediul în B și SC SRL, bilanțul și contul de profit și pierderi și datele informative ale SC SRL la 31.-, certificatele de naștere ale minorilor - - și - Mira și cererea privind revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată față de ea prin încheierea pronunțată de către Curtea de APEL PLOIEȘTI la 17.12.2007, definitivă prin nerecurare, în cuprinsul căreia a precizat că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea acesteia, invocând egalitatea cetățenilor în fața legii și necesitatea de a-și exercita dreptul la muncă, principii consacrate prin disp. art. 16 alin. 1 și 2 din Constituția României și ale art. 6 paragrafele 1 și 2 din O.

La același termen, inculpatul a solicitat, de asemenea, revocarea măsurii preventive a obligării sale de a nu părăsi localitatea de domiciliu, motivat de împrejurarea că au dispărut temeiurile care au justificat-o (măsura fiind dispusă prin încheierea pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița la 24.08.2007 în dosarul nr. 8402/2006) anexând dosarului xerocopia contractului individual de muncă pe care l-a încheiat cu SC SRL cu sediul în P la 2.03.2005, pe durată nedeterminată.

Totodată, C A - Sucursala D, s-a constituit parte civilă la 18.04.2008, solicitând obligarea numitei Dat la plata sumei de 4896,55 euro compusă din 3700 euro credit nerambursat și dobânda aferentă acestuia, a numitului, la plata sumei de 5983,36 euro - formată din 4700 euro credit (din care s-au rambursat 178 euro) restul fiind reprezentată de dobânzi, a inculpatului - la plata sumei de 3091,45 euro din care 2500 euro credit - din care s-a rambursat suma de 158 euro, restul fiind dobândă, a numitei la plata sumei de 4301,88 euro din care 3300 euro credit (din care s- rambursat 42 euro), restul fiind reprezentat de dobânzi, cu mențiunea că restituit în întregime creditele care i-au fost acordate și că dobânzile au fost calculate până la 30.10.2007, urmând să curgă în continuare până la recuperarea integrală a datoriei.

Prin încheierea din 22 aprilie 2008 tribunalul a admis cererile formulate de către inculpații și și a revocat măsurile preventive ale obligării acestora de a nu părăsi localitățile de domiciliu luate prin încheierea pronunțată de către Curtea de APEL PLOIEȘTI la 17.12.2007 în dosarul nr- și, respectiv, prin decizia penală nr. 674 pronunțată de către aceeași instanță la 24 august 2007 în dosarul nr-, apreciind că nu se mai impune conservarea lor, buna desfășurare a procesului penal fiind asigurată și dacă inculpații nu se vor mai supune obligațiilor reglementate prin disp. art. 145 Cod proc.penală, aceștia prezentându-se la toate termenele stabilite de către Curtea de APEL PLOIEȘTI și ulterior, de către Tribunalul Dâmbovița.

Argumentându-și soluția, tribunalul a făcut trimitere la dispozițiile art. 23 alin. 1 din Constituția României și ale art. 5 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Nu s-a dat eficiență cererii procurorului privind înlocuirea măsurii prevăzute de disp. art. 145 Cod procedură penală cu cea prevăzută de disp. art. 145¹Cod procedură penală, considerându-se că referințele ipotetice la acest din urmă text, nu echivalează cu o motivare temeinică a situației care ar impune în continuare restrângerea libertății de mișcare a celor 2 inculpați, făcându-se prin urmare, aplicarea disp. art. 139 alin. 2 Cod procedură penală.

Prin încheierea din 23 mai 2008 fost admisă și cererea formulată de către inculpatul -, față de care s-a dispus revocarea aceleiași măsuri preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luată față de acesta prin decizia penală nr. 676 pronunțată de Curtea de APEL PLOIEȘTI la 24 august 2007 în dosarul nr-, fiind respinsă cererea procurorului având ca obiect înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi țara, în considerarea acelorași argumente expuse în cele ce preced, la analizarea cererilor cu același obiect formulate de către inculpații și .

La 23 iunie 2008 inculpata a solicitat să se declare secrete ședințele pentru tot parcursul procesului, susținând că desfășurarea judecății în cadrul unor ședințe publice ar putea aduce atingere, moralei, demnității și vieții sale, dată fiind calitatea de avocat pe care o are în cadrul Baroului D, întemeiată pe disp. art. 290 alin. 2, 3 și 4 Cod procedură penală, anexând dosarului în xerocopie decizia nr. 74 din 5.07.2001 privind înscrierea ca avocat stagiar în cadrul acestui barou.

Pe de altă parte a invocat, în conformitate cu Decizia nr. 9 din 18.02.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și recomandările Curții de APEL PLOIEȘTI făcute prin decizia penală nr. 31 pronunțată la 25.02.2008, nelegalitatea actului de sesizare a instanței care, în opinia sa, nu cuprinde mențiunea "verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" în conformitate cu disp. art. 264 alin. 4 Cod procedură penală, situație care atrage incidența disp. art. 197 alin. 1 - 4 Cod procedură penală.

Inculpata a evidențiat și alte neregularități săvârșite în cursul urmăririi penale, care în opinia sa nu pot fi înlăturate, soluția neputând fi decât aceea de restituire a cauzei organului care a întocmit rechizitoriul, în vederea refacerii acestui act.

Inculpata a relatat în sprijinul solicitării de mai sus că i-a fost încălcat dreptul la apărare, nefiindu-i aduse la cunoștință o serie de învinuiri care necesitau prezența obligatorie alături de ea a unui apărător.

Procesul verbal întocmit în acest sens a fost antedatat pentru a fi în concordanță cu data adreselor, nefiindu-i respectat astfel dreptul la un proces echitabil, așa după cum reclamă disp. art. 6 pct. 2 și 3 lit. a, b,c și d din O, în condițiile în care nu a avut timpul material necesar pentru a-și pregăti apărarea, situație constatată și de către Curtea de APEL PLOIEȘTI prin decizia penală nr. 31/25.02008 (în realitate fiind mai întâi audiată și doar ulterior fiindu-i făcute cunoscute învinuirile, în absența apărătorului ales).

S-a mai reclamat de către inculpată reținerea și arestarea sa nelegală în absența oricăror probe, în condițiile în care achitase la zi ratele în contul creditelor obținute, împrejurare confirmată prin adresele emise de către unitățile bancare cu care încheiase contractele.

Totodată, a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în calitate de autor, deși prin ordonanța procurorului din 7.11.2006 fusese acuzată de complicitate la aceeași faptă, iar prima instanță sesizată prin rechizitoriu a evaluat datele concludente, pe baza cărora a ajuns la un prejudiciu incert.

Mai mult, inculpata subliniază în cerere că la dosar nu se mai află carnetul de muncă emis pe numele său, seria - nr. 58679, care îi demonstra nevinovăția și că în dosarul nr. 480/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița au fost efectuate acte de cercetare după prezentarea materialului de urmărire penală.

În urma actelor de urmărire penală efectuate împotriva sa s-a creat o stare care a pus în pericol viața celor 2 copii minori pe care-i avea în întreținere, fiind încălcate astfel disp. art. 161 Cod procedură penală.

În altă ordine de idei, inculpata a adăugat că inconsecvența de a se stabili în mod cert cuantumul prejudiciului a condus la realizarea unei greșite încadrări juridice a faptelor care a atras stabilirea unei pedepse nelegale și netemeinice, cu încălcarea prezumției de nevinovăție care opera în favoarea sa.

S-a solicitat în final să se constate nulitatea actului de sesizare și să se dispună restituirea cauzei procurorului în vederea refacerii urmăririi penale.

Au mai fost depuse la dosar de către inculpată xerocopiile ordonanței de respingere a unei cereri noi, a procesului verbal întocmit la 6 iulie 2006, adresei nr. - din 25.04.2008 emisă de către serviciul de cercetări penale din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului D și concluziile scrise formulate în dosarul nr- al Curții de APEL PLOIEȘTI, adresele din 26.05.2008 a Serviciului Cercetări Penale din D, adresa nr. 391/VIII/1/2008 din 9.06.2008 emisă de către parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița și cererea adresată acestei instituții la 16.06.2008.

La 17 septembrie 2008, în conformitate cu disp. art. 28¹pct. 1 lit. b Cod procedură penală, inculpata a ridicat excepția necompetenței instanței după calitatea persoanei, arătând că față de statutul său de avocat, se impune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI ( litera b de la punctul 1 al articolului 28¹Cod proc. penală fiind reprodusă în cuprinsul acestui cod așa cum a fost modificată prin Legea nr. 79/26.03.2008).

Cererea a fost însoțită de decizia nr. 129/28.07.2008 a Baroului D, prin care inculpata a fost reînscrisă pe Avocaților - începând cu data de 28.07.2008, de decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pe anul 2008 și de copia legitimației nr. 240 emisă de Uniunea Națională a Barourilor din România, vizată pe anul 2008.

Prin precizările din 22 septembrie 2008, inculpata a menționat că a dobândit calitatea de avocat în anul 2001, dispunându-se suspendarea la cererea sa, fără a-și pierde vreun moment această calitate, depunând în xerocopie, adeverința nr. 277 din 15.09.2003 a Baroului D, atestând calitatea sa de avocat stagiar suspendat din acest barou și decizia nr. 8444 Consiliului Uniunii Avocaților din România din 14 iunie 2001.

La cererea tribunalului, cu adresa nr. 277 din 14.10.2008, Baroul Dâmbovițaa comunicat că la data apariției Legii nr. 79/2007, inculpata avea calitatea de avocat suspendat la cerere, (măsura luată la 9.03.2003 conform Deciziei Baroului D nr. 67), aceasta reînscriindu-se pe avocaților cu drept de exercitare a profesiei la data de 28.07.2008, potrivit Deciziei nr. 129 emisă de către același barou la 28.07.2008.

În cuprinsul adresei s-a mai specificat că în perioada aprilie 2005 - iulie 2006, inculpata avea calitatea de avocat suspendat la cerere.

La termenul din data de 24 octombrie 2008 tribunalul a pus în discuție, în conformitate cu disp. art. 39 alin. 1, 301 alin.1 și 302 alin. 1 Cod procedură penală, excepția invocată de către inculpată, după luarea concluziilor acesteia, ale celorlalte părți și ale procurorului, reținându-se următoarele:

Potrivit disp. art. 28¹alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,Curtea de Apel judecă în primă instanță "infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlori financiari ai Curții de Conturi", aceste dispoziții fiind reproduse astfel cum au fost modificate prin articolul unic al Legii nr. 79/2007.

Așa după cum rezultă din conținutul tuturor documentelor depuse de către inculpată, în sprijinul excepției invocate, aceasta a avut în toată perioada care a urmat datei de 5 iulie 2001 la care a fost emisă de către Baroul Dâmbovița - decizia nr. 74 în urma aprobării obținute prin decizia nr. 8444 din 14 iunie 2001 Consiliului Uniunii Baroului D, calitatea de avocat, calitate pe care nu a pierdut-o niciodată.

La data de 9.06.2003, în urma cererii pe care ea însăși a adresat-o Baroului D în acest sens, prin decizia nr. 67 căpătat calitatea de avocat suspendat, pe care a avut-o și în intervalul aprilie 2005 - iulie 2006, adică în perioada comiterii faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată în prezenta cauză.

Este de remarcat că dispozițiile procedurale citate mai sus, referitoare la competența unei instanțe în funcție de calitatea persoanei, nu fac nicio distincție atunci când se referă la avocați, de unde rezultă că li se aplică același tratament juridic, indiferent dacă la data comiterii unei fapte prevăzute de legea penală, exercitau această profesie sau li se suspendase la cerere acest exercițiu, urmare a unei incompatibilități.

Aceasta întrucât calitatea de avocat este păstrată de persoana care solicită suspendarea exercitării acestei profesii pe durata suspendării, atât Legea nr.51 din 7 iunie 1995 republicată, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cât și Statutul profesiei de avocat reglementând distinct cele două categorii de situații (de suspendare și de încetare a acestei calități).

În sprijinul acestei concluzii pledează și faptul că atunci când a creat o competență specială pentru persoanele cu această calitate, legiuitorul n-a vizat exclusiv infracțiuni care să fi fost comise în exercițiul profesiei, ci toate categoriile de infracțiuni.

Mai trebuie arătat că, întrucât prin Legea nr. 79/2007, care cuprinde dispoziții de drept procedural, nu s-au stabilit dispoziții tranzitorii, aceasta devine de imediata aplicare, urmând să se supună competențelor cuprinse în prevederile sale toate cauzele aflate în curs de cercetare judecătorească, în care erau implicate persoane care aveau la data apariției sale calitatea cerută de text, indiferent de natura infracțiunilor reținute în sarcina acestora.

În opinia tribunalului numai încetarea calității de avocat, în cazurile strict și limitativ prevăzute de actele normative care reglementează exercitarea acestei profesii, era de natură să înlăture aplicarea în cauză a disp. art. 28¹alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

Pe de altă parte, în conformitate cu disp. art. 35 alin. 1 teza a - II-a Cod procedură penală, "în caz de indivizibilitate sau conexitate, "dacă competența după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad, în cazul de față Curții de APEL PLOIEȘTI.

Mai trebuie adăugat și faptul că modificarea competenței instanțelor după calitatea persoanei prin Legea nr. 79/2007 s-a produs înainte de pronunțarea în cauza dedusă judecății a unei soluții în primă instanță, astfel încât, chiar dacă s-ar face trimitere la dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. III din Legea nr. 356/2006 privind modificarea și completarea codului d e procedură penală, se impune respectarea regulii potrivit căreia "în caz de admitere a apelului, dacă se dispune desființarea hotărârii și rejudecarea cauzei, aceasta se va soluționa de către instanța competentă potrivit dispozițiilor legii noi".

Drept consecință cauza a fost din nou înregistrată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI sub nr-.

În data de 15.01.2009 inculpata a depus un memoriu prin care a invocat excepția de nelegalitate și netemeinicie a actului de sesizare a instanței - rechizitoriul întocmit în dosarul 480/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița invocând în acest memoriu motivele pe care le are în vedere atunci când solicita să se constate că actul de sesizare al instanței este întocmit cu încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal (filele 65 - 68).

De asemenea inculpata a mai solicitat la aceeași dată și restituirea unui document, carnetul de muncă seria - nr.58679 aflat în custodia grefierului șef al Secției penale din cadrul Tribunalului Dâmbovița (filele 69).

Inculpata a mai depus la dosar o serie de copii xerox ale unor acte constând în: adresele nr.- din 19.01.2008, nr.- din 22.12.2008 emisă de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Inspectoratul de Poliție al Județului D, Serviciul Cercetări Penale, adresa nr.433/P/2008 din 18.02.2008 emisă de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița către IPJ D - Serviciul cercetări penale, Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ din 18.02.2008 dată în dosarul nr.1149/P/2006 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, proces-verbal din 06 iulie 2006 întocmit de inspector din cadrul IPJ D, Referat de propunere de arestare preventivă din 18.07.2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, înregistrat sub nr.5762/18.07.2006 la Tribunalul Dâmbovița, adresa nr.1931/19.11.2008 emisă de Consiliul Județean D, adresa nr- din 3.11.2008 a Tribunalului Dâmbovița, Încheierea de ședință din data de 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Penală în dosarul nr-.

La termenul din data de 28 ianuarie 2009 inculpata prezentă personal în instanță și asistată de avocat ales - a invocat excepția de necompetență de soluționare a cauzei din punctul de vedere al calității persoanei de către Curtea de APEL PLOIEȘTI.

Această persoană a învederat că solicită acest lucru întrucât, mai având un proces în care este cercetată pentru infracțiuni de corupție și aflat pe rolul Curții de Apel București, această din urmă instanță a constatat la rândul său că nu este competentă de a soluționa cauza pe care a trimis-o la Tribunalul București și constatând ivirea unui conflict negativ de competență. A depus la dosarul cauzei o copie xerox a aplicației ECRIS din dosarul nr- aflat la acea dată pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI.

Curtea, luând la cunoștință de punctul de vedere exprimat de inculpata și analizându-l prin prisma textelor de lege incidente în materie, constată că excepția de necompetență după calitatea persoanei a Curții de APEL PLOIEȘTI, în ceea ce privește soluționarea prezentei cauze, este pe deplin justificată, urmând a fi admisă. În acest sens se vor reține următoarele aspecte:

1. Inculpata, care este cercetată alături de ceilalți patru inculpați anterior menționați, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.287 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 - 42 Cod penal; art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 - 42 Cod penal; art.290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 - 42 Cod penal și art.215 alin.1 - 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 - 42 Cod penal și a disp. art.33 lit.a Cod penal, în perioada anilor 2005 - 2006,a avut la momentul comiterii presupuselor fapte de natură penală calitatea de administrator al SC SRL Târgoviște, având ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea predominantă de produse alimentare și băuturi, obiect extins ulterior cu lucrări de amenajare și construcții.

Aceeași persoană, în perioada în care se presupune că a desfășurat activitatea infracțională pentru care este cercetată se afla în stare de suspendare din exercitarea profesiei de avocat, profesie în care a intrat în anul 2001 și din care a fost suspendată la cerere, astfel cum reiese din adeverința nr.277/15.09.2003 a Baroului D, adeverință care atestă că aceasta estesuspendată din calitatea sa de avocat stagiar. Drept urmare a acestei situații persoana în cauză a fost radiată din tabelul avocaților cu drept de exercitare a profesiei până în data de 28.07.2008 când a fost reînscrisă pe acest tabel, potrivit Deciziei nr.129 din aceeași dată a Baroului

2. În conformitate cu prevederile articolului unic al Legii nr.79 din 26.03.2007 prin care s-a modificat art.28¹pct.1 din Codul d e pr.penală, Curtea de Apel judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și deavocați,notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi.

Curtea constată că Tribunalul Dâmbovițaa avut în vedere această dispoziție, interpretatăad-literamatunci când a ales să-și decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI, mergând pe argumentul "ubi lex non distinguit, nec nos distingnere detemos".

De asemenea Curtea mai constată că inculpata dă dovadă de inconsecvență, extrem de profitabilă de altfel pentru situația sa juridică actuală, atunci când în mod consecutiv, și la numai 3 luni depărtare, solicită mai întâi declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL PLOIEȘTI iar, apoi, înapoi la Tribunalul Dâmbovița.

Cu toate acestea, Curtea apreciază, pentru considerentele ce se vor arăta, că această ultimă excepție de necompetență este îndreptățită, urmând a fi admisă, dincolo de orice alte discuții privind moralitatea inculpatei, aceasta întrucât în lipsa invocării de către inculpată a respectivei excepții, instanța ar fi invocat-o ea însăși, din oficiu.

După cum deja am învederat, argumentul decisiv pe care l-a avut în vedere Tribunalul Dâmbovița când a declinat competența de soluționare a cauzei Curții de APEL PLOIEȘTIa fost acela că din moment ce legea procedural penală care este de imediată aplicare - nu face distincție atunci când vorbește despre noțiunea de avocat, între avocații aflați în stare de suspendare a exercițiului profesiei lor și avocații cu drepturi depline de exercitare a profesiei, nici instanța nu trebuie să facă o astfel de deosebire.

Respectivul argument este în opinia Curțiiîn mod greșit invocat, bazându-se pe o interpretare defectuoasă a textului de lege incident în cauză.

3.Astfel, se poate constata printr-o interpretare sistematică și teleologică a textului respectiv, că ceea ce a avut în vedere legiuitorul la redactarea articolului respectiv a fost dorința de a asigura prin acordarea competenței de soluționare unor instanțe superioare cu o mai mare experiență judiciară precum Curtea de Apel - realizarea cât mai eficientă a actului de justiție în instrumentarea unor cauze penale care privesc persoane cu o anumită poziție în sistemul juridic și a căror funcție concretă, efectivă determină o complexitate, cel puțin din punct de vedere teoretic mai mare a cauzei, cu tot cortegiul de consecințe ce decurg din aceasta.

Acesta reprezintă unul dintre motivele pentru care textul de lege nu poate fi incident decât persoanelor care își desfășoarăîn mod efectiv funcțiași nicidecum acelora care, eventual chiar și de un timp îndelungat, nu mai au niciun fel de legătură cu exercitarea acesteia, așa cum se întâmplă în cazul nostru, spre exemplu, cu avocați stagiari aflați în stare de suspendare și radiați din avocaților cu drept de exercitare a profesiei.

Un text de lege nu poate proteja (în sensul de a asigura și garanta desfășurarea legală și temeinică a instrumentării penale) anumite categorii de persoane doar din punct de vedereteoretic,astfel s-ar ajunge la anomalii de genul judecării de către nișteinstanțe superioarea unor persoane care, să presupunem, ar desfășura activități cu totul neînsemnate și aceasta numai pentru faptul că - din punct de vedere al calității persoanei în cauză - cu mult timp în urmă acestea ar fi fost primite în profesia de avocat, profesie pe care n-au mai desfășurat-o de la acea dată șide care s-au dezis pe termen nedeterminat.

În acest felar fi eludat scopul legii procesual penale.

4.Este adevărat, după cum susține și Tribunalul Dâmbovița că atunci când a creat o competență specială pentru persoanele vizate de textul art.28¹pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, legiuitorul n-a vizat exclusiv infracțiuni care să fi fost comise în exercițiul profesiei, ci toate categoriile de infracțiuni numai căsensul respectivei observații nu este acela dat de respectiva instanțăci, este acela că va fi judecată după o competență specială orice fel de infracțiuni ale acestor persoane care își îndeplinesc în mod efectiv funcțiile respective.

Vom da următorul exemplu, mai mult decât edificator în ceea ce privește concluzia logică exprimată anterior:

Să presupunem că un avocat stagiar s-a suspendat în urmă cu mai mulți ani de zile din exercitarea profesiei respective, a susținut ulterior examen de admitere în magistratură și în momentul de față, moment în care se presupune că a săvârșit o infracțiune, este judecător la o anumită C de Apel.

În conformitate cu dispozițiile art.29 alin.1 pct.1 lit.f Cod pr.penală competența de judecare a infracțiunii respective revine Înaltei Curți de Casație și Justiție întrucât la data comiterii presupusei infracțiuni persoana în cauză îndeplinește funcția de judecător la Curtea de Apel, iar nu Curtea de Apel pe motiv că persoana în cauză ar deține (?) calitatea de avocat (stagiar).

Desigur, se va putea obiecta că respectiva calitate de judecător este la rândul său o calitate specială care determină deasemenea o competență specială dar acest aspect nu are nici un fel de relevanță din punctul de vedere al demersului nostru demonstrativ întrucât problema trebuie să își găseascăo rezolvare de principiuiar nu una de la caz la caz.

5.Cele menționate anterior aduc în discuție un alt argument în sprijinul celor susținute și anume acela al noțiunii deincompatibilitate.

Potrivit art.14 din Legea nr.51 din 7.06.1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat; ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri; exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț.

Ori, este de-a dreptul absurd ca o anumită persoană să invoce pe de o parte incompatibilitatea cu exercitarea profesiei de avocat darîn același timpsă invoce totuși calitatea de avocat pentru a putea beneficia de competența specială pe care i-o acordă legea.

Mai mult decât atât, însă afirmăm fără nicio reținere că, deși instituțiilesuspendăriicalității de avocat șiîncetăriicalității de avocat sunt, evident, distincte și tratate în acest mod de Legea nr.51/1995, deși în aceeași secțiune a 2-a din actul normativ, diferențele dintre acestea sunt date demotivelecare conduc la intervenirea vreuneia dintre aceste două situații și de împrejurarea că în timp cesuspendareacalității de avocat înseamnă faptul cănu mai ai această calitatedar ți-o poți redobândi oricând, cu respectarea condițiilor cerute de lege;încetareacalității de avocat înseamnătot faptul că nu mai ai această calitatedar pe care nu ți-o mai poți redobândi decât după înscierea în profesie în aceleași condiții ca și înainte de a fi avut-o vreodată.

Cu alte cuvinte, după cum reiese foarte clar inclusiv dintr-o interpretare literală a noțiunii, și a art.27 din Legea nr.51/1995, a fisuspendatdin calitatea de avocat înseamnăa nu aveape durata suspendării respective calitatea de avocat, întrucât o persoană nu poate în același timp să și aibă o calitate dar să fie și suspendată din acea calitate. Ori, dacă nu deține calitatea de avocat, o persoană nu poate beneficia de protecția legii, după cum am mai învederat deja.

Faptul că ulterior, persoana în cauză redobândește calitatea respectivă, prinîncetarea suspendăriisale, așa cum s-a întâmplat și cu inculpata care prin Decizia nr.129 din 28.07.2008 a Baroului Daf ost reprimită în profesie, nu mai are nicio importanță, dispozițiile art.40 alin.2 Cod pr.penală potrivit cărora "dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute în art.29 pct.1 " fiind edificatoare.

Concluzia Tribunalului Dâmbovița că inculpata și-a păstrat calitatea de avocat și și-a pierdut numai dreptul de a exercita respectiva profesie este unnonsens juridiclegea însăși spunândtextualcă în caz de incompatibilitate a exercitării profesiei de avocat, persoana în cauză are suspendată calitatea de avocat, adică nu o mai are, cel puțin pentru moment.

6.Ceea ce trebuie reținut, în esență, este faptul că interpretarea art.28¹pct.1 lit b Cod pr.penală dată de Tribunalul Dâmbovița este profund greșită și în totală neconcordanță cu scopul pe care l-a dorit a-l avea legea procesual penală, astfel cum s-a arătat.

Această interpretare a condus și la tergiversarea nejustificată a cauzei mai ales în condițiile în care respectiva cauză s-a mai aflat pe rolul Curții de APEL PLOIEȘTI când s-a finalizat prin Decizia nr.31/25.02.2008, inculpata putând încă de la acel moment să invoce pretinsa sa "calitate de avocat" deoarece Legea nr.79/2007 prin care s-a modificat art.28¹pct.1 lit.b Cod pr.penală a fost publicată în Monitorul Oficial din 2.04.2007, iar inculpata a fost pusă în libertate încă din luna decembrie 2007.

Raportat la toate argumentele prezentate anterior, constatând că instanța competentă de a soluționa prezenta cauză este Tribunalul Dâmbovița, Curtea va admite excepția lipsei de competență de soluționare a cauzei invocată de inculpata iar în temeiul art.42 alin.1 Cod pr.penală va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

În temeiul art.43 alin.1 și 3 Cod pr.penală Curtea va constata intervenirea unui conflict negativ de competență între Tribunalul Dâmbovița și Curtea de APEL PLOIEȘTI și, drept consecință, va înainta dosarul a Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea respectivului conflict.

Având în vedere și disp. art.192 alin.3 pr.penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția de necompetență după calitatea persoanei a Curții de APEL PLOIEȘTI - Secția Penală și pentru Cauze cu minori și de Familie, formulată de către inculpata și în consecință:

În baza disp.art. 42 alin.1 Cod procedură penală raportat la disp. art.28¹pct.1 lit.b Cod procedură penală, declină competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații:

-, fiica lui - și, născută la 19.01.1967 în Târgoviște, domiciliată în Târgoviște, str. - -,.6,.A,. 11, județul D,trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.287 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal, art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal, art.290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal și art.215 alin.1-3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal și a disp.art.33 lit.a Cod penal;

-, fiul lui și, născut la 3.08.1952 în S, domiciliat în Târgoviște, str. C-tin -,.8.A,.A,.12, jud. D, în prezent domiciliind în Târgoviște, str. b-dul -, -.2,.7, județul D, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.287 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal, art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal, art.290 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal și art.215 alin.1-3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal și a disp.art.33 lit.a Cod penal;

, fiul lui și, născut la 5.01.1975, în P, județul P, domiciliat în P,-,.130 E,. A,.3, județul P, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.26 rap. la art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 și 42 Cod penal și de art.26 rap. la art.215 alin.1-3 Cod penal, cu aplic. art.41-42 Cod penal și a disp. art.33 lit.a Cod penal;

, fiul lui și, născut la 31.05.1978 în Târgoviște, domiciliat în Târgoviște, strada - -, bloc 26, scara B,.15 și fără forme legale în Târgoviște,-, județul D, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de disp.art. 291Cod penal și de art. 215 alin 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41-42 Cod penal și a disp.art.33 lit.a Cod penal;

-, fiul lui și, născut la data de 03.02.1976 în S, cetățenie română, domiciliat în Târgoviște,-, județ D, în favoarea Tribunalului Dâmbovița, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 291 Cod penal și de art. 215 alin 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.41-42 Cod penal și a art.33 lit. a Cod penal.

În baza art.43 alin.1 și 2 pr.penală constată intervenirea unui conflict negativ de competență între Tribunalul Dâmbovița și Curtea de APEL PLOIEȘTI și, drept urmare, înaintează dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea respectivului conflict.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în fondul Baroului de Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 ianuarie 2009.

Președinte, Grefier,

.

2 ex./16.02.2009

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3113/2006

Președinte:Mihai Viorel Tudoran
Judecători:Mihai Viorel Tudoran

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Infractiuni silvice Spete. Decizia 81/2009. Curtea de Apel Ploiesti